Page 79 - 1957-09

Bibih-' '• -onlralí
?e§.;?.f!aig
Anul IX. Nr. 865
In întîmpinarea zilei de ? Noiembrie strîns în bună parte, iar de cîtva
¦waiaaig '"J.rnai ¦
Printre siderurgiştii Hunedoreni
Gocs şi aglomerat Apropierea zilei de 7 Noiembrie
peste plan
Au trecut 23 de zile din lună.
Au fost zile de încordare in­
tensă, alit pentru cocsari, cît şi
pentru aglomeratorişti. Primii,
doresc să completeze neîndepli-
nirile de plan din primul semes­
tru al anului, iar muncitorii fa­
bricii de aglomerare, să ducă
la bun sfîrşit şi cît mai devre­
me, angajamentul de a da peste
plan pînă la 7 Noiembrie, 40.000
tone aglomerat de bună calitate.
Munca însufleţită a dus la
realizările aşteptate. Cocsarii de
pe cele două baterii au dat în
perioada 1—24 a lunii curente,
1.143,8 tone cocs metalurgic şi
159,2 tone cocs mărunt, mai
mult decît prevedea planul afe­
rent acestor zile. In acelaşi timp,
rezistenţa cocsului la tobă a
crescut.
In fruntea întrecerii se află
echipele de mecanici cocsari,
conduse de Roman Bota şi loan
Mnrcovici.
Colectivul fabricii de aglome­
rare a depus şi el eforturi deo­
sebite în vederea depăşirii pla­
nului de producţie. Drept măr­
turie a acestui lucru, stau cele
3.588 tone minereu aglomerat
date peste plan.______________
Pentru fondul centralizat
al statului
La Berthelot, de curînd au
fost puse în discuţia adunării ge­
nerale a cooperatorilor de aci, rea­
lizările obţinute în direcţia contrac­
tărilor de cereale cu statul.
In urma analizei făcute s-a con­
statat că' la această cooperativă,
au fost contractate pînă în pre­
zent — pe lîngă cantitatea de grîu
care a şi fost predată — 9.500 kg
porumb, şi 9,100 kg. cartofi. Exem­
plu în această acţiune l-au consti­
tuit întovărăşiţi! din Berthelot, ca­
re au fost urmaţi de ţăranii mun­
citori cu gospodării individuale din
Crăguiş, cei din Găuricea şi Tuş-
tea. ALEX. MAGUREANU Jiului.
corespondent
Pentru continua îmbunătăţire a muncii
la furnalele 1— 4 de la Hunedoara
Pentru a contribui din plin la creş­
terea producţiei de fontă, colectivul de
muncă al secţiei I-a furnale din ca­ vine cu mari variaţiuni. Bunăoară, din co-materială a spcţiei furnale 1—4,
drul Combinatului siderurgic Hune­
doara a trecut chiar din primele zile
ale acestui an la o mai bună folosire
a. capacităţii de producţie a agrega­
telor, la descoperirea şi valorificarea
de noi rezerve ale secţiei care să ducă
la mărirea producţiei şi productivită­
ţii muncii, la reducerea preţului de cost
etc. Datorită acestui fapt, cît şi iniţia­
tivei pornite la furnalul nr. 1, de îm- ;
bunătăţire a indicilor de utilizare a i
agregatelor, producţia de fontă a cres­
cut lună de lună, iar preţul de cost
a scăzut simţitor. Spre exemplu, în
primul semestru a. c., indicii de utili­
zare ai furnalelor, au crescut cu 12,10
la sută, în timp ce planul de pro­
ducţie a fost şi el depăşit.
In urma analizei făcute recent de
către furnalişti, a reieşit că şi în cursul te să funcţioneze cu 80 la sută side­
lunii august au fost obţinute unele
realizări. De pildă, planul de pro­
ducţie a fost realizat în proporţie de
100 la sută, în vreme ce la preţul
de cost operativ s-a înregistrat o eco­
nomie la materiale directe şi la regia
de producţie de 2,43 lei per tona de
fontă.
In spatele acestor realizări, incontes­
tabile, însă, se ascund încă o serie de
lipsuri care constituie o frînă serioa­
să în munca furnaliştilor de a obţi­
ne succese şi mai mari în raport cu
posibilităţile existente.
