Page 76 - 1957-09

Pag. 2 gBBaö&Maiseg?tícgfcregsaaai^^ DRUMUL S 0 CIA LIS MULUI Nr 861

ta

Pregătirile pentru campania de îiamnă Staţia de radioficare M EDALION
în raional Hunedoara trebuie grăbite diîi Apoldu de Jos
WSTOiTSUTPUţlUMUO!SATOCRCS.AAiPAPRMÎI&OUU» ZTZZ
Instalată în clădirea căminului tru întocmirea cu regularitate a
cA> Q L . ( H a d i i e m

DOOCtNUISMTOERINATE cultural, staţia de radioficare din buletinelor cu ştiri locale. S-ar La 24 septembrie s-au împli­
nit 155 de ani de la moarteu lui
La ora aotuală, în agricultu­ Dar nu au fost arate decît 2 ha. ze, oare puteau fi înlăturate. De PARTIDULUI COMUNIST DINROMIN IA Apoldu de Jos deserveşte în bune putea vorbi aci de realizările Alexandr Nicolaevici Radişcev.
ră, pregătirile pentru campania La întovărăşirea „înfrăţirea“ pildă, la întovărăşirile din Gris
de toamnă se desfăşoară din din Peştişu Mare s-au prezentat Î93M937 condiţii pe cei 888 de abonaţi sectorului socialist în agricultu­ Mare scriitor revoluţionar, e-
conomist şi filozof materialist,
tur şi Sîfttandrei, âu fost trimi din Apoldu de Jos, Apoldu de ră din localităţile pe care sta­ Radişcev a fost una din perso­
se de către S.M.T., pluguri ne nalităţile marcante ale Rusiei
plin. Arăturile pentru însămîn- doi tractorişti, care au arat cele reparate. Apoi, la Sîntandrei Sus şi Sîngătin. ţia de radioficare le deserveşte, din secolul al XVIII-lea. Opera
ţări, transportul bălegarului, două hectare. După aceasta au un tractor K.D.P., stă nerepa sa literară principală — „Că­
precum şi celelalte pregătiri pen­ plecat, invocînd motivul că nu Aparatura modernă, aranja­ de munca celor două sfaturi lătorie de la Petersburg la Mos­
cova’“ — apărută şi în romîneş-
mentul ordonat al materialelor, populare comunale, activitatea te — constituie un zguduitor
tablou a] suferinţelor poporului
tru buna reuşită a campaniei ,de pot realiza norma, din cauză că rat de 10 zile. Tractoarele tri­ conştiinciozitatea operatoarelor căminelor culturale — care în rus, înrobit de moşieri. Referitor
toamnă constituie probleme de pămîntul este bătătorit. E bine mise la Chitid, Cristur şi Rapolt la această capodoperă Maxim
care recolta anului viitor depin­ să se ştie că pănlîntul a fost şi a celor doi liniori, fac ca emi­ prezent mai lasă de dorit, as­
de în mare măsură. bătătorit dfe vaci; Care âu fost Gorki remarca că „Radişcev a
la păşunat pe mirişte. Oare, un nu au fost bine aprovizionate siile să fie de bună calitate. In- pecte din cooperative, şcoli etc. fost cel dintîi care a zugrăvit
Dacă se vor analiza unele as­ pămînt bătătorit de animale, cu carburanţi. toată povara şi nedreptatea care
pecte ale campaniei de toam­ nu-1 poate ara tractorul ? tr-un cuvînt,.partea tehnică la Activitatea comitetului de re­ apăsau ţăranul rus“.
nă, în raionul Hunedoara, se va
putea spune că încă mai sînt In raion, au existat 12 trac­ In ceea ce priveşte calitatea, această staţie este pusă la punct. dacţie este slabă pentru că din Radişcev nu a fost însă nu­
multe de făcut. toare de la S.M.T. Orăştie. Din­ mai primul care a dezvăluit
tractoriştii, care au fost trimişi Despre un alt aspect al acti­ cei 7 membri ai comitetului, crîncena exploatare a maselor
vităţii staţiei de radioficare din doar preşedintele Sfatului popu­ ţărăneşti din Rusia feudală. El
Ingrăşarea şi aratul tre acestea, doar unul singur, să lucreze la întovărăşirea din Volumul cuprinde rezolu­ Apoldu de Jos aş vrea să amin­ lar al comunei Apoldu de Jos a fost primul care a înţeles că
terenurilor condus de tov. Marcu,- a fost Sîntandrei poate au ceva de tesc însă mai multe. Este vorba — tov. Petru Aibu — şi direc­ unica cale de eliberare a po­
folosit raţional.- Dintre toţi trac­ spus. In orice caz, suprafaţa de ţii, circulări, directive, mani­ de felul cum îşi desfăşoară torul şcolii de 7 ani din aceeaşi porului este revoluţia. Urînd ţa­
Pentru ca pămîntul să poa­ toriştii, numai acesta- a arat 30 de hectare, pe care au dez- feste, declaraţii, scrisori ale munca comitetul de redacţie al comună — tov. Ioan Topîrceanu rismul şi iobăgia, însufleţit de
tă dia recolte cît mai mari, în- noaptea, folosind din plin capa­ jj C.C. al P.C.R., precum şi e staţiei. — se mai interesează de activi­ exemplul răscoalei ţăranilor con­
