Page 8 - 1957-09
P. 8
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI IMr. 845
>nxr?*nnni.»w,iT&ââl-.»i-jo ivrvw(.TOVt
Vizita delegaţiei agricole iugoslave DECLARAŢIILE UNUI
OFIŢER SIRIAN
în U. R. S. S. implicat în complotul
S. U. A. împotriva Siriei
' MOSCOVA 2 (Agerpres). — Kremlinul, noua clădire a Uni
TASS anunţă: Dragoslav Muta- DAMASC 2 (Agerpres). —
povici, secretarul Vecei Execu versităţii din Moscova de pe In seara zilei de 31 august po
tive Federative pentru proble stul de radio Damasc a trans
mele Agriculturii şi Silvicultu Colinele Lenin, precum şi col mis o amplă declaraţie făcută
rii şi lucrători cu munci de răs de locotenent colonel Haled
pundere din agricultură a R.P. hozul ,,Lenin’’ de lingă Mos Kamza, unul din ofiţerii impli
F. Iugoslavia, care se află la caţi în complotul S.U.A. împo
A'loscova, au vizitat Expoziţia cova. triva Siriei. După ce a vorbit
agricolă şi industrială unională, pe larg despre „contractele pe
unde au discutat cu specialiştii La 31 august Dragoslav Mu- care le-a avut cu membri ai am
sovietici în domeniul agricultu basadei S.U.A. la Damasc, care
tapovici şi persoanele care-1 în i-au propus să colaboreze cu ei
rii. Ei iau vizitat de asemenea pentru a se face epuraţii în ar
soţesc au vizitat ferma de lap m ată”, Kamza a precizat „că
te şi crescătoria de păsări a
Nehru salută sovhozului „Gorki’ de lingă
Protestul poporului ungar obţinerea independentei Moscova. '¦ • i
de către Malaya
Oaspeţii ' din Iugoslavia vor'
NEW DELHI 2 (Agerpres).
Intr-o cuvîntare rostită la pos pleca la Leningrad.
împotriva amesteculuijuterjlo^ occidentale întrevedere între primul ministru turc şi liderii
minorităţii turce din Cipru
în treburile interne ale ft. P. Ungare
turile de radiodifuziune indiene, ISTAMBUL 2 (Agerpres).— mak, liderii minorităţii turce a avut o întrevedere cu genera
Protestul oamenilor de ştiinţă cu poporul muncitor ungar şi cu primul ministru al Indiei, Neh Agenţia France Presse anunţă din Cipru. lul Sisaky la domiciliul unuia
reprezentanţi ai ştiinţei ungare, ru a salutat independenţa Mala- că Adnan Menderes, preşedin
BUDAPESTA 2 (Agerpres). altor ţări socialiste şi în primul încercările de amestec în trebu yei, subliniind că acest eveni tele Consiliului de Miniştri al In urma acestor întrevederi, din diplomaţii americani”. A-
— Ziarele ungare publică de rînd împotriva Uniunii Sovietice. rile interne ale Ungariei. ment realizează un pas înainte Turciei, a primit, la 31 august Fazii Kutchuk a declarat că are eeastă declaraţie constituie o
claraţia de protest a Prezidiu pe calea deşteptării la viaţă a pe Fazii Kotchuk şi Patz Kay- convingerea . că guvernul turc puternică demascare a complo
lui Academiei de Ştiinţe a Re Prezidiul Academiei de Ştiin Declaraţia bisericii este mai favorabil ca oricînd i- tului american împotriva Siriei.
publicii Populare Ungare îm ţe a R. P. Ungare, consideră că reformate Asiei. „Ziua în care Malaya şi-a deii împărţirii Ciprului.
