Page 77 - 1957-09

Nr. 8C4 v m m w so c iA n sM U i u i Paj?,

CtM &.VU/aUKKICAU ITJUT''*'

în ateafia O A M E N I $1 CO CS Cofetăria„Carpaţi“nu e îaînălfime

organizaţiilor de partid «•.«. .-g.«-«. .-a. .-a. .-c» Pentru consumatorul care, în organizat aici procesul de mun­ bil). Mesele erau într-o stare de
că, totuşi nu se poate să nu nedescris. Absolut toate erau
HAŢEG (de la subredacţia Haţeg, iar suprafaţa de 0,80 ha (Urmare din pap. (.-a) cu. Nu e pentru prima dată ultimul timp, a vizitat frecvent amintim în această notă, că, cu pline de fărămituri, resturi, cu
noastră voluntară). aflată în mijlocul perimetrului cofetăria „Carpaţi“ de pe stra­ cîteva săptămîni în urmă, din apă pe ele, făcînd să-ţi piară
încă de la înfiinţarea întovără­ cînd ne fac figura. această cofetărie au lipsit mul­ pofta să mai mănînci o prăji­
Pentru mai multă operativi­ şirii rămasă nefolosită şi năpă­ lambie şi I. Petcu, se apucară După un sfert de ceas, şu­ da Piaţa Unirii din Deva a de­ te zile în şir feţele de mese. (Nu tură. In magazin se găseau doar
tate în desfăşurarea şi termi­ dită de mărăciniş, să fie defri­ de comprimatul piloţilor, lucru berele se deschiseră din nou, venit un fapt evident că aici îşi cunoaştem unde au dispărut, dar două sorturi de prăjituri a 1,55
narea la timpul optim a campa­ şată. cel mai important în fabricarea pentru că aerul ajunsese la face tot mai mult loc neglijenţa oricum, faptul în sine şi felul lei bucata şi unul a 2,90 lei
niei agricole de toamnă, orga­ cocsului. Dacă piloţii nu sînt presiunea normală. şi nepăsarea faţă de felul cum cum arăta atunci această uni­ bucala. In ce priveşte bomboa­
nizaţiile de partid din cadrul în­ La Toieşti tate de deservire constituia o nele, se găsea numai un singur
tovărăşirilor agricole din raio­ bine comprimaţi se sparg şi Cei trei mecanici de la com­ sînt deserviţi consumatorii. jignire adusă celor mai elemen- fel. (Şi, repetăm, era dumini­
nul Haţeg au luat măsuri meni­ Şi organizaţia de partid din se duce totul pe rîpă. Nimic plexa maşină de şarjare, zoriră
te să asigure succesul acestei Toteşti a dezbătut în adunarea De unde acum cîteva luni îţi tare gusturi şi pretenţii). In ca­ că). Fiindcă tot e vorba de ne­
campanii. generală din zilele trecute mă­ zul că feţele de mese au fost glijenţă şi nepăsare faţă de
surile cu privire la pregătirea nu e mai dureros pentru cor­ să termine pilotul. Odată ter­ era drag să intri în această co­ spălate, e inadmisibil totuşi ca consumatori e locul să amintim
La Berthelot campaniei agricole de toamnă sari ca spargerea piloţilor. minat, se auzi un semnal pre­ fetărie, ştiind că vei fi servit să nu fi existat un rînd de că în zilele de vineri 20 sep­
şi sarcinile ce revin comunişti­ igienic, prompt, cu amabilitate, schimb. tembrie şi sîmbătă 21 septem­
In adunarea lărgită a orga­ Cînd trase şuberele maşinii, lung. Maşina de deschis uşi acum intri numai fiindcă o pră­ brie la cofetăria „Carpaţi“ ca­
nizaţiei de bază ce a avut loc lor în această perioadă privind un strat de cărbune, amestecat din partea opusă, deschise uşa In ce priveşte modul cum to­ feaua servită era de o calitate
în ziua de 14 septembrie a.c., munca de transformare socialis­ cu semicocs se revărsă cu dăr­ cuptorului, iar maşina de şar­ varăşele de aici deservesc unita­ îndoielnică, fără gust. Şi o ul­
comuniştii au dezbătut planul de tă a agriculturii. nicie în lada de comprimare jare, la rîndul el, deschise uşa jitură n-o poţi servi la farmacie tea, avem reproşuri la modul timă observaţie. După cîte ştim
acţiune privind începerea însă- a cărei capacitate depăşeşte 18 din faţă. Un perete de foc in­ sau la mai ştiu eu ce magazin. neîngrijit cum arată interiorul noi (asta o arată şi orarul afi­
mîmţărilor de toamnă. Printre Organizaţia de partid (secre­ tone. Maşinile de comprimat, candescent se prăbuşi treptat, cofetăriei. Nu mai departe, du­ şat pe uşă) ora de închidere a