grăşarea cu bălegar şi îngrăşă­ citatea tractorului. tatea redacţională a staţiei. Res­ duşi de Pugaciov, Radişaev a
minte chimice trebuie să se facă mirişţitâo a fost lucrată cît se articole apărute în „Scînteia" Comitetul, format din 7 per­ tul membrilor sînt figuranţi. îndemnat poporul la revoltă.
poate de slab. şi „Lupta de clasă" din pe­ soane, are ca responsabilă pe to­
varăşa Ana Neagu. Pe semne a- Pe lîngă faptul că nu se prea Pentru activitatea sa de revo­
Referitor la aceste nereguli, rioada 1934—1937. Ele o- cest comitet nu-şi cunoaşte în munceşte aici, documentele co­ luţionar a fost deportat în Sibe­
măsură suficientă menirea, din mitetului de redacţie sînt păs­ ria.
conducerii S.M.T.-ului Orăştie, glindesc, pe de altă parte, moment ce programul iocal al trate în mod necorespunzător; în
staţiei de radioficare se desfă­ primul rînd că ele se ţin a- Prin convingerile sale sociale
la timp. La data de 21 septem­ Despre seminţe, unelte îi revine sarcina de a controla lupta desfăşurată de P.C.R. şoară Ia voia întîmplării. Este casă la tovarăşa Ana Neagu — şi politice, prin ideile sale filo­
mai îndeaproape felul de lucru împotriva fascismului şi a adevărat că responsabila comite­ pe motivul că nu are unde să zofice, A. N. Radişcev s-a ridi­
brie 1957, din suprafaţa de 3000 şi S. M. T. al tractoriştilor. instaurării dictaturii fasciste, tului e destul de nouă în acea­ le ţină la staţie, iar în ai doilea cat cu mult peste contemporanii
ha de îngrăşat, doar pe 320 ha, pentru crearea Frontului stă muncă — şi tocmai pfe a- rînd pentru că din materialele săi, asigurîndu-şi un loc de
ir popular antifascist, iar pe de cest considerent ar trebui să fie transmise la ora locală, lip­ frunte în istoria culturii poporu­
s-a transportat bălegar. In co­ Cele 642 tone de seminţe se­ altă parte, lupta permanentă mai mult ajutată — dar nu-i mai sesc cam multe din dosar, fără lui rus.
Im general, pregătirile pentru a partidului pentru demasca­ puţin adevărat că ea nu cunoaş­ să se ştie de soarta lor.
munele : Simeria, Băcia şi Hăj- lecţionate din raionul Hunedoa­ campania de toamnă, în raionul rea politicii antipopulare, de te în ce constă o muncă pla­
Hunedoara, se desfăşoară destul trădare a intereselor naţio­ nificată. Lipsa pianului de mun­ Deşi staţia are o încăpere des­
dat, s-au transportat aproape ra, faţă de 1.228 tone cît este de încet. Pentru aceasta, orga­ nale dusă de partidele b'ur- că pe luna august şi întocmirea tinată studioului, acesta nu este
nizaţiile de partid, sfaturile ghezo-moşiereşti. planului pe septembrie numai în amenajat pentru a face faţă ce­
3.000 tone îngrăşămînt animal. planul, reprezintă o realizare ne­ populare comunale şi organele ziua de 14 a lunii curente, de­ rinţelor unor emisiuni locale co­
agricole, vor trebui să ia măsuri Studierea documentelor cu­ monstrează cu prisosinţă meto­ respunzătoare.
Totuşi mai există unele co­ însemnată. Dacă e să vorbim urgente. Astfel, transportul bă­ prinse în volumul de faţă va da de lucru a comitetului de
legarului, arăturile, selecţiona­ contribui la cunoaşterea mai redacţie. Cu puţină bunăvoinţă s-ar pu­
mune unde sfaturile populare nu despre cît trebuia realizat, poa­ tea realiza lucruri frumoase la
Ora locală la Apoldu de Jos această-staţie de radioficare. Es­
au urmărit şi deci nici n-au ra­ te, nici jumătate din plan dacă constă în transmiterea unor con­
ferinţe cu caracter general (une­ te necesar ca Sfatul popular co­
portat, nici măcar transportul u- ar fi îndeplinit nu ar fi de a- le foarte lungi), texte şi anun­ munal şi Comitetul comunal de
ţuri primite de la diferite insti­ partid din Apoldu de Jos să a-
nei tone de bălegar. Aşa sînt juns. Spunem aceasta, deoare­ tuţii şi organizaţii din regiune nalizeze situaţia1de\fâpt şi să ia
şi mai puţine buletine de ştiri măsurile cele mai potrivjte .pen­
sfaturile populare din Călan, ce, însămînţările pe unele locuri rea seminţelor şi celelalte lu­ profundă de către oamenii locale. tru activizarea comitetului de
redacţie al staţiei de radiofica­
(preşedinte Ştefan Lacko) Sîn­ din regiune, au şi început. Co­ crări legate de buna reuşită a muncii a unei perioade în­ Materiale ar fi suficiente pen­
re din Apoldu de’Jost
tandrei (preşedinte Sîncrăian mune, în care această muncă campaniei de toapnă, să fie ac­ semnate din istoria partidului A. GHEORGHE