potriva încercărilor făcute de u- poporul muncitor, inclusiv re
prezentanţi ai ştiinţei ungare, BUDAPESTA 2 (Agerpres). recăpătat independenţa — a 3 00 00 OO OO OO OO 00 00 00 00 0 0 00X30 00 OOOO OOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOO 00-00 oooooooooo
nele state de a folosi O.N.U. prin hotărîrea lor de a apăra — Presa ungară a publicat o
pentru a se amesteca în trebu cuceririle orînduirii democrat- declaraţie a conducerii bisericii Interviu de ministrul Afacerilorspus Nehru este o zi mare nu Eiierne
rile interne ale Ungariei. populare şi de a sprijini guver reformate din Ungaria în care îşi
exprimă profunda nelinişte în le numai pentru această ţară ci
Unealta principală a atacurilor nul Republicii Populare Ungare, gătură cu faptul că la 10 sep acordat
împotriva Republicii Populare a calificat în mod just evenimen tembrie se convoacă sesiunea al Siriei, Salait Siiar, n il corespondent
Ungare, se arată în declaraţie, tele contrarevoluţionare care au extraordinară a Adunării Gene şi pentru întreaga Asie. Noi sa ai ziarului j„rGiornalc dItalia“
este raportul comitetului O.N.U. avut loc în toamna anului tre rale pentru discutarea aşa zisei lutăm şi trimitem felicitările
Discutarea acestui raport în ca cut. Poporul ungar respinge „probleme ungare“. In declaraţie noastre poporului malayez care
drul unei sesiuni speciale a A- astfel calomniile cuprinse în ra se subliniază că aceasta consti şi-a cîştigat dreptul său la in
dunării Generale este un pre port la adresa Iui. Inaintînd Or tuie un amestec în treburile in
text oferit diferitelor cercuri ganizaţiei Naţiunilor Unite a- terne ale poporului ungar. dependenţă şi dorim să stabi ROMA 2 (Agerpres). — Zia Bitar, ministrul Afacerilor Ex ferinţa de la Bandung. Exprimîn-
reacţionare de a calomnia statul cest protest, Prezidiul Acade rul „Giornale d’Italia" a publi terne al Siriei, corespondentu du-şi regretul în legătură cu
nostru democrat popular, între miei de Ştiinţe speră că opinia DEZVOLTAREA lim cu Malaya relaţii de strîn- cat interviul acordat de Salah lui din Damasc al acestui ziar. faptul că Washingtonul în Ioc
prinderile, organele noastre de publică progresistă şi oamenii să colaborare“.*S.
stat şi obşteşti, un pretext pentru de ştiinţă progresişti din întrea învăţămintului egiptean Răspunzînd la întrebarea cu pri să facă aceasta a mers pe ca
a se deda la atacuri împotriva ga lume vor condamna împreună
CAIRO 2 (Agerpres). — A- *©©®©0©®©®®»0®®@e<»©©®»®«©®®©©®©»a®©a®®©®©«a©©®®@©©® vire Ia posibilitatea unei conci lea dictată de interesele impe
genţia France Presse anunţă
că ministrul Educaţiei Naţiona Lupte îndîrjite in Algeria lieri între blocul occidental şi rialiştilor, Salah Bitar a spus că
le al Egiptului, Kamal El Din ţările arabe, Salah Bitar a de politica americană a început să
Huseein a declarat în Adunarea
Naţională Egipteană că din 1952 clarat că ţările arabe care abia provoace suspiciuni în ţările a-
şi pînă acum activitatea şcolară
a cunoscut o dezvoltare fără PARIS 2 (Agerpres). — Du raşul Alger un detaşament de s-au eliberat de sub jugul englez rabe şi că evenimentele din Ior
precedent în Egipt. După cum
a declarat ministrul egiptean., pă cum relatează ziarele fran rebeli 'a atacat o patrulă mili şi francez după multe jertfe şi dania au arătat că aceste sus
bugetul educaţiei naţionale, ca ceze, în seara zilei de 31 au tară franceză. In lupta care a
D e cla ra ţia co m u n ă re se ridica în 1952 la 21 mi gust în regiunea Constantine ia ¦avut loc 5 soldaţi francezi au suferinţe, au făcut o încercare piciuni sînt întemeiate. Expe
i& ig$$slavo-cam bodgiana lioane de lire egiptene, a atins avut loc o luptă îndîrjită între fost ucişi iar 5 răniţi. Pe linia sinceră să orienteze dezvoltarea rienţa nefastă a Statelor Unite
anul acesta suma de 51 de mi de cale ferată dintre oraşul politicii lor pe calea indepen în acest regat arab a dezvăluit
lioane lire'egiptene. Numărul e- trupele franceze şi unităţi >ale Carn şi Calerneville a sărit în denţei şi a suveranităţii, fără să însfîrşit adevăratul ţel al „doc
levilor şcolilor elementare ca şi armatei naţionale algeriene de aer un tren de nuarfă. aducă prejudicii intereselor al trinei Eisenhower”, care constă
al şcolilor medii tehnice s-a eliberare. tor state. Ele au întreprins ac în transformarea ţărilor arabe în
dubiat faţă de anul i952. ţiuni constructive cu scopul de sateliţi ai colonialismului.
In aceiaşi zi, la 120 km de o-
PEKIN 2 (Agerpres). — Du paşnice, al respectării suverani; S. VUKMANOVICI A SOSIT ÎN R. D. VIETNAM a stabili relaţii de prietenie şi In ce priveşte perspectivele
pă cum transmite coresponden taţii, neamestecului reciproc în colaborare cu acele ţări care stabilirii relaţiilor de prietenie'
tul din Pnom Penh al agenţiei treburile interne şi al întăririi
China Nouă, la 31 august S. colaborării economice în baza HANOI 2 (Agerpres). — deralive a Iugoslaviei, care vi timp de mulţi ani au impus ţă între ţările arabe şi Occident,
Vukmanovici, vicepreşedinte al avantajului reciproc. TASS anunţă : La 1 septembrie zitează o serie de ţări din Asia, rilor arabe dominaţia lor. inclusiv Statele Unite, a spus
S. Vukmanovici-Tempo, vicepre a sosit la Hanoi — capitala Bitar, eu nu văd decît o singură
Vecei Executive Federative a Reprezentanţii guvernelor ce şedinte pal Vecei Executive Fe- Republicii Democrate Vietnam. Din păcate, a continuat mi cale : Occidentul trebuie să în
Iugoslaviei, şi Sim Var, primul lor două ţări au avut un schimb nistrul, guvernele puterilor oc ţeleagă că politica independentă
ministru al Cambodgiei, au de păreri în ce priveşte posibi cidentale se încăpăţînează în a
semnat la Pnom Penh declara litatea colaborării economice şi
ţia comună iugoslavo-cambod- au hotărît să încheie un acord Continuă lupta pentru pămlnt şi condiţii mai bune persista în politica lor imperia şi de neutralitate a Siriei nu es
giană. cu privire la colaborarea tehni listă. Franţa vrea să redobîn- te altceva decît o politică siria
că şi ştiinţifică, precum şi a-
In declaraţie se spune că gu corduri în domeniul comerţului de trai a muncitorilor agricoli italieni dească ceea ce a pierdut în Si nă, o politică arabă. Noi nu pu
vernele celor două ţări au ho- şi plăţilor. ria şi Liban şi în această inten tem să nu dezvoltăm economia
tărît să continue politica de
menţinere a păcii în întreaga In declaraţie se arată de ase ROMA 2 (Agerpres). — In lariilor şi încheierea unui nou ţie a ei este sprijinită deplin noastră naţională, industria noa
lume. menea că la invitaţia Iugosla contract colectiv şi au obţinut de Anglia. Salah Bitar a men stră, să nu ridicăm nivelul de
viei. Cambodgia va trimite în satele italiene continuă lupta satisfacerea revendicărilor lor. ţionat că nu au fost justificate trai ai poporului nosfru şi pen
Ele consideră că relaţiile, din această ţară o delegaţie econo pentru pămînt, pentru îmbună
tre state trebuie să se baze mică.
ze pe principiul coexistenţei tăţirea situaţiei materiale a mun Sute de oameni ai muncii din speranţele că Statele Unite vor tru ca să obţinem succes pe a-
citorilor agricoli. Intr-o cores Capo d’Orlando şi-au exprimat contribui prin intermediul Orga ceastă cale noi vrem sa colabo-
pondenţă din insula Sicilia, indignarea în legătură cu ac ' răm în mod dezinteresat cu toa
ziarul „Unita“ anim-ţă' ¦că "400 ţiunile represive şi au declarat nizaţiei Naţiunilor Unite la în te ţările. Am întins mina tuturor
de muncitori agricoli din loca că- vor continua lupta împotri făptuirea principiilor proclamate statelor în vest şi est, dar pu
Puternica grevă a muncitorilor litatea Mariopoli au ocupat mo va moşierilor. de naţiunile afro-asiatice la con terile occidentale au respins-o.
feroviari din Argentina
şia aparţinând unui mare moşiy/
IN COREEA DE SUD: er din localitate. Muncitorii a-
BUENOS AIRES 2 (Ager provinciile vecine au anunţat Peste o mie victime gricoli au ales un comitet care = II N IF O R A i I 1s =
pres). — După cum relatează că vor intra şi ei în grevă da omeneşti provocate a cerut extinderea legii refor
agenţia France Presse, traficul că cei concediaţi nu vor fi re mei agrare asupra moşiei ocu
feroviar din provincia Mendoza primiţi. Pe de altă parte, im de inundaţii
din Argentina a fost în între portantul centru cerealier de la pate. Elevi şi eleve! Ofertă de serviciu
gime paralizat la 31 august Bahia Blanca, de pe coasta A- • SEUL 2 (Agerpres). — Po
datorită unei greve 'a feroviari tlanticului este încă parţial pa trivit datelor oficiale dale pu Intr-o altă corespondenţă din întreprinderea de Colectare — Zugrav,
lor. Greva a fost declanşată în ralizat datorită conflictului din blicităţii la Seul, marile inun Sicilia, „Unita“ . anunţă că în îşi Industrializare a Laptelui — — Tîmplar.