altele s-a hotărît ca în toamna tar tov. Tănase Topor) a hotă­ (In paranteză trebuie ©pus că minică 22 septembrie, pe la ore­ cofetăriei „Carpaţi“ este 22.
aceasta, întovărăşirea „24 Sep­ rît instalarea de urgenţă a se­ nici la cofetăria de pe strada le 21,35, (deşi e ştiut că îri zi­ Cum se explică atunci faptul că
tembrie“, să însămînţeze cu lectorului primit din partea sec­ lele de sărbătoare consumaţia duminică 22 septembrie, deşi era
grîu şi secară o suprafaţă de ţiei agricole raionale, instalarea conduse de mecanic cu ajuto­ treptat în vagonul de stins, Karl Marx situaţia nu e mai e mai mare), consumatorii, des­ ora 21,40 tovarăşele au dat
24 hectare. De asemenea, în ca­ unui motor electric care să ac­ tul de numeroşi erau deserviţi dispoziţie să fie închisă unita­
drul acestei adunări s-a adop­ ţioneze selectorul, precum şi do­ rul unor butoane, comprimau împins de maşina de şarjare. roză, aici servindu-se uneori doar de... o singură tovarăşă.
tat hotărîrea ca lucrările agri­ tarea centrului de tratat şi se­ fără jenă prăjituri mucegăite). (E:a se străduia să facă faţă ce­ tea ?
cole — atît aratul cît şi semă­ lecţionat seminţe cu celelalte lu­ cu matele lor săltăreţe, ce pă­ Era cocsul, plinea cea de toa­ rinţelor, dar, practic, era imposi­
natul — să se facă mecanizat, cruri trebuincioase. In comerţul nostru de stat a Deşi e o unitate în care se
cu maşinile S.M.T.-ului Orăş- reau nişte dansatori îndrăciţi, te zilele a furnalelor. Mecani­ devenit o tradiţie faptul ca ma­
tie. Printre cei care au vorbit Propunerea de a se executa gazinele să-şi amenajeze cît mai găsesc (nu întotdeauna) dul­
despre avantajele şi recoltele bo­ lucrări de bună calitate a fost pilotul. Şi-apoi, mereu alte stra­ cul E. Gîrdea, împinse vagonul atrăgător vitrinele. Se vede trea­
gate ce se obţin făcîmd arături completată cu numirea a 5 bri­ ba .că de lucrul acesta nu sînt ciuri, situaţia de la cofetăria
cu tractorul şi însămînţatul cu gadieri pe cele 5 trupuri ce se turi se revărsau pentru a fi cu locomotiva electrică spre preocupaţi tovarăşii care deser­ „Carpaţi“ e mai mult „amară“.
maşina, se numără comuniştii vor însămînţa cu grîu şi seca­ vesc cofetăria „Carpaţi“ din
Maria Chendreş, Nicolae Pă- ră, pentru a supraveghea efec­ bătătorite. Cam pe la jumăta­ turnul de răcire. La celălalt Deva. Probabil tovarăşii de aici Probabil există şi unele motive
leanu, Ana Mureşan şi alţii. tuarea calitativă a lucrărilor. gîndesc că dacă în oraşul Deva
Din r înduri le brigadierilor fac tea pilotului, şuberele nu mai capăt al cuptorului nr'. 30, ma­ sînt numai două cofetării, con­ obiective care condiţionează sta­
Tot din iniţiativa comunişti­ parte tovarăşii Anton Florotu, sumatorii care servesc dulciuri
lor s-a hotărît ca sămînţa, ne­ Lăscuţ Babeş, Petru Luda, Tran­ vrură să dea drumul cărbune­ şina de şarjare introducea în vor fi nevoiţi să meargă, în cele rea de fapt. Această situaţie
corespunzătoare, să fie schim­ dafir Lăzărescu şi Ienăşel Co- din urmă, la cofetărie, indife­
bată la Baza de recepţie din lui şi semicocsului. Ce se în- cuptor un perete negru, scli­ rent de felul cum sînt serviţi. trebuie însă de urgenţă „îndul­
zac.
R. PAVEL tîmplase ? pitor, lung de cîţiva metri. Era Acesta e un mod greşit de a cită“. Lucrul acesta îl cere cu
P. FARCAŞ1U gîndi iar situaţia care s-a creat hotărîre publicul consumator, îl
— Nu-i aer de-ajuns. Să pilotul care avea să se trans­ în ultimul timp la această co­
fetărie trebuie urgent înlătura­ cer de asemenea regulile ele­
vină compresoriştii! strigă me­ forme peste 21 de ceasuri în tă. Deşi nu ne propunem să fa­
cem o analiză a felului cum e mentare de deservire în comer­
canicul principal, cu năduf. masa aceea incandescentă de i
ţul nostru socialist.
Am pierdut azi trei piloţi din cocs, de care vorbeam adi- j C. MACOVEI