Miluş) şi altele. s-a desfăşurat mai mulţumitor celerate. nostru.

In ceea ce -priveşte arăturile s în t: Rapolt şi Teliuc. Comunele ' ... E. USCAR 528 pag. — 8,75 lei.
’li-î^m uj
pentru însămînţări, pe raion, din Peştiş şi Călan, deşi au 3 şi
lOOOOOOOCOOOeOOOOSOOOOOOOOÖOOQOaOOOOGOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOCoooooooooooooc
cele 6.820 hectare, la aceeaşi respectiv 4 trioare, din planul

dată, s-au arat doar 1.030 hec­ de 284 tone au selecţionat doar R ealizări a^e sp italu lu i

tare. Or, este bine şti'ut, că fă- 35 tone.

cînd arături din timp, se asigu­ Singure uneltele necesare

ră o recoltă mare. Sfaturile campaniei de toamnă au fost veterinar din Orăştie

populare comunale din întreg ra­ asigurate. Pentru acestea, coo­ înfiinţat în toamna anului nă cu vindecarea animalului.
1954, după o serie de greutăţi De fapt, prezentarea unui nu­
ionul, trebuie să ia măsuri pen­ perativele au fost aprovizionate inerente începutului, spitalul ve­ măr de 6.948 animale (numai o OO OO OO OO 00 0 0 00 00 00 OO 00 00 00 -000 A5
8
tru grăbirea arăturilor de toam­ cu cărbunele şi fierul necesar
!' Vecina mea
nă. O vină pentru rămînerea în centrelor de fierărie.