Aprovizionarea
tehnico-materialâ —factor
important în creşterea
producţiei -, ;,
Deşi este bine cunoscut faptul, că
aprovizionarea tehnico-materială a u-
nei secţii sau sector, are ca principală
sarcină asigurarea continuă şi neîn­
treruptă a realizării ritmice a planului
de producţie, totuşi muncitorii din sec­
ţia I-a furnale întîmpină mari greu­
tăţi în această privinţă. In primul
Recolta lui 1957 şi sarcinile imediatePROLEi.iRl DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VĂI
Joi 26 septembrie 1957
???
a dat un impuls deosebit întrecerii
socialiste în Combinatul siderurgic
din Hunedoara. Cocsari, aglome­
ratorişti, oţelari, laminatori, furna-
lişti, toţi muncitorii combinatului,
sînt hotărîţi să întîmpine această
zi cu noi succese, să dea viaţă
mai de vreme angajamentelor luate
cu cîteva luni în urmă.
Schimbul
maistrului Trifu
în frunte
Iti marea hală a laminaare-
lor, Încleştarea omului cu focul,
cu metalul, pare mai sălbatică ca
oriâîni. întrecerea e în toi. Du­
pă ce luni în şir schimbul con­
dus de Constantin Petru a dus
steagul de fruntaş pe secţie, în
zilele acestei luni, înMietatea a
trecut de partea oamenilor
maistrului loan Trifu.
Laminatorii acestui schimb
şi-au îndeplinit planul în pe­
rioada 1—23 septembrie in­
clusiv, în proporţie de 105,4 la
sută, urmaţi fiind de laminato­
rii schimbului condus de mais­
trul Constantin.
Pe întreaga secţie s-au dat
peste plan 1.086 tone lami­
nate.
Succesul minerilor din Lupeni
LUPENI (de la subredacţia noastră voluntară).
In lupta pentru mai mult că rbune, în întrecerea în cinstea
zilei de 7 Noiembrie, colectivul minei Lupeni obţine rezultate tot
mai frumoase. In luna septemb rie, ca şi în alte luni, colectivul
sectorului I B al minei şi-a îndeplinit cu regularitate sarcinile de
plan. In ziúá\ dé 2Ó sejítérribrié á. CM pe graficul sectorului era
scris : „109,3 la sută realizare^ planului".
Alte sectoare fruntaşe de la mina Lupeni sînt sectoarele 5
sud şi I A, cu o depăşire de plan' între 400 şi 550 tone de căr­
bune. Aceste rezultate au fost posibile prin buna organizare a
sectoarelor respective, printr-o mai bună aprovizionare cu ma­
terial lemnos şi goale şi prin folosirea deplină a utilajelor exis­
tente în sector. Rezultatele obţinute pînă în prezent ne face să
credem că colectivul minei Lupeni va avea un cuvînt greu de
spus în lupta pentru un loc fruntaş pe bazinul carbonifer al Văii
rînd este vorba de lipsa de siderită
şi limonită de Ghelar şi Teliuc, care
angajamentul de a trimite zilnic 800
tone siderită şi 300 tone limonită, în­
treprinderile din Ghelar şi Teliuc au
trimis în ziua de 1 septembrie 408
tone siderită şi 40 tone limonită; în
ziua de 3 septembrie 716 tone siderită
şi 117 tone limonită, iar în ziua de
4 septembrie 1.251 tone siderită şi
177 tone limonită. Din această zi, pro­
ducţia de siderită şi limonită livrată
furnalelor a scăzut simţitor, ajungînd
în ziua de 8 septembrie la o canti­
tate de 655 tone siderită şi nici un
kilogram de limonită. Această varia-
ţiune a făcut ca cuptoarele de prăjit
minereu să. nu aibă un mers constant
şi să dea naştere la multiple deran­
jamente în bunul mers al furnalelor.
Mai mult, din cauza unei aprovizio­
nări defectuoase, furnalele sînt nevoi­
rită şi cu 20 la sută alte minereuri.