cauza lor şi cum să nu-ţi fie neauri. Sus, pe colector, ăş- j

ciudă cînd vezi că lucră de neau flăcări roşietice din ţevile ?

mîntuială. Ce i-aş scărmăna suitoare ale cuptorului. i

eu să fiu mecanic-şef, de le-ar Din nou împreună 9
merge fulgii. Mă tot mir cum
9?

de nu ia conducerea măsuri, Două ceasuri mai tîrziu, c ei»

se adresă el vizitatorului. Cînd trei oameni se înălniră din î

avem aer ni-e mai mare dra­ nou în faţa bateriei I-a. <,

gul să lucrăm. — In sfîrşit am făcut ro st*

— Este adevărat, întări Pet- de vagoane! începu vorba şe- f

• HM*1*•» '«•••a ful schimbului, Traiati Vasiu. L Vizita parlamentarilor
_________ 9 Zău. dispecerii ăştia parcă j

dorm uneori. Pe colector cum ’ englezi în ţara noastră

iva din fruntaşi rscioi© merge ? \ In cursul zilei de duminică grupul
deputaţilor britanici în frunte cu sir
— Merge bine, tovarăşe Va- »

* slu, răspunse tînărul maistru. | Schimb de experienţa îd cadru!
E bine ca tovarăşul reporter să j
şi cu alţi muncitori, s-a ocupat» scrie si despre cei de la colec- ţ Herbert Butcher, care se află în ţara
Ca orice altă întreprindere, fa­ tură mijlocie, slăbuţ, care abia cu răbdare de calificarea ei. Şi ţ tor. Tinerii Fiorea Pelruţ, Sma- î noastră la invitaţia grupului naţional
brica „Ardeleana“ din Alba-Iulia a împlinit 19 ani, lucrează la iat-o acum pe Frăsinica Bîldea, J randu Pasăre, Gheorghe Ca- ţ romîn al Uniunii interparlamentare, întovărăşirilor agricole
are zeci de muncitori fruntaşi.' secţia tălpuit.
Despre mulţi dintre ei, ziarul calificată lia looul de muncă, ţi- * zan, sînt doar fruntaşi. i şi-a continuat vizitele în Capitală. In vederea îmbunătăţirii meto­ lul de retribuire a muncii după
nostru a scris. De data acea­ Maşina sovietică de cusut delor de muncă în întovărăşirile suprafaţă şi zile-muncă, au reu­
sta, prezentăm alţi 4 munci­ tălpi, este „prietena“ lui, pe ca­ nîndu-se în pas cu ceilalţi mun- ? Apoi, împreună cu cei doi | In cursul dimineţii oaspeţii brita­ agricole din raionul Ilia, Comi­ şit să cointereseze pe întovără­
tori, cu care colectivul fabricii re o îngrijeşte ca pe el însuşi. tetul raional de partid, împreu­ şiţi pentru participare la lucru
se mîndreşte. O curăţă şi o unge în fiecare citori. Ea face glăzuitul fin al $ oameni m-am îndreptat spre j, nici însoţiţi de deputaţii Marii Adu­ nă cu Comitetul executiv al într-un procentaj de sută la su­
zi. Şi parcă recunoscînd în el tocurilor. Cei care fac operaţia colector, să-i cunosc pe tinerii b nări Naţionale : C. Paraschivescu-Bă- Sfatului popular raional, au or­ tă.
Timp de 6 luni fruntaş un bun stăpîn, maşina duruie glăzuit extrafin, aproape că nu.! despre care auzisem numai lu- * lăceanu şi Barbu Solomon, au vizi ganizat în ziua de 22 septem­
$ tat muzeul satului şi Palatul pionie­ brie a.c. o consfătuire cu pre­ Discuţiile în cadrul consfătui­
In secţia tras pe calapod lu­ veselă, cosind talpă după talpă, prididesc cu lucru, aşa de repe-j, cruri bune. rilor. şedinţii şi secretari ai întovă­ rii au prilejuit un larg schimb
crează şi Ion Drăgoi. De 14 ani, ¦fără să se oprească o clipă. Şi La amiază, deputaţii englezi au fost răşirilor agricole, tehnicieni din de experienţă. Preşedintele şi