semn de protest împotriva con tre sindicatul local al docherilor daţii care s-au abătut în vara localitatea Capo 'd’Orlando (pro , Simeria, angajează :
cedierilor abuzive a 600 de fe şi comandantul militar al por aceasta asupra unor regiuni în vincia Messinati) au fost ares Informaţii se pot primi zil
roviari. tului. Docherii refuză să reia tinse din Coreea de sud au taţi 16 activişti ai organizaţiei — Inginer mecanic, nic la sediul întreprinderii dîn
lucrul înainte de retragerea din provocat peste o mie de victi locale a Partidului Comunist, — Zidar, Simeria.
Trenul internaţional Santia zona portului a trupelor folosi me omeneşti. Pagubele mate activişti sindicali şi muncitori
go de Chile — Buenos Aires te la încărcarea şi descărcarea riale se ridică la aproape 40
este blocat la Mendoza datori vaselor. de milioane dolari. agricoli. Cei arestaţi au partici ATENŢIUNE CITITORI!
tă acestei greve. Feroviarii din
pat activ la greva de 5 zile In întreaga ţară a început primirea abonamentelor la pu
din februarie _a.c., cînd cîteva blicaţiile sovietice pentru anul 1958.
mii de munciîori agricoli din
Capo d’Orlando şi localităţile Reînoiţi-vă din timp abonamentele dvs.
învecinate au cerut mărirea sa
ES La 1 septembrie 1957 LIBRĂ
RIILE NOASTRE au pus în
PE HARTA LUMII : Un nou stai independent vînzare l i b e r ă MANUALE
ŞCOLARE pentru toate clasele
în oraşul Kuala Lumpur din gust, Anglia a fost nevoită să această ţară să fie mult timp ţumeşte însă numai cu atît. EI şi un bogat sortiment de RE
CHIZITE ŞCOLARE.
îndepărtata Malaya, ziua de 31 recunoască independenţa a în „mărul discordiei“ dintre colo va continua să lupte intens
Pentru a evita aglomeraţia
august a fost sărbătorită cu că unei colonii britanice : Ma nialiştii portughezi, olandezi, pentru a- obţine independenţa din ultimele zile, procuraţi-vă
din timp manualele şi rechizi
mare entuziasm. Ziua de 31 au laya. La Kuala Lumpur — ca englezi şi imperialiştii japo şi pentru teritoriul Singapore tele necesare în noul an şcolar.
gust 1957 înseamnă pentru pitala Federaţiei Malayeze — a nezi care s-au năpustit rînd care — potrivit hotărîrii Marii DE VÎNZARE
populaţia Malayei începutul u- avut Ioc sîmbăta trecută cere pe rînd asupra ei pentru a-i Britanii — continuă să rămînă In toate librăriile.
nei vieţi noi, libere, Indepen monia solemnă a proclamării exploata nemilos toate bogă colonie engleză şi o puternică
dente, ziua din care colonia independenţei Federaţiei Mala ţiile, pentru a stoarce şi bază militară a Angliei în Asia L
l
liştii britanici îşi vor scoate yeze. Pe stadionul „Merdeka”, ultima vlagă dintr-un po de sud-est. Aceasta e o situaţie
l ANUNŢ
din calculele lor o colonie şi special construit în acest scop, por care de decenii duce o în anormală şi - - sîntem convinşi
Pe lingă Staţiunea Experi-
vor scrie în dreptul Malayei — s-au întrunit peste 20.000 de dîrjită luptă pentru libertate — poporul malayez o va în f mentală Pomicolă Geoagiu fun-
[ cţionează în anul şcolar 1957—
aşa după cum au fost nevoiţi oameni, care în prezenţa a nu şi independenţă naţională. drepta. Pentru a obţine cu a- L 1958, o şcoală profesională po-
[¦micolă cu durata de şcolarizare
să facă lucrul acesta şi în drep meroşi oaspeţi din 45 ţări Pînă la urmă a învins cel devărat o independenţă deplină
tul altor colonii — simplu şi ale lumii, au asistat la festivita mai puternic. De la jumătatea oamenii muncii din Alalaya mai de 3 ani.
concis : recunoscut independen tea înmînării primului minis secolului al XVII-lea, Malaya e au de luptat încă pentru a
ţa. tru al Federaţiei Malayeze, stâpînită de colonialiştii en smulge economia ţării de sub
Deşi lucrul acesta e peste Tengku Abdul Rahman, a „do glezi, care au jefuit cît au pu puternica influenţă a monopo
mîna colonialiştilor şi ei !1 fac cumentelor constituţionale“, tut, storcind uriaşe bogăţii din lurilor engleze care continuă CONDIŢII DE ADMITERE:
cu multe regrete şi sub presiu prin care Marea Britanic re această colonie. Goniţi în tim să-şi păstreze privilegiile şi să Se primesc absolvenţii a 7
nea opiniei publice mondiale, cunoaşte oficial independenţa pul celui de-al doilea război exploateze bogăţiile de bază ale clase elementare, care, pe lin
recunoaşterea independenţei li Malayei. mondial de către imperialiştii Malayei — cauciucul şi plum
gă certificatul de şcolarizare,
nei serii de foste colonii ale Aşezată în sud-estul Asiei în japonezi, colonialiştii englezi bul.
imperiului britanic e o trăsătură tre continentul asiatic propriu şi-au ocupat vechile poziţii du Cu toate acestea, proclama trebuie să mai prezinte urmă
ce caracterizează viaţa politică zis şi insulele care formează pă capitularea Japoniei, conti- rea independenţei Malayei, re
toarele acte :
de după cel de-al doilea răz Indonezia, avînd o suprafaţă de nuînd vechea lor politică de jaf prezintă o nouă victorie a po — Copie după extrasul de
boi mondial. Intr-adevăr, dacă 132.000 km pătraţi şi o popu şi asuprire colonială. naştere ;
laţie formată din 6,5 milioane poarelor subjugate de colonia — Dovadă de situaţia mate
locuitori, Malaya — prin pozi
în anul 1939 sub cizma colonia ţia strategică pe care o deţine Dar poporul malayez n-a fost lişti, un nou triumf al dreptăţii, rială a părinţilor ;
lismului englez se aflau un mi bucuros că un asupritor a luat o puternică lovitură dată colo
liard şi jumătate de oameni, locul altuia. El dorea să ajungă nialismului — care se vede ne Certificatul medical.
astăzi n-au mai rămas decît ca aşezare cît şi prin bogăţiile stăpîn în casa sa şi lucrul a- voit să-şi trăiască în prezent Vîrsta de admitere este în
250 milioane. Popoare ca ace pe care le posedă — a fost în cesta l-a obţinut deabia în a- ultimele clipe ale existenţei tre 14—16 ani.
lea ale Indiei, Pakistanului, nenumărate rînduri ţinta unor nul 1957. Aceasta n-a fost însă sale. In timpul şcolarizării elevii
atacuri sîngeroase şi victimă a primesc cazare, hrană, îmbrăcă
cotropitorilor străini. Bogatele
Birmaniei, Egiptului, Ghanei resurse de materii prime de uşor. Mulţi malayezi şi-au sa Popoarele iubitoare de pace minte şi rechizite gratuit.
şi ale altor regiuni au scuturat crificat viaţa în lupta deosebit din lumea întreagă, popoarele
pentru totdeauna jugul greu al de grea împotriva unui duşman libere, printre care şi poporul După terminarea şcolii, absol
colonialismului, trecînd în rîn- mare importanţă ale subsolului puternic. Pînă la urmă însă, nostru, salută această victorie venţii sînt repartizaţi în produc
dul ţărilor independente, înce- (zăcăminte de bauxită, plumb, victoria finală a fost de partea a poporului malayez, şi-i doresc ţie ca pomicultori calificaţi. Du
aur etc.) ca şi cauciucul (în pă un stagiu de 3 ani în pro
care domeniu Malaya e consi
pînd o viaţă nouă. derată ca prima ţară producă poporului malayez. Dreptatea a noi succese în lupta sa pe calea ducţie pot urma cursurile şcolii
Trebuie să consemnăm cu a- triumfat. obţinerii independenţei depline.
tehnice de maiştri pomicultori.
dîncă bucurie că alături de po
t înscrierile se fac pînă la data
poarele sus amintite, la 31 au toare din lume), au făcut ca Poporul malayez nu se mul- C. MACOVEI de 15 septembrie a.c. 1
Hedacya fi adnunişUa{ta norului sir. 6 Martie, nr, 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită In numerar conform aprobării Uirec[iunu Generale. PAA. H- «/. !186,3bO aia k noiembrie; 1949 — lipatui jnijeprinderea Poligrafică „1 Mai." —. UßVA.