urmă a arăturilor la întovărăşi­ Deşi S.M.T. Orăştie a con­ §
g L drăguţă. Foc şi pară
rile din Nădăştia Superioară şi tractat un volum mare de ară­ terinar din Orăştie a devenit o în doi ani) pentru consultare şi

Peştişu Mare, o poartă Gostatul turi, se pare că nu va putea a- realizare de seamă a regimului tratare este o mărturie vie a hună. g şi din ochişorii ei
Simeria. Acest Gostât a asigurat sîgura îndeplinirea totală a lu­
întovărăşirile din cele două sate, crărilor angajate. Această si­ nostru democrat popular. acestui lucru. Peste 2.300 ani­ 8 — cer senin de primăvară — '
8 sar seîntei. j
înfiinţarea spitalului era ne­ male au fost consultate şi tra­
că le va ara suprafaţa de 35 ha. tuaţie se datorează unor cau- tate şi în acest an pînă în pre­
cesară, deoarece în raionul O- zent. Din cele 129 animale in­ Nu sînt pretenţios la min­ la tavă, musacale, tocane.etc... 88 Sveltâ e şi unduioasă , |•
UN N O U CURS DE PREGĂTIRE răştie există un mare număr de ternate, doar unul singur a mu­ Dar de fiecare daiă nimeream %suplă ca un fluturaş. ;
animale şi multe cazuri de boa­ rit. eare şi nici nu trec drept un prost. Ba fusese săptămîna tre­
lă nu se puteau trata de dispen­ mîncăcios. Cu toate acestea § Nu e alta mai frumoasă \
sarele de animale. Deşi este si­ Toate acestea dovedesc că spun sincer că îmi place o mân­ cută, ba cu trei zile înainte. Pî-
A PROPAGANDIŞTILOR tuat în oraşul Orăştie, spitalul personalul sanitar veterinar ca­ care bine gătită, servită frumos 8 în oraş. i
veterinar, deserveşte pe toţi re deserveşte acest spital, îşi dă şi pe alese. De aceea m-am lă­ nă la sfîrşit, a trebuit să re­ o:
sat atras de îmbietoarea chemare 8 La plimbare cînd mă cheamă ;
nunţ la gusturile mele şi să a-
Preocupat de ridicarea calită­ propagandiştii să dovedească 8 din ochi părul îl ăesmierd :
ţii propagandei de partid, Comi­ spirit de răspundere faţă de sar­ crescătorii de animale din raion tot interesul pentru vindecarea scrisă pe vitrina restaurantului pelez ta cele ale ospătarului. o şi o ţin de braţ. de teamă j
tetul regional de partid Hune­ cina pe care Ie-a încredinţat-o animalelor. La acest spital a „Metalul“ din Hunedoara şi — O să vă aduc o ciorbă,
doara a organizat pregătirea partidul. Aceasta au dovedit-o în şi chiar şi din alte raioane. g să n-o pierd. \
propagandiştilor care conduc ac­ discuţii tov. Nicolae Cacoveanu,
tivitatea cercurilor şi cursurilor Pentru buna desfăşurare a ac­ fost internată timp dfe' 24 de ’ am intrat. M-am aşezat la o cum n-aţi mîncat nici la mama %Chiar de-l ploaie sau furtună;
din învăţământul de partid, cu propagandist la G.A.C. Miercu­ tivităţii personalului sanitar-ve- zile o iapă a ţăranului munci­ masă şi' am chemat ospătarul. acasă. Cînd veni cu ciorba, a
program de sat. Durata instrui­ rea, Petru Dancea, propagandist trebuit să recunosc 'că ospătarul o de-mi zîmbeşte drăgăstos \
rii va fi de 15 zile. la Gospodăria colectivă legumi­ terinar, spitalul a fost dotat cu tor Ion Sturza din Sibişel, cu N-a trecut nici un sfert de oră avusese dreptate. Nu numai că g pentru mine-i vreme bună ;
colă din Miceşti, raionul Alba, diagnosticul „Javart cartilagi- şi ospătarul se şi prezentă: nu mîncasem aşa ceva Ia m.aina g şi frumos. [
In ziua de 21 septembrie 1957, Pamfil Udrea propagandist la o farmacie, unde există medica­ nos“. A fost operată şi redată — Ce doriţi ? acasă, dar nici măcar în altă
în cadru festiv, s^a deschis întovărăşirea din Galda de Jos mente suficiente pentru orice în scurtă vreme procesului de — Aşi vrea să mânînc ceva parte. go Dar de-aproape-o săptămlînă ;
cursul de pregătire a propagan­ raionul Alba, Gheorghe Muntea- tratament, diferite instrumente producţie. g lucru mare sa-întîm plat: j
diştilor unde a luat cuvîni|ul tov. nu propagandist la G. A. C. pentru intervenţii chirurgicale şi bun. Poţi să-mi dai o listă ? — Tovarăşe ospătar, zic, a-
Vlâdimir Afttonescu din partea Geoagiu, Iosif Borza, propa­ obstétricale, două mese de ope­ Inafară de cazurile obişnuite — E pe masă — îmi răspun­ dâ-mi altceva. 8 drăgălaşa mea vecină.... j
Comitetului regional de partid. gandist Ia întovărăşirea din raţii pentru animale mici şi de boală, medicul veterinar de 8 s-a mutat. |<
Vorbitorul a arătat importanţa Homorod, raionul Orăştie, Au­ mari, un laborator pentru ana­ la spitalul din Orăştie, printr-o se ospătarul, vădit supărat că — Să fie ostropel ?
pregătirii propagandiştilor, ne­ gustin Petrescu şi alţii. Cei lize ajutătoare la determinarea muncă perseverentă a reuşit l-am deranjat dintr-o discuţie a- — Numai bun să fie. \Eu mă simt cu mult mai bine •
cesitatea însuşirii temeinice a 128 propagandişti se vor stră­ diagnosticului, sală de consulta­ printre primii din ţară să tra­ prinsâ. Peste ăteva minute veni şi
lecţiilor, precum şi dezbaterea ţii şi sală de operaţii, două teze cu succes animalele bolna­ ostropelul. Pe lingă două muşte îSînt chiar foarte fericit 1
profundă în discuţii a probleme­ dui ca după terminarea acestui ve de „coriză gangrenoasă“. Privesc petele de pe faţa de în farfurie erau şi trei... oase.
lor stabilite a fi clarificate. Co­ curs să materializeze cele stu­ grajduri pentru internarea ani­ înainte de descoperirea trata­ masă, şi încet, încet, încep să Chem din nou ospătarul de data iFiindcă... s-a mutat la minei
mitetul regional de partid a asi­ diate aci, să traducă în viaţă depistez meniul. asta înfuriat.
gurat condiţii optime de studiu sarcinile trasate de cel de-al — Ascultă, tovarăşe, asta e m-am căsătorit, j
propagandiştilor, fapt ce a fă­ doilea Congres al partidului — Va să zică, aveţi ciorbă mîncare9 Cheamă te rog pe
cut ca de la primele seminarii privind crearea a cît mai multe malelor bolnave, două secţii ; responsabil! ! 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 0 0 00 OO OO 00 -00 00 c <
unităţi socialiste în agricultură. interne-chirurgicale (cu 6 boxe) — Nu pot. Ia m asa!
şi contagioase (cu trei boxe). mentului, în toate cazurile, a- de peşte ?
Ca urmare a acestui fapt şi a — Roagă-l totuşi să vină
încadraţii cu personal sanitar- nimalele care sufereau de acea­ — Asta a fost alaltăieri!
veterinar competent, la spital se
stă boală, sau mureau sau se J — Bine, dar osul 9 — şi îi
execută în prezent tratamente şi sacrificau. Incepînd din anul tre­
operaţii după cele mai moderne cut şi pînă în prezent, prin tra­ arăt minuscula dovadă, înfiptă, Eß OTTO H
tamentul aplicat de personalul trainic în faţa de masă. $n CB a f i ş a
veterinar de aci, s-a reuşit să
— Schimbul meu n-a avut i