face aceeaşi operaţie. Cleştele tînărul Eugen Simu îi dă de lu­ de le vin de la tînăra Bîldea'- fl. . agricultură, învăţători şi alţi
„falţ“ cu care trage feţele de cru nu glumă. Zilnic, la maşi­ perechile de bocanci, iar cei de la Snagov unde au luat şi prînzul. activişti de partid şi de stat. La secretarul întovărăşirii de la Pe-
pantofi sau bocanci pe calapoa­ na lui sînt cusute cîte 20-30 pe­ la glăzuit dur, trebuie să se Tragerea la sorţi Seara, preşedintele Comitetului exe­ această consfătuire au fost in­ troman, împreună cu alţi preşe­
de, este mînuit cu o iuţeală şi rechi de tălpi peste plan. grăbească oa. să-i dea de lucru. a obligaţiunilor vitaţi preşedintele şi secretarul dinţi de întovărăşiri din raio­
pricepere uimitoare. De pe C.E.C. ca cîştiguri cutiv al Sfatului popular al Capitalei, întovărăşirii agricole din Petro-
„ştender“ ies una după alta, pe­ In secţie şi chiar în fabrică Lucrul pe care-1 face ea este ing. Anton Vlădoiu a oferit în cins­ man, regiunea Timişoara. Aceş­ nul lila, au făcut o deplasare la
rechile de bocanci lucrate de el. Eugen Simu, este socotit ca un de calitate, iar norma şi-o de­ Se aduce la cunoştiinţa gene­ tea grupului de deputaţi englezi un di­ tia au arătat în mod practic întovărăşirea din Dobra şi Lă-
Cît am stat de vorbă,- două pe­ băiat disciplinat, bun muncitor, păşeşte în fiecare zi cu 2-3 la rală, că tragerea la sorţi a obli­ neu în saloanele hotelului Athenee felul cum au reuşit să-şi organi­
rechi de feţe de bocanci erau care-şi ajută tovarăşii. Timp de sută, situîndu-se printre frunta­ gaţiunilor C.E.C. 5% pentru lu­ Palace. zeze munca în comun pentru puşnic, demonstrînd practic fe­
gata trase pe calapod. Nu este 4 ani de cînd lucrează aici, prin şii fabricii. na septembrie se va face în toate culturile şi cum, prin fe­ lul cum îşi organizează mun­
zi în care Ioan Drăgoi să nu-şi purtarea şi cunoştinţele lui, a ziua de 30 septembrie 1957, în La dineu au luat parte membrii cile la cîmp.
depăşească norma cu 2-3 la su­ făcut să fie respectat de cei din Ca şi Eugen Simu, tînăra oraşul Reghin din R.A.M. grupului de deputaţi englezi în frunte
tă. Am aflat de la el şi în ce jur. Deşi tînăr, Eugen Simu, a Frăsinica Bîldea a fost primită cu sir Herbert Butcher, conducătorul ALEXANDRU OLARU
constă „secretul" depăşirilor. In calificat Ia locul de muncă pe de ?urină în rîndul candidaţilor grupului, deputaţii Marii Adunări Na­ corespondent
primul rînd, experienţa acumu­ Valentin Luca, care acum, ca şi
lată timp de ani de zile. Ioan el, se numără printre muncitorii de partid. Pentru a se da posibilitate ţionale : Demostene Botez, vicepreşe­ La îsîsilozat porumb furajer
Drăgoi nu mai stă, ca începă­ fruntaşi. cetăţenilor să-şi procure obliga­ dinte al grupului naţional romîn al
torii, să potrivească feţele de Mînuîtorul maşinii ţiuni pînă în ajunul tragerii, în Uniunii interparlamentare, C. Paras- Cu cîtva timp în urmă, la na Dubaş, Maria Plăcintă, Elena
bocanci pe calapod. Are ochiul Totdeauna cînd este vorba de de ştanţat mod excepţional, toate unităţile chivescu-Bălăceanu şi acad. prof. dr. Gospodăria agricolă de stat din Gal, Maria Becheş şi altele, toa­