Mari greutăţi întîmpină furnaliştii
şi în problema procentajului mare de
steril (4—5 la sută în loc de I .la
sută cît prevede stasul), precum şi a
granulaţiei sideritei care vine de la
Ghelar, necorespunzătoare.
O altă lipsă legată de îndeplinirea
ritmică a planului de producţie şi de
calitatea produselor şi de care furna­
liştii se izbesc mai întotdeauna, este
proasta aprovizionare cu oalele de
fontă şi zgură. Datorită faptului că
oalele de fontă întîrzie la oţelăria
Martin, uneori cîte 4—5. ore şi chiar
mai mult, cît şi a oalelor de zgură,
oare vin cu întîrziere de la haldă, fur­
nalele stau ore întregi nedescă-cate.1
Asemenea cazuri s-au înt-împlat în
luna ,august dnd s-a pierdut o mare
cantitate de fontă.
Qe toate lipsurile arătate şi încă
altele ce se manifestă în buna apro­
vizionare a furnalelor 1—4, condu­
cerea combinatului nu este străină.
In loc să ia măsurile cuvenite caî4 «w-av-v..aw —•n
Ofel mai mul!
iii cinstea mariiişi mai ieftin
sârirâioriOţelarii care deservesc cup­
toarele Martin au dat şi ei do­
vada adevăratei conştiinţe mun­
citoreşti în aceste zile de sep­
tembrie. Hotărîţi să dea patriei
atît de preţiosul oţel, în canti­
tăţi tot mai mari şi tot mai ief­
tin, au început luma cu hotă-
rîrea să scoată din cuptoare tot
ceea ce acestea pot da.
După 24 de zile, cifrele vor­
besc mai convingător decît orice
despre faptul că dorinţa lor a
prins viaţă. 782,92 tone de oţel
peste plan în 23 de zile, nu e
puţin. Insă cu oameni ca prim-
topitorii Gheorghe Andruţ, Si-
mion Mihăilă, Lucian Pancu,
Dumitru Şerban, Avram Opriş şi
loan Miculic, care şi-au depăşit
normele cu peste 20 de procente,
s-a putut.
In acelaşi timp, utilizînd ra­
ţional păcura şi încărcătura me­
talică, oţelarii au reuşit să rea­
lizeze economii la preţul de cost
(calculate operativ), în suma de
82,11 lei per tona de oţel.
M1RCEA CĂTĂLIN
să ducă la înlăturarea deficienţelor ce 4
se manifestă în aprovizionarea tehni­ 4
conducerea combinatului se mulţumeş­
te cu unele realizări sporadice care cu
greu sînt obţinute.
Mai multă grijă faţă de
întreţinerea instalaţiilor
şi agregatelor
Practica de pînă acum şi succesele
înregistrate de uncie secţii fruntaşe
A. STRAHOVEANU
(Continuare in pag. IIÎ-a)
In iarna ce urmează, reproducătorii Sfatului popular al comunei Şoimuş vor fi hrăniţi şi cu nutrfeţ în-
silozaf. Groapa de ciment nou cons truliă, ce are o capacitate de 15 tone, a fost umplută zilele trecute -u po-
rumb furajer,
IN CLIŞEU: aspect din tim pul lucrului.
ale agriculturii noastre
Un redactor al agenţiei Agerpres cii, ceea ce ar fi asigurat o şi mai
s-a adresat tov. I. Cozitia,. ministrul Interviu cu tov. mare producţie de cereale.
Agriculturii şi Silviculturii, cu rugă­ ÎNTREBARE: Care sînt principa­
mintea de a răspunde la cîteva între­ Ion Cozma ministrul lele sarcini în agricultură pînă la sfîr­
bări cu ’privire la rezultatele anului şitul acestui an în vederea asigurării
agricol în curs şi la sarcinile imedia­ Agriculturii şi Silviculturii unei recolte bune şi în anul viitor ?