metode. Aceasta a făcut ca din se salveze 8 animale care au probabil timp să scuture faţa aa A k i
cele 318 animale internate la V -O- W.
EDUCATO A R EA suferit de coriză gangrenoasă. de masă.
spital în anii 1955-1956 numai . Astăzi, ţăranii muncitori Nico­ In faţa unei asemenea expli­
6 să moară. lae Lomănar din Romos, Ion caţii, mi-am continuat investi­ pentru două minute. !1 intere­
Niculescu din Beriu, Ioan Adă- gaţiile. Rîind 'pe rînd, trecură sează !
Pe Mărită Breazu am cunos- în această zi, atît de importan­ In scurtul timp' dfe activitate mescu din Orăştioara de Sus şi j fripturi — L-o fi interesînd, dar nu
out-o în ziua de 16 septembrie. tă în viaţa ei, să lipsească co­ al spitalului, crescătorii de ani­ încă alţii, îi sînt profund recu- j prin faţa ochilor mei, S'POt -să părăsesc localul.
Era prima zi a satoiuktî şcolar piii? Pentru a se mai linişti,
1957/08 şi întâia zi de catedră. trecu din nou în revistă mobi­ male s-au convins de faptul că noscători medicului veterinar . \ — Dar unde ia masa, nu
lierul şi materialul didactic, a- tratamentul aplicat unui animal Lazăr Măeraş care le-a salvat K?aici 9
Fi ică a întovărăşitului Mihai ranjat cu multa grijă în cele bolnav în mod ştiinţific şi de animalele de la moarte. îţ — Cum să o ia aici 9 El mâ-
Moldovan din satul Guriţa, ra­ două încăperi. Mesele pitice, un personal calificat se termi-
ionul Sebeş, Miaria a urmat scăunelele, numeroasele jucării S. BARBU
şcoală pedagogică — secţia e-
In întreaga ţară a început pri­ Kiiîncă la... restaurantul cel nou.