format şi din cîteva trăsături el, Ştefan Haţegan, secretarul C.E.C. vor fi deschise duminică N. Gh. Lupu, membri în Prezidiul Gal da de Jos a sosit un grup te muncitoare la fabrica „Arde­
cu cleştele „falţ“ a şi potrivit organizaţiei de partid, spune: Sînt mai mulţi muncitori ca­ 29 septembrie 1957, pînă la ore­ Marii Adunări Naţionale, Gabrişla de 26 tineri. Toţi veniţi de la
calapodul. Apoi, cum aici nu „este cel mai bun băiat de la re lucrează la maşinile de ştan­ le 14, şi vor face operaţiuni de Bernaehi, prof. univ. Traian Ionaşcu, întreprinderile şi instituţiile din leana“, amestecau porumbul fu­
este vorba de a folosi vreo ma­ noi“. Acelaşi lucru l-au spus şi ţat. Ioan Haţegan II, însă, mâ­ economii. Elena Livezeanu, acad. A. Oţetea, oraşul Alba-Iulia, să ajute gos­ rajer tocat şi aruncat în gropile
comuniştii din fabrică, acum o nuieşte cel mai bine această prof. univ. D. Praporgescu, B. So­ podăriei la însilozarea porumbu­ făcute de tineri.
şină de la oare să stoarcă tot lună în adunarea generală, cînd maşină. Apoi în folosirea cuţi­ Casa de Economii şi Consem- lomon, acad. S. Stoilov, precum şi lui furajer. Timp de 10 zile ute-
ce ea poate da, îndemînarea, fo­ l-au primit în rîndul candidaţi­ telor de ştanţat, în tăierea ra­ naţiuni acordă la fiecare trage­ Al. Buican, vicepreşedinte al Insti­ miştii Ioan Goia, Nastase Dan, In acest timp, tinerii amintiţi
losirea din plin a timpului sînt lor de partid. ţională a tălpii, nu-1 întrece ni­ re cîştiguri în valoare de tutului romîn pentru relaţiile culturale Nicolae Cadaru, Emil Dăian, Mi- au însilozat peste 700 tone po­
factorii care duc la îndeplinirea meni. Pe lîngă faptul că-şi de­ 1.000.000 lei. cu străinătatea şi alţii. hai Ispas şi alţii, au săpat gropi
planului. Calificată la locul păşeşte lună de lună sarcinile pentru siloz, iar în urma lor, rumb furajer. Munca de însilo-
de muncă Cumpăraţi din timp obligaţi­ In timpul dineului preşedintele Sfa­ utemistele Elena Dreghici, Ele­ zare continuă. Tinerii lucrează
Folosind bine timpul, munci­
torul Ioan Drăgoi, cu pricepe­ Cu părul strîns într-o bas­ de plan, Ioan Haţegan II, reali­ uni C.E.C. 5% şi participaţi la tului popula' al Capitalei, ing. A. aici pînă cînd vor însiloza can­
rea sa, a reuşit să depăşească ma, tînăra Frăsinica Bîldea, a- zează şi însemnate economii. In tragerea de bază din 30 sep­ Vlădoiu şi conducătorul grupului par­
zilnic norma, menţinîndu-se plecată peste maşină, glăzuieşte luna august de pildă a făcut e- tembrie 1957. titatea de 1.050 tone.
fruntaş timp de 6 luni. de zor, tocurile de la bocanci. lamentarilor englezi, sir Herbert But­
Acum cinci ani, cînd a intrat De asemenea, se face cunos­ cher, au toastat pentru prosperitatea
Cel mai bwn băiat în fabrică, nu cunoştea nici o conomii de material, în valoare cut că tragerea la sorţi a libre­ popoarelor englez şi romîn.
meserie. Maistrul secţiei finiş,
Eugen Simu, un tînăr de sta- Mihaî Pancu, aşa cum proceda de 1.376 lei. telor de economii cu cîştiguri
pe trimestrul III se va face în
Pentru depăşirile de plan, pen­ oraşul Oradea.
tru economiile făcute, el este so­
cotit ca unul din muncitorii cei Măriţi-vă din timp soldul pe

mai buni. In ultima vreme şi-a libretele de economii -cu cîşti­
menţinut titlul de fruntaş timp guri, ..puţind să cîştigaţi .100%, .
de 8 luni.
R budin 200% şi 250% la soldul mediu
totw trimestrial.

Sn înfîm pinarea glorioasei aniversări a M arelui O ctom brie şi Ahalţihl. De asemenea se e-
m republicile sovietice din Transcaucazia xecuta lucrări pregătitoare în
vederea exploatării marilor ză­
Pregătindu-se să întîmpme rioadă producţia de energie e- cut Industria alimentară. In a- căminte carbonifere din Şaori. In clişeu': Un post de control .al Gărzii roşii verificînd legitimaţiile la intrarea în pala­
cu cinste glorioasa ariivfersa.re lectrică a crescut de aproxima­ nii puterii sovietice aici au fost Toate aceste mine sînt adevă­ tul Smolrâi în Octombrie 1917.
ia Marii Revoluţii Socialiste din tiv 120 de ori. construite peste 60 de fabrici rate uzine subterane, ou un
Octombrie, oamenii sovietici de de prelucrare a ceaiului, de con­ înalt nivel de mecanizare. 4.500 de şcoli elementare de 7 zină !este de 3,5 ori mai măre fost create noi instituţii ştiinţi­
toate naţionalităţile privesc cu Mîndria Gruziei o constituie serve, de zahăr, de vinuri, de ani ş; medii, în şcolile tinere­ decît în Franţa şi de patru ori fice : institutele de electro-teh­
mîodrie în urmă la anii plini de uzina metalurgică „Stalin“ din uleiuri şi altele, care aprovizio­ In planul cincinal în curs de tului muncitoresc şi sătesc, în mat mare decît în Anglia. In nică, de !automatizare şi teleme­
efori uri eroice, fac bilanţul mă­ Transcaucazia, fabrica de îngră­ nează populaţia şi industria în­ desfăşurare este prevăzută con­ şcolile pentru adulţi, învaţă prezent în R.S.S. Gruzină se cánica, de construcţii de apara­
reţelor victorii obţinute în acest şăminte azoboase din Rustiavi, tregii Uniuni Sovietice cu pro­ struirea conductei de gaze Or- 704.000 de elevi. numără aproximativ 3.000 de te şi de mijloace de automati­
uzina de automobile şi uzina de duse de calitate superioară. dionikidze—Tbiîlsa. Gazul din biblioteci, 2.700 de cluburi, 20 zare a proceselor de producţie
timp. \ utilaj minier din Kutaişi, com­ Stavropol va crea premisele' Dacă înainte de Marea Revo­ de teatre de stat, peste 40 de în industrie. Mari perspective
Alături de popoarele Uniunii binatul textil din Gori, ¦hidrocen­ O mare atenţie' se acordă pentru îmbunătăţirea considera­ luţie Socialistă din Octombrie muzee şi mii de .cinematografe se deschid în faţa oamenilor de
tralele din Tiranul, Suhumi, Tki- dezvoltării bazei energetice, bilă a condiţii tor de muncă în în Gruzia nu exista nici o şcoa­ şi instalaţii cinematografice. ştiinţă în legătură cu crearea u-
Sovietice, oamenii muncii din buti şi Citahe, construite în principala condiţie a dezvoltării industria oraşului Tbilisi lă superioară, în prezent aici nuii centru de calcule pe bază
R.S.S. Gruzină !au înregistrat anii cincinalelor de după răz­ mai departe a tuturor ramurilor există 19 instituţii de învăţă mint In R.S.S. Gruzină există peste de electroni şi prin construirea
boi. economiei. In primul rînd se pre­ R.S.S. Gruzină dă în prezent superior frecventate de peste 130 de instituţii de cercetări unui reactor atomic experimen­
succese remarcabile în anii pu­ vede construcţia •hidrocentralei 95 la sută din întreaga canti­ 40.000 de studenţi. 18 din 1.000 ştiinţifice, în care lucrează peste tal.
torii sovietice. In ce priveşte producţia de Darialsk, de pe rîul Terek şi a tate de ceai produsă în Uniu­ de locuitori ai R.S.S. Gruzine 5.500 de cercetători ştiinţifici.
fontă pe cap de locuitor, R.S.S. nea Sovietică. Anul acesta cul­ .au absolvit un institut de învă- Poporul gruzin a înregistrat
Cu toate imensele bogăţii ale Gruzină depăşeşte de pe acum unei noi hidrocentrale pe* rîul tivatorii de ceai gruzini vor re­ ţătnîrri superior. Aceasta înseam­ Centrul activităţii ştiinţifice îl succese istorice în lupta sa pen­
ţării, înainte de revoluţie indus­ asemenea ţări Industriale cum Rioni, oare urmează să Intre colta aproximativ 120.000— nă că numărul persoanelor cu constituie Academia de Ştiinţe tru fericire; ei păşeşte cu paşi
tria gruzină se găsea în sta­ sînt Japonia şi Italia. Uzinele în 'funcţiune în cel de-a! şap­ 126.000 tone de frunze de ceai ¦studii superioare din R. S.S. Gru­ a R.S.S. Gruzine, înfiinţată în siguri spre comunism.
diul embrionar. Totul s-a schim­ republicii produc mai mult oţel telea cincinal. în prezent se află de calitate superioară, Pînă în anul 1911. Nu de mult aici au
bat aici începînd din 1921 cînd decît Elveţia, Norvegia şi Tur­ în curs de construcţie hidro­ 1960 se prevede mărirea recol­
oamenii muncii din Gruzia, cu cia luate laolaltă. Cei mal mari centralele de la Ladjanur, Gu­
ajutorul poporului !rus şi al al­ furnizori de mangan din lume maţi, Hrami-2 şi altele. telor de .ceai la aproximativ
tor popoare frăţeşti au instau­ — Uniunea Sud-Africană, Gha- 165.000 itone. Dacă înainte de
rat puterea sovietică. na (coasta de aur), Maroc, O largă dezvoltare va lua ex­
Congo, Mexic, Japonia şi S.U.A. tracţia de mangan de 1a zăcă­ instaurarea puterii sovietice
In !anii puterii .sovietice în luate laolaltă d.au mai puţin mi­ mintele de !a Ciaiuna care consti­ plantaţiile citrice ocupau 160
R.S.S. Gruzină s-au construit nereu de mangan decît R.S.S. tuie baza principală pentru sa­ ha, în prezent suprafaţa acestor
peste 1.000 de noi întreprinderi Gruzină. Aici !se produce mai tisfacerea atît a necesarului de cui,uri este de 100 de ori mai
mari înzestrate cu tehnică îna­ multă mătase naturală crudă de­ mangan al Uniunii Sovietice., mare.
intată. In 1956 volumul global ci! în Turela şl' Grecia. cît şi a exportului. Se măreşte
a! producţiei industriale a cres­ extracţia de cărbune la zăcă­ După instaurarea puterii so­
cut în R.S.S. Gruzină de apro­ O largă dezvoltare a cunos­ mintele de la Tkibuli Tkvarceli, vietice in Gruzia, ca şi în în­
ximativ 30 de ori în compara­ treaga U.R.S.S., a avut loc o
ţie cu anul 1913. In aceeaşi pe­ adevărată revoluţie culturală.
Dacă la începutul secolului, a-
proape 80 la sută din populaţia
Gruziei era analfabetă, în pre­
zent în R.S.S. Gruzină nu exis­
ta nici un analfabet. In cele