Page 80 - 1957-09
P. 80
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI' Nr. 865
A 2 -a consfătuire cu cadrele La U. R C. C. Alba,
medicale din mediul rural JOHN LEWIS planul de achiziţii poale fi îndeplinit
îmbunătăţirea continuă a a- care va dezbate probleme le vorbi despre „Cum am scăzut „Marxismul In problema achiziţiilor, URCC cu luminarea, le descoperi răs s-au întîmplat la Vinţu de Jos',
sistenţei medicale în mediul ru gate de organizarea şi funcţio morbiditatea specifică în circum Alba a obţinut în trimestrul în foind registrul de evidenţă. Pro Intregalde, Drîmbar etc.
ral în regiunea noastră, este nalitatea circumscripţiei rurale, scripţia mea”, dr. Brebenaru I. şi irafionalsşfii1 curs cîteva rezultate, care lasă duse de mare circulaţie, care se
strîns legată de ridicarea con starea de sănătate a populaţiei medicul circ. Doştat, despre să se întrevadă străduinţa cu De asemenea, U.R.C.C. ar fi
tinuă .a nivelului profesional al din circumscripţiile rurale, a- „Cum mă ajută spitalul raio Filozoful englez marxist John care au lucrat unii gestionari de găsesc în sate, sînt cartoful şi
cadrelor medicale ale circum sistenţa medicală a populaţiei nal“, dr. Lucaci — medicul circ. Lewis face o expunere critică a unităţi, îndrumaţi de forurile ouăle. U.R.C.C. Alba şi-a luat putut înlătura unele deficienţe
scripţiilor rurale — unităţi sa şi a muncitorilor din sectorul Teiuş, despre „Cum lucrez cu principalelor curente şi tendinţe din ' competente. In situaţia aceasta sarcina de achiziţionare şi li apărute în deservirea consuma
nitare care acordă asistenţă socialist agricol, asistenţă cu- cadrele medii, în circumscripţia filozofia burgheză contemporană. se află unităţile cooperativelor vrare a 60.000 buc. ouă în răs torilor. La Galda de Jos, m aga
medicală oamenilor muncii de pe rativo-profilactică a mamei şi mea“, iar dr. Bîrca, medicul El reliefează că tendinţa fundamen din Teiuş, Bărăbanţ, Miceşti, timpul trimestrului III. Din toa zinul universal stă mai mult în
ogoare. copilului în circumscripţia ru circumscripţiei Miercurea, „Cum tală a idealismului contemporan Şard şi altele. La aceste unităţi tă această cantitate, s-au achi chis, iar consumatorii din O ar
rală. Tov. Popa Nicoleta, secre am organizat asistenţa curati- constă în negarea raţiunii ca in planul de achiziţii propus pe tri da, preferă să facă cumpărături
Sarcinile şi problemele multi tar al Comitetului sindical sa vo-profilactică şi sanitaro-anti- strument de cunoaştere, în negarea ) mestrul III a fost realizat în- ziţionat pînă acum doar 9.000 de la Alba unde găsesc tot ce le
ple pe care medicul de circum nitar regional, va vorbi despre epidemică în unităţile socialiste valabilităţii datelor şi generalizări- ? tr-un procent mulţumitor. La ob buc. ouă. Şi în ce priveşte can trebuie.
scripţie trebuie să le rezolve de „Medicul de circumscripţie fac lor ştiinţifice. Lewis dezvăluie rădă- ) ţinerea acestor realizări s-a a- titatea de roşii, apare un con
multe ori singur, fac ca munca agricole din circumscripţia mea“. cinile gnoseologice şi de clasă ale juns printr-o muncă perseveren trast izbitor între cele două ci Ce se poate face
acestuia să fie una din cele mai tor iaotiv social al populaţiei ru Toate aceste probleme ce curentelor filozofice idealiste. tă de lămurire pentru ca ţăra f r e : 170 tone planificate si 27 în viitor?