ducatoare — din oraşul Sibiu. ordonat puise pe poliţe şi prin. : llli:i!!il!l!lllllll!ll!!lilll!ll mirea abonamentelor la ziarele şi
Exiamenul de stat ia găsit-o bine dulapuri, îşi aşteptau micii stă- ; revistele sovietice pe anul 1958.
pregătită. Gu diploma în mână, pînl. C U P ILA PE R U G IN A

s-ia prezentat la Secţia de învă­ Copiii .începură să apară. Vo- ; O fa ta în g îm fa tă Faceţi abonamente prin diluzorii
ţământ şi cultură a Sfatului ioase, grupuri-grupuri umplură voluntari din întreprinderi şi insti­
popular regional, unde a soli­ în curînd încăperile. Cu noua tuţii, prin factorii poştali şi la o-
citat o catedră ân raionul Sebeş. educatoare s-au împrietenit oam

A obţinut aici un post de edu­ greu. A fost nevoie de multă di­ Acum cîteva zile, s-a îrntîrn- Muncitorul n-a mai avut ce ficiile poştale.
catoare la grădiniţa din Apoldu băcie la început. Jocurilor, nod;, ; plat să fiu ditl nou oaspetele face, şi-a plecat afară din bi­
de 'Sus. Măria Breazu — căsă­ propuse de Miaria Breazu, co­ muncitorilor de' la secţia Con­ rou. M-am luat după el şi l-am
torită între timp — s-a bucurat piii nu le-au mai putut rezista.. strucţii .metalice a Combinatului ajuns.' Cu amărăciune în glas
siderurgic din Hunedoara. Am el mi-a povestit:
de repartizarea făcu tă; era a- Aşa s-iau împrietenit.
admirai un timp ritmul de mun­
proape de părinţi şi de soţ. Cu­ încă din prima zi, n oua.edu că şi zgomotul atît de cunos­ — Maria Henegar a fost mai T .A .P .L .„ C o i'v in “
rioasă şi dornică de munca, s-a catoare s-a pus la punct, cu pla­ cut al halei, apoi¦m-am îndrep­ înainte muncitoare, lăcătuş. Şi
prezentat ¦din vreme lia direc­ nificarea materiilor şi ou ; cele­ tat spre biroul pontatoritor să lucra bine, era şi fruntaşă. Noi. H u n ed o ara
toarea grădiniţei, tov. Paraschi- lalte probleme legate de bunul mai aflu unele noutăţi. Fără muncitorii o apreciam şi o aju­
va Teuşan. De la început s-au mers al grădiniţei. să vreau însă, aici am asistat tam să fie şi mai bună. Acum aduce La cunoştinţa publicului
înţeles. Directoarea, cu o expe­ la o scenă care m-a întristat. consumator că a deschis în
rienţă de 30 de ani în activita­ — Toute-s frumoase şi pregă­ Iată despre ce este vorba: însă' de cînd a fost promovată Oraşul Muncitoresc Hunedoa­
tea ou micuţii, a ştiut s-o tra­ în funcţia de pontaioare s-a ra un mare Complex de ali­
teze pe !tânăra colegă. I-a fost tite aici, doar cu un singur lu­ La tov. pontatoare Maria He­ schimbat complet. Ţipă la mun­ mentaţie publică:
de mare ajutor în găsirea unei cru nu mă îm pac; priviţi la negar venise un muncitor. Cînd citori, le vorbeşte obraznic, s-a RESTAURANT
locuinţe. această curte în care ar trebui am intrat eu în birou, acesta îngîmfat, se sustrage de la con­
sa organizăm diferite jocuri ou: tocmai îi spunea: trol. Ce s-o fi întîmplat cu ea?... BERĂRIE
Maria Breazu răspunde de copiii. Uitaţi-vă lia groapa acea­
grupa mică. Are în'" primire 45 sta mare de var din mijlocul — Tovarăşă Henegar, te rog Interlocutorul n-a putut să-şi COFETĂRIE
de copii. curţii. o clipă, ascultă-mă... dea un răspuns. Eu însă ani bă­
nuit ce s-a întîmplat cu Maria Se servesc cele mai alese 1
Cu nerăbdare a aşteptat tî- Intr-adevăr, curtea grădiniţei Mă aşteptam ca iov. Henegar Henegar. I s-au urcat fumurile mîncâruri culinare, preparate
năira educatoare ziua de 16 sep­ nil este prea corespunzătoare. să întrerupă lucrul şi să asculte ia cap. Da, da, nu vă miraţi. de maiştri bucătari veniţi spe­
tembrie. In dimineaţa acelei zi­ Tovarăşii de lia'sfatul popular păsul muncitorului. Dar mare Fumurile îngîmfării, ale impor­ cial din Bucureşti şi vinuri
le, s-a trezit mai de vreme. La tanţei de sine. Asta-i. din cele mai renumite pod­
grădiniţă a găisit-o numai pe comunal mai au ceva de lucru; mi-a fost mirarea cînd în loc gorii.
femeia de serviciu, făcînd cură­ aici. de aceasta, am fost obligat să Rău faci tovarăşă Henegar. MUZICĂ ALEASĂ
ţenie. A aşteptat cam mult e- fiu martorul unui ţipăt aproa­ Gîndeşte-ţe că s-ar putea să te
duoatoarea apariţia copiilor. Cu tinereţea ei, ou dragostea pe isteric: întorci în mijlocul muncitorilor. DANS, ANTREN
Uitase pe semne că ea venise de muncă imprimată în întrea­ Gîndeşte-te bine. Ţi-ar plăcea să
la grădiniţă în această diminea­ ga sa conştiinţă, Mariia Brea­ — Lasă-mă-n pace! N-am ie primească ta fel cum îi pri­ Restaurantul este deschis
ţă cu două ore înainte de vre­ zu a- pornit pe un drum nou, tim p ! meşti dumneata în biroul pon- de la orele 10- dimineaţa şi
me. Copiii se adunau cam greu. hotărâta să' aplice proaspetele taiorilor ? pînă la .orele 2 noaptea.
cunoştinţe dobîndite ' pe băncile — Tovarăşă pontaioare... E o
Neliniştea o cuprinse. Tocmai IONICA AJUSTORU :~J U./ ! . i u J i
şcolare. GH. LUPAN problemă importantă...
— Ţi-am spus să mă iaşi în

pace! Hai termină odată!