te ale agriculturii din ţara noastră : RĂSPUNS : In perioada de faţă efor­
4 pagini 20 bani ÎNTREBARE : Cum apreciaţi recolta peste 12.600 unităţi şi o suprafaţă de turile în sectorul agricol sînt concen­
2.466.000 ha teren agricol — cu o creş­ trate !a recoltarea culturilor de toam-
anului agricol 1956—1957 ? *
tere de aproape 2000 unităţi cu circa nă, executarea arăturilor pentru însă-
RĂSPUNS: Recolta acestui an s-a 630.000 ha faţă de sfîrşitul anului 1956. mînţări, a însămînţărilor de toamnă,
timp a început strîngerea recoltei la Prin dezvoltarea sectorului socialist a arăturilor adînci pentru însămînţă-
culturile tîrzii: porumbul, floarea-soa- cooperatist S.M.T.-urile au putut folosi rile de primăvară.
mai judicios capacitatea lor de lucru
Avem de strîns o recoltă bogată
relui, sfecla de zahăr, cartofi şi altele. şi aplica mai bine măsurile agroteh­ de porumb de pe o suprafaţă de pes­
Peste cîteva zile va începe din plin
şi culesul viilor.
nice. Eie au reuşit să depăşească a- te 3.700.000 ha, de floarea-soarelui de
nul acesta planul de producţie. Aceş­ pe 286.000 ha, de sfeolă de zahăr de
Se poate afirma că recolta în acest
44444444 *>4444444 tia sînt factorii de importanţă pri­ pe 131.000 ha, de cartofi tîrzii de pe
Manlicsfâri¦¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦ mordială care au dus la sporirea pro­ 230.000 ha şi de struguri de pe o su­
an este bună la toate, eulturile agricole. ducţiei agricole. prafaţă de 225.000 ha. Aceasta nece­
La culturile de vară, în special la sită un volum foarte mare de lu­
cerealele păioase, recolta a fost bună Este neîndoios faptul că înlocuirea crări ţinînd seama de sarcina impor­
mai ales în gospodăriile agricole sistemului de cote obligatorii prin sis­ tantă de a realiza însămînţările de
temul de alcătuire a fondului central toamnă în cele mai bune condiţii a-
de stat şi unităţile agricole coopera­ pe cale de contractări şi achiziţii a a- grotehni.ee. In ceea ce priveşte recol­
vut o influenţă pozitivă asupra ţără­
444¦<44¦4o¦¦» tiste. Astfel, gospodăriile agricole de nimii. Ţăranii muncitori au urmat tarea, sarcina principală este- de a
stat din Trustul de aprovizionare al cu încredere îndemnul partidului şi strînge Ia vreme recolta şi a asigura
4 capitalei au obţinut o producţie medie guvernului de a folosi toate mijloacele depozitarea ei în bune condiţii. Porum­
de 1980 kg grîu şi secară la hectar, pentru realizarea unei producţii sporite. bul ocupă cea mai mare suprafaţă din­
cele din trusturile Oradea, Bacău, şi Se ştie că statul a dat şi în acest tre culturile ce se recoltează în toam­
Suceava între 1860—1970 kg, iar cele an ţărănimii sprijin prin seminţe de nă, de aceea se cere ca cele mai im­
In întreprinderi au loc în a din trustul Bucureşti 1700 kg grîu soi, credite pe termen lung pentru re­ portante forţe de muncă să fie mobi­
ceste zile în întîmpinarea ma- ¦ pararea şi completarea inventarului a- lizate în această direcţie. Recoltarea
4¦4 relui Octombrie conferinţe, ¦ gricol, îngrăşăminte, preţuri foarte porumbului la tim.p are importanţă
•o»>> schimburi de experienţă, de- ¦ avantajoase la contractarea produse­ deosebită şi pentru însămînţarea griu­
sîinmapion-¦¦¦X' şi secară la hectar. De asemenea, gos­ lor etc. Sîntem convinşi că ţărănimea lui, deoarece cea mai mare suprafaţă
4 monstraţii practice şi podăriile colective din regiunea Su­ muncitoare va răspunde şi pe viitor de grîu se însămînţoază după porumb.
4 zioane asupra metodelor
4 tale sovietice de muncă, care X ceava au recoltat în medie cîte 2100
se aplică şi în ţara noastră, X kg grîu Ia hectar, cele din regiunea
4 ¦ Bucureşti 1650 kg,. cele din ' regiunea
recenzii, seri literare etc. 4 Oradea 1660 kg etc.
¦¦4¦
Expuneri privind 4
4 Producţii mari au obţinut numeroa­
4
4 4
manifestarea tehnicii 4 se întovărăşiri agricole şi un mare nu­ acestui ajutor vînzînd statului prin Orice întîrziere în recoltarea porum­
¦¦4 contractări şi achiziţii cantităţi tot mai bului înseamnă întîrzieri şi mai mari
4¦ măr de ţărani muncitori cu gospo­ mari de cereale. Ia însămînţarea griului şi în conse­
4 4 dării individuale. cinţă diminuarea încă de pe acum a
4 miniere sovietice 4. ÎNTREBARE : Credeţi că s-ar fi pu­ producţiei anului viitor.
4 tut realiza o producţie şi mai mare
Producţii bune se obţin şi la po­ în acest an ? Trebuie acordată toată atenţia re­
¦4 coltării porumbului de pe loturile de
4¦ In Valea Jiului, la Petroşani, % rumb, la sfeclă de zahăr, la cariofi RĂSPUNS: Sînt convins că dacă hibridare din G.A.S. şi G.A.C.-uri.
n-ar fi existat unele lipsuri şi greu­
A4 Lupeni şi Aninoasa au loc ex- *4 şi la celelalte culturi tîrzii. La po­ tăţi în desfăşurarea muncilo’- agricole Recoltarea sfeclei de zahăr trebuie
.s-ar fi strîns o recoltă şi mai bogată. să se facă diferenţiat pe tarlale, sate
4¦ puneri privind dezvoltarea teh­ 4 rumb cele mai mari producţii se rea­ Trebuie amintit că au existat unele şi comune în momentul cel mai po­
'4¦4¦¦6 4 greutăţi obiective Ia strîngerea recol­ trivit pentru recoltat. Trebuie asigu­
¦¦¦¦¦¦44 tei cum ar fi grăbirea coacerii cerea­ rat transportul sfeclei la timp şi fără
¦¦4 nicii miniere sovietice în cei X lizează în G.A.S.-uri de pe terenurile lelor păioase din cauza căldurilor ex­ pierderi în silozurile fabricilor de za­
¦4 cesive şi astfel scurtarea perioadei hăr. Este necesar să se urmărească cu
¦¦¦¦¦¦4 40 de ani de la Marea Revolu 4 însămînţate cu sămînţă hibridă. De pe de recoltare sau căderea culturilor în atenţie coacerea strugurilor, recoltarea
4 unele raioane, ceea ce a împiedicat în lor fără pierderi şi vinificarea pe so­
ţie Socialistă' din Octombrie. * suprafeţe mai mari se recoltează po­ parte mecanizarea recoltării. iuri şi sortimente în scopul asigură­
rii unor vinuri de calitate.
Sînt. prezentate cu acest prilej ¦ rumbul hibrid obţinut din sămînţă rea­ Au persistat şi unele lipsuri nejus­
tificate în desfăşurarea lucrărilor agri­ Recoltarea celorlalte culturi ca floa­
actualităţi din viaţa exploatări- ¦ lizată în ţară. cole. Astfel, repararea superficială a rea-soarelui, cartofii, legumele, semin-
maşinilor în unele S.M.T.-uri şi cerii şi în unele regiuni orezul şi
lor miniere din principalele ba- ¦ La principalele culturi cerealiere — G.A.S.-uri a dus la întîrzierea unor bumbacul cere de asemenea eforturi
lucrări şi la nefolosirea întregii capa­ şi muncă bine organizată.
zine carbonifere din U.R.S.S. * griul şi porumbul — obţinem în acest cităţi de lucru. Lipsa de preocupare
în unele unităţi pentru aplicarea în­ In vederea ridicării nivelului de trai
şi expuneri asupra unor meto- * an cea mai mare producţie globală tregului complex de măsuri agroteh­
nice a dus la diminuarea producţiei. al populaţiei, pentru aplicarea consec­
de sovietice de muncă aplica- ¦ după cel de al II-lea război mondial. Sînt gospodării de stat şi unităţi coo­ ventă a hotărîrilor partidului şi gu­
peratiste, precum şi producători indivi­
te în mineritul din ţara noa- * ÎNTREBARE: Care sînt factorii duali care în aceleaşi condiţii de climă vernului, cifrele de control pe anul
şi sol au obţinut producţii diferite. Ală­
strâ. Pentru constructorii de ¦> principali care au determinat sj»orirea turi de culturi care au dat peste 2800 şi 1958 prevăd o simţitoare creştere a
3000 kg grîu [a hectar, au fost culturi de
locuinţe din Valea Jiului se va* producţiei la toate culturile agricole? la care s-au obţinut numai 1.200 kg producţiei marfă în agricultură. Pentru
la hectar. Aceste diferenţe de produc­
organiza la Petroşani o cons-t RĂSPUNS : Se pune în mod firesc ţii sînt tocmai rezultatul neaplicării realizarea acestei mari sarcini este
de către toate unităţile şi toţi p-o-
4 fătuire privind realizările ac-1 această întrebare şi unii sînt înclinaţi ducătorii a întregului complex de mă­ necesară desfăşurarea însămînţărilor
4 suri agrotehnice în condiţiile speci­
tuale în tehnica construcţiei de\ să creadă că hotărîtoare au fost con­ fice fiecărui raion, fiecărei grupe de de toamnă în condiţii cît mai bune.
comune şi chiar fiecărei comune. De
4 locuinţe în U.R.S.S., iar pentru% diţiile de climă. Desigur condiţiile c!i- asemenea, menţionăm că în vară nu Se vor însămînţa peste 3.100.000 ha
4 s-au recoltat toate cerealele în pîrgă,
iar în unele raioane nu s-a organi­ cu grîu şi secată. Avem posibilităţi
4 personalul sanitar de la spiţa-X materice din acest an au favorizat în- zat concomitent recoltarea şi treie-
4 rişul, folosirea combinelor C-î la tre­ ca lucrările să se facă în condiţii bu­
ieratul pe loc şi mai ales nu s-a or­
4¦ lele din Petroşani, Lupeni, X tr-o bună măsură sporirea producţiei ganizat în condiţii satisfăcătoare exe­ ne astfel îneît în anii viitori să se
44 Vulcan şi de la dispensarele % agricole, dar nu ele au constituit fac­ cutarea arăturilor de vară. Aceste lip­
4¦4 medicale din Lonea, Petrila şiX torul hotărîtor. Cantităţile însemnate suri puteau fi înlăturate printr-o mai producă cel puţin 4.300.000 tone grîu
4¦44
Aninoasa se vor ţine conferiţi- ţ de produse agricole sînt rezultatul di­ şi secară pentru a asigura fondul de
.4
4 fe asupra folosirii, energiei nu-* rect al măsuri!or politico-economice şi stat, producţia marfă necesară şi aco­
eleate în terapeutica sovietică. X organizatorice luate de partid şi de
444 * perirea altor nevoi.
Seară de odihnă guvern pentru ridicarea agriculturii Suprafaţa arabilă a sectorului coo­
X noastre. Folosirea mai bună a părcu-
peratist a crescut cu circa 700.000 ha
v a La uzinele „Victoria"-Căian luij de maşini şi tractoare — înzes-
a faţă de toamna anului 1956 şi este în
A¦44 avut loc o seară de odihnă X hat cu maşini mai multe şi mai per-
fecţionate — a făcut să crească gra­ continuă creştere. Se vor folosi cu
4 tinerilor furnalişti. Cu acest ţ
prilej s-a prezentat un referat X dul de mecanizare a lucrărilor agri­ 2.500.000 tone mai multe îngrăşăminte
4
4
4 privind avantajele aplicării la X cole. Numai în semestrul 1 al aces­
4
4A4 furnalele de la Călan a meto- % tui an agricultura a mai primit 2230
44 ; ie i sovietice Filipov.. Referatul X de tractoare convenţionale, 1455 plu­
a citat numeroase exemple ca-* guri de tractor, circa 2000 cultivatoa­
4
4 mărit indi- * re, 1550 semănătoare mecanice, 700 de
4 re arată cum s-a
4 cele de utilizare a volumului * combine de păioase etc. Au fost folo­
4 util al furmatelor şi cum a spo- * site cantităţi mai mari de îngrăşămin­
rit producţia de fontă datorită* te minerale şi seminţe de soi. Lucră­
4
4
4
4 folosirii acestei metode. X rile agricole au fost efectuate la timp
La conferinţele ţinute la ex-* şi în condiţii agrotehnice corespun­
4A
4
4 ploatarea carboniferă Ţebea, la* zătoare de către oamenii muncii de la
4
4 Cooperativa meşteşugărească * sate mobilizaţi de exemplul comunişti­
4
4 Moţul" din Baia de Criş şi* lor.
4
4 ia alte întreprinderi din raio-* Sectorul agricol cooperatist a crescut
4
4? nul Brad du participat peste* în acest an. La începutul lucrărilor de
4
1.000 de oameni ai muncii. % vară sectorul cooperatist cuprindea bună organizare şi îndrumare a mun­ (Continuare in pag. 2-a)
4
****************************
Citiţi în pagina IV-a Cr.eşte sectorul socialist
din agricultură
® O delegaţie guvernamentală
ungară a plecat la Pekin. 53 de familii în în urmă a fost inaugurată o întovărăşiri agricole. Prima a
întovărăşirea agricolă gospodărie agricolă colectivă. fost inaugurată în satul Zdnapţi
o Mitingul de la Pekin consa­ Tot aici există o secţie Gostat. sub numele de „Drumul lui be­
crat prieteniei chino-indoneziene. Gîrbova, raionul Seb'eş. O co­ Rezultatele obţinute de aceste nin“ în care s-au înscris 60 de
mună unde vieţuiesc de multă două unităţi socialiste au con­ familii de ţărani muncitori.
a Iordania primeşte armament vreme la un loc romîni şi saşi. vins pe mulţi ţărani muncitori
american prin teritoriul Israelului. O comună in care cu cîţiva ani din Gîrbova, de superioritatea Cea de-a doua întovărăşire a-
lucrării pămîntului în comun. gricolă, inaugurată în ziua de
® Arestarea unui spion ameri­
can în U.R.S.S. Faptele au convins recent, 53 22 septembrie a. c., care a pri­
familii de ţărani muncitori care mit denumirea de „7 Noiembrie“
duminica trecută au inaugurat cuprinde 36 de familii de ţă­
o întovărăşire agricolă în co­ rani muncitori, şi o suprafaţă
mună. de peste 16 ha.
Roadele muncii comitetului •Pentru crearea întovărăşirii a-
comunal de .partid, ale mun­ gricole „7 Noiembrie“ din sa­
cii sfatului popular comu­ tul Crişcior au muncit în mod
nal, ale comitetului de ini­
ţiativă, sînt concretizate în deosebit Traian Paşca, care a
această realizare frumoasă. fost ales şi preşedinte ai înto­
vărăşirii, Rucsanda Şortan şi
Noii, întovărăşiţi vor începe alţii.
lucrul în toamna aceasta în pe­
rimetrul întovărăşirii lor. PAUL ANTONESCU >
corespondent
De menţionat că tovarăşii Md-
hai Rieger şi loan Grozan s-au „Înfrăţirea“
înscris în întovărăşire cu în­
treagă suprafaţă de oare dispu­ Duminica trecută s-a inaugu­
neau. Primul s-a înscris cu 2,88 rat o întovărăşire agricolă şi
ha. şi al doilea cu 2,45 ha. Cu în satul Pianu de Jos, raionul
asemenea suprafeţe s-au mai în­ Sebeş. Cele 26 familii de ţă­
scris şi Gheorghe Banciu, Ion rani muncitori, care au s,trîns
Părăţanu, Ion Sal că şi Gheor­ la un loc 17,45 ha. teren ara­
ghe Frtncu. bil, au dat întovărăşirii lor de­
numirea de „înfrăţirea“.
Două întovărăşiri
agricole într-o lună Printre ţăranii muncitori care
au depus primii cereri de în*
In mai puţiin de o lună 'de scriere în întovărăşire se nurnă-*
zile pe raza comunei Crişcior, ră Nicolae Pîenaru, loan Sântei
raionul Brad, au luat fiinţă două şi Nicolae Cosma.
. rw , t.>o