rale“. Referatul va oglindi, acti nii muncitori să-şi valorifice tone realizate. Un decalaj ne-
grele şi responsabilitatea lui să vitatea medicului de circumscrip vor fi amplu dezbătute în ca Este instructivă şi intersantă ana produsele prin cooperative. permis este la achiziţionarea Avînd în vedere că sezonul
fie mai mare ca a celorlalţi me ţie rurală privită sub aspectul său drul discuţiilor, sînt probleme liza pe care filozoful o face va-. de p ru n e : prevederi de plan pentru efectuarea achiziţiilor în
dici ce lucrează în colective mai deontologic, va sublinia munca pe care medicii de circumscripţie riatelor aspecte ale iraţionalismului Vorbind despre 230 tone, realizări 2 tone. Nici că e în toi, mai ales pentru pro
mari, în unităţi spitaliceşti. medicului de circumscripţie cu îe au de rezolvat în munca lor atît în domeniul ştiinţelor naturii unele realizări... la cartofi şi.tuaţia nu diferă. dusele ca struguri, cartofi, po
activul sanitar de masă şi edu de zi cu zi. De aoeea, cea de ia cit şi în economia politică, etică, Pentru achiziţii a fost prevăzu rumb, ouă, conducerea URCC
In regiunea noastră, la cir caţia sanitară a maselor, va e- 2-a consfătuire a cadrelor me sociologie estetică. Din totalul de 500 tone grîu tă cantitatea de 950 tone. Din Alba trebuie să-şi organizeze
cumscripţiile sanitare sînt sau ti videnţia activitatea obştească a dicale din mediul rural din re cît a prevăzut U.R.C.C. Alba acesta s-au realizat abia 45 munca şi să impulsioneze pro
neri absolvenţi care îşi fac sta medicului de circumscripţie ară- giunea noastră, va constitui un Lucrarea „Marxismul şi iraţio- ' pentru achiziţii libere prin coo tone. blema achiziţiilor. Sînt necesare
tînd totodată rolul medicului minunat prilej de învăţăminte naliştii", — deşi scrisă la un înalt perative, a fost realizată canti
giul în mediul runal, siau oa de circumscripţie ca îndrumă pentru cei prezenţi, în vederea nivel ştiinţific — este accesibilă • tatea de 263 tone. Aceasta în lu Din înserarea acestor cifre se o serie de măsuri care să asi
meni care s-au fixat în acest tor profesional şi etic al cadre unor cercuri largi de cititori. nile iulie, august şi prima deca poate trage o concluzie : pentru
sector şi s-au dedicat muncii de îmbunătăţirii continui a asisten dă a lunii septembrie. La diver produsele a căror achiziţionare gure , din plin îndeplinirea pla
circumscripţie sanitară. In am se fructe, din cantitatea de 155 implică mai mult efort, nu s-a
bele categorii găsim multe ca tone prevăzute pentru achiziţii, nuincit suficient. Este normal că nului. Varietatea produselor şi
au- fost realizate 119 tone. O avînd astfel de produse, produ
dre, deosebit de valoroase care lor medii din subordine. De a- ţei medicale acordate populaţi 160 pagini 3,25 lei altă realizare satisfăcătoare s-a cătorii se îndreaptă spre piaţa abundenţa în care se găsesc a-
obţinut şi la achiziţiile varză. neorganizată unde fluctuaţiile,
lucrînd de multe ori în condiţii semenea, în acest referat vor fi ei rurale. Din cele ,82 tone planificate, au de preţuri sînt uneori mai mari. ceste produse dă posibilităţi co
speoiiale, obţin totuşi rezultate dezbătute relaţiile dintre medi fost achiziţionate şi livrate cen
trelor muncitoreşti 62 tone. Ce se putea face şi operativelor din raionul Alba să
foarte frumoase în munoa de o- cul de circumscripţie şi orga totuşi nu s-a făcut?
Şi în , ce priveşte cantitatea achiziţioneze cît mai mult'.
orotire !a sănătăţii populaţiei ru nele locale de stat. La Şcoala profesională de lină achiziţionată, poate fi Cunoscînd specificul raionu
rale. Cel de-al treilea referat, in menţionată cantitatea de 1,9 lui şi al fiecărei cooperative în Pe lingă celelalte măsuri or
de ucenici din Deva tone faţă. de 2,5 tone cît a fost parte, conducerea U.R.C.C. Al
Pentru îmbunătăţirea siste titulat „Spitalul raional — for planificată pentru trimestrul în ba ar fi putut lua din timp o ganizatorice şi de popularizare
mului tehnico-organ-izatoric sani metodologic de îndrumare teh Odată cu începerea cursurilor la început serios în lucru. Unii curs. serie de măsuri de preîntîmpi-
ta r rural, pentru a folosi din nică a circumscripţiei rurale“, noului an şcolar am făcut o vi învaţă să sculpteze în marmoră narea nerealizării planului de a avantajelor pe care le au
plin întreaga experienţă a cir va fi susţinut de tov. dr. Daniel zită la Şcoala profesională de (aceştia fac practică şi la între Privit în ansamblu, la unele achiziţii. Se puteau — şi asta
cumscripţiilor sanitare fruntaşe ucenici din Deva. De nerecunos prinderea „Banpotoc“, alţii să sortimente care se pretează a- era indicat — aproviziona coo producătorii care valorifică pro
în munca de ocrotire a sănătăţii de la Spitalul dm Sebeş. cut ! Faţă de anul trecut s-au zidească. Cei mai mulţi erau la chiziţiilor, planul a fost atins. perativele cu mărfurile de se
populaţiei, pentru a stimula şi După un studiu amănunţit al schimbat multe. Sălile de clasă zidărie. Desigur că elevii, înţe- La ceapă şi diverse, de aseme zon, îmbrăcăminte, încălţăminte dusele prin cooperativă, URCC
a consolida poziţia medicului de morbidităţii din raion, referatul şi dormitoarele au fost înzes legînd ritmul fără precedent al nea au fost obţinute cifre im
circumscripţie rurală, Sindica va insista asupra legăturilor trate cu mobilier nou şi durabil. construcţiilor din ţara noastră, portante. La ceapă achiziţiile etc. de care ţăranii muncitori !a- trebuie să asigure aproviziona
tul Sanitar, Secţia Sanitară, So funcţionale ale spitalului raio Sufrageria şi bucătăria au fost s-au înscris mai mulţi la aoea- au depăşit cu 50 la sută pre veau nevoie şi pe care pentru
cietatea Ştiinţelor Medicale şi nal cu circumscripţia rurală a- complet renovate. In afară de stă secţie. vederile de plan, iar la diver că nu le găseau la cooperative, rea cooperativelor şi să pună la
Sfatul Medical Ştiinţific al re repararea reţelei de oanaiizare se, din cele 190 tone prevăzu erau nevoiţi să le procure de la
giunii Hunedoara organizează rătîrad totodată circuitul bolna la maşina de gătit s-au insta — Cei din anii II şi III, spe te, au fost realizate 160 tone. oraş. Mai mult, U.R.C.C. putea dispoziţia acestora fondurile ne
în zilele de 27-28 septembrie în vului între circumscripţie rura lat injectoare de motorină, în- cialişti în mecanici-utilaje — lua măsuri ca printr-o planifi
oraşul Deva cea de a 2-a Con lă şi spitalul raional. locuindu-se astfel oonsumul cos m-a informat tov. director — ...şi despre unele lipsuri care şi repartizare judicioasă a cesare achiziţiilor.
sfătuire cu cadrele medicale din tisitor de lemne. Şcoala s-a a- nu sînt aci. Se află în practică mărfurilor — sare, petrol, za C. N1CODIM
mediul rural. Cu acest prilej, Ultima parte a referatului va provizionat cu alimentele nece Acestea, fără să fie căutate hăr, acestea să nu lipsească din.
vor fi prezentate o serie de re sare hranei care este servita ipe la diferite şantiere. Au mun cooperative. Cazuri de acestea Un nou succes
fi dedicată rolului pe oare spi gratuit tuturor elevilor. cit mult vara aceasta. In curînd al ci nea ştii oi*
ferate şi coreferate legate de acti talul raional îl are în ridicarea trebuie să se reîntoarcă şi ei la Succesul orchestres sim fonice a F ila rm o n ic ii
vitatea circumscripţiilor sanita nivelului profesional al cadre Intîlnindu-1 pe tov. Ioan Mi- şcoală. romîni
re rurale pe marginea cărora se lor medico-sanitare din circum hăluş, directorul şcolii, m-am „Seorge EnescuU î n R.P.F. Iugoslavia
vor duce discuţii ce vor consti scripţia rurală. interesat de măsurile luate pen Parcă ghicindu-mi întrebarea, De curînd s-ia înapoiat în
tui un eficace schimb de expe tru îmbunătăţirea ipregătirii pro mi-a vorbit apoi despre frunta BELGRAD (Agerpres). — slîrşitul concertului, muzicanţi Capitală 'delegaţia de cineaşti
rienţă pentru participanţi. Ast Coreferatele vor fi ţinute de fesionale a elevilor. Cu îndrep şii la învăţătură şi aplicaţiile corespondenţă specială. — Or romîni care a participat la cea
fel tov. Dr. Cotta Simion, me medici de circumscripţie ce au tăţit sentiment de mîndrie mi-a lor practice. Am reţinut nume chestra simfonică a Filarmoni lor romîni li s-au oferit buche de-a XVIII-ia •Expoziţie a arfei
dicul şef al regiunii Hunedoara avut o activitate rodnică, fiecare sp u s : „Aoeasta a fost o preo le lui Negrea Gheorghe din a- cii de stat „George Enescu“ te de flori. cinematografice din cadrul Bie
va prezenta referatul „Circum tratînd o serie de teme practi cupare încă din vară. Prin gri nu] I şi Nicolae Petrică din a- continuă cu succes turneul său nalei de la Veneţia.
ce. Astfel tov. dr. Gavriş I., me ja Ministerului Construcţiilor şi nul II. Recent s-a iniţiat de că în R.P.F. Iugoslavia. Luni, orchestra a dat uri nou
scripţia sanitară rurală, unita dicul circumscripţiei Sarmizege- Materialelor de Construcţii şi a- tre minister insigna de „Ucenic concert în sala „Union“ din Din delegaţie au făcut parte
tea de bază a ocrotirii sănătă tusa va arăta „Cum am scăzut jutaţi de Trustul 4 construcţii fruntaş“. Va fi decernată în cu .Sîmbătă .seara a avut loc la Liubliăna. Concertul s-a bucu Silvia Armaşu, direotor adjunct
ţii populaţiei rurale“, referat în mortalitatea infantilă la zero în Hunedoara, am putut procura rînd multor elevi fruntaşi şi de Belgrad al doilea concert al rat de un excepţional succes. al Studioului cinematografic
circumscripţia mea şi cum am din timp toate rechizitele şi căr la şcoala din Deva. In afajră de orchestrei. Sub conducerea mae Maestrul G. Georgescu a fost „Alexandru Sabia“, şi regizorul
menţinut-o“ ; dr. Rosnovanu, ţile în cantităţi suficiente. Ele strului George Georgescu, or rechemat de nenumărate ori la Ion Poipescu-Gopo.
medicul circumscripţiei Zam, va vilor li s-au dat încă de la în aceasta, s-a creat posibilitatea chestra a executat poemul sim pupitru. Orchestra a fost .nevo
ceputul anului şcolar haine în ca în timpul practicei, elevii ca fonic „Moarte şi transfigura- ită să execute în supliment Rap In cadrul Festivalului filmu
ReeeSta ini 151 şi sarcinile imediate mod gratuit. re se evidenţiază să fie răsplă ţie“ de Richard Strauss, Trei sodia I-a de George Enescu. lui de scurt metraj, ţara noas
ale agriculturii noastre tiţi ou bani. Mulţi dintre ei ca dansuri rornîneşti • de Teodor ?Maestrului George Georgescu şi tră a fost -primită în concurs
Am trecut prin ateliere. în Oliviu Popa, Aurel Opruţ, Liviu Rogalski şi Simfonia a V-a de orchestrei li s-au oferit cîte o cu şase filme de scurt metraj,
(Urmare din pag. l-a ) tregime a arăturilor adînci pe supra căperile curate erau inundate de Henţ şi alţii au deja la secre Beethoven. In aplauzele entu cunună de lauri şi multe buche printre care un studiu cinema
feţele ce urmează să fie însămînţate tariatul şcolii librete de econo ziaste ale celor 1.400 de audi tografie, al tabloului „Uciderea
naturale, cu 40.000 tone mai multe În în primăvară. Este inadmisibil ca la luciul sclipitor al utilajelor mo mii pe care le vor primi cu su tori s-a executat în supliment te de flori. pruncilor“ al pictorului Breughe!
grăşăminte chimice. Va fi extinsă folo gospodăriile de stat şi unităţile agri me frumoase la absolvirea şcolii. finalul din suita „Cînd strugu După concert, Filarmonica din cel bătrîn, editarea cinematogra
sirea îngrăşămintelor bacteriene la cole coperatiste să rămînă un derne oare s-au adus în anul a- Acesta e un stimulent important rii se coc“ de Mihail Jora. La fică intr-o formă interesantă şi
culturile de cereale, fiecare regiune are ha de teren nearat din toamnă. Liubliana :a oferit o recepţie în originală a Povestei Galateei,
asigurată cantitatea necesară de să- Să se asigure toate măsurile pentru, cesta. Aci am găsit elevii anu în munca lor pentru a deveni cinstea colectivului orchestrei „Ochelarii bunicuţului“, Jocuri
mînţă de soi şi mijloacele pentru con completarea golurilor şi extinderea populare din Valea Oltului, cît
diţionarea şi tratarea ei. suprafeţelor cu vii şi pomi fructiferi. lui I care făceau practica zilni buni constructori. rornîneşti. şi cu două jurnale cinematogra
PETRU JURCONI fice.
că de după-masă. Au intrat de
Filmul „Chirurgia neoplas
Pentru reuşita deplină a însămîn- O sarcină care trebuie să stea în mului gastric“ a fost solicitat
ţărilor se recomandă să se asigure permanenţă în centrul preocupărilor de conducerea Festivalului fil
mului de scurt metraj pentru a
funcţionarea întregului parc de maşini aparatului de partid şi de stat este in fi trimis la Universitatea din
Padova.
tensificarea muncii de cooperativizarea jooooooocoooeooooooeoooc-oooooeooQoesoooeooooooooooeoOQOoooooooocooooooooooooooooc
agriculturii, de consolidare a sectorului
agricol cooperatist. P r e m ie r ă Sa P e fro şa ra l
şi tractoare şi să fie folosite numai Numai efectuînd la vreme atît lu De curînd cu prilejul deschi- tinerii Stela Popescu şi Alexan-
seminţe de soi, condiţionate şi tratate. crările de strîngere a recoltei cultu derii celei de-a 10-a stagiuni la dru Fierăscu, alături de Ana
Odată cu arăturile să se încorporeze rilor tîrzii, cît şi însămînţările din Teatrul de stat „Valea Jiului“ Colda, Ion Stănescu, Justin Flan-
şi îngrăşămintele pe terenurile secă din Petroşani, a avut loc pre doca, Alex. Jeles şi Elisabeta
tuite şi îndeosebi atunci cînd se în- miera comediei lui N. Constan- Belba.
sămînţează grîu după grîu. Pentru a
se obţine producţii ridicate este nece toamna acestui an, putem asigura tinescu şi G. Voinescu „De luni Costumele şi decorurile irepro
sar să se însămînţeze în termeni op cantităţi mai mari de produse agro- pînă luni“. şabile aparţin lui Adalbert Wil-
timi şi pe cît posibil să se scurteze alimentare necesare satisfacerii cerin
perioada de însămînţare. Fiecare re ţelor mereu crescînde ale populaţiei. Regia spectacolului aparţine ke.
DUMITRU CAPIŢANU
giune să tindă spre executarea în îri- (Agerpres). lui Jean Voinescu. In rolurile
principale şLau făcut apariţia corespondent
In înfîm p inarea glorioasei an iversări a M arelui O ctom brie raţie cu anul 1913. In aceeaşi perioa
dă rafinăriile de petrol şi-au triplat
în rep u b licile din T ra n scaucazia producţia şi dau în prezent peste 90
de feluri de produse.
R. S. S. A Z E R B A ID J A N Ă
Industria constructoare de maşini
Revoluţia din Octombrie a însem mînturile fertile ale acesteia, clima fundul mării, aici se poate vedea un şi metalurgică a crescut de 91 de ori întrecerea socialistă în cinstea celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
nat pentru Azerbaidjan instaurarea caldă (chiar şi în ianuarie aici în tablou interesant: pe zeci de kilo în comparaţie cu anul 1913. Uzinele cuprinde mase tot mai largi de oameni ai muncii din uzina „Electrosila — S.M. Kirov“ din Leningrad. Unele
puterii sovietice. Dar, curînd după re gheţurile sînt rare, iar vara, care du metri se întinde drumul aşezat pe es constructoare de maşini din Azerbaid dintre colectivele acestei uzine şi-au luat angajamentul de a da ţării peste plan două puternice turbogeneratoare,
voluţie forţele unite ale contrarevo rează patru-cinci luni este foarte căl tacade metalice, care duce spre sche jan furnizează utilaj petrolifer în 58 ca şi zece alte mari maşini electrice. Brigada lui N. Orlov a terminat bo binarea rotorului unui turbogenerator
luţiei, sprijinite de intervenţionişti, au lele petrolifere ce se înalţă nu numai de regiuni industriale ale U.R.S.S. şi de 100 mii kw, cu cîteva zile înainte de termen, in foto: Bobinatorul A. Sergeev, practicantul B. Trofimov şi
răsturnat guvernul muncitoresc-ţără- duroasă), crează condiţii foarte fa pe uscat, ci şi pînă la mare depărtare în 14 ţări străine. brigadierul N. Orlov la lucru.
nesc al ţării. Poporul Azerbaidjan a vorabile pentru cultura bumbacului, în largul mării.
reinstaurat puterea sovietică după o dezvoltarea viticulturii şi a pomicultu- Dacă înainte de instaurarea pute venit o ramură principală de pro ' Azerbaidjanul este de mult renumit voluţie Socialistă din Octombrie aproa
tuptă dîrzâ şi îndelungată. rii subtropicale. In anii puterii sovietice pe teritoriul rii sovietice Azerbaidjanul ai toate ducţie a majorităţii colhozurilor. Dacă prin grădinile fructifere şi prin viile pe 90 la sută din populaţie era anal
Azerbaidjanului au fost descoperite bo bogatele sale resurse hidroenergetice în 1913 recolta globală de bumbac sale. Suprafeţele acestora cresc necon
La 28 aprilie 1920 Azerbaidjanul a Cel mai interesant colţ de pe te gate zăcăminte de minereu de fier, de nu poseda o bază energetică proprie, a fost de 64.000 de tone, anul trecut tenit. Numai în ultimii trei-patru ani, fabetă, în prezent Azerbaidjanul este
devenit republică sovietică. In 1922 a ritoriul Azerbaidjanului este depresiu materii prime pentru producţia alumi în 1954 în republică s-a produs con în 1956, colhozurile şi sovhozurile din în colhozuri s-au plantat peste 8.600 o republică în care întreaga populaţie
intrat în componenţa Federaţiei Trans- nea Lenkoran, care se întinde ca o niului, de gaz natural, de, materiale siderabil mai multă energie electrică Azerbaidjan au predat statului 352.000 ha de grădini fructifere şi mai mult este ştiutoare de carte. In republică
caucaziene, iar la 5 decembrie 1936 fîşie îngustă de-a lungul Mării Cas- de construcţie şi alte bogăţii minerale. decît în toată Rusia ţaristă în 1913. de tone de bumbac brut. de 900 ha de vii. In aceşti ani a cres
a devenit republică unională. pice. Pe această mică porţiune de pă- cut considerabil producţia de fructe funcţionează 15 instituţii de învăţămînt
mînt cad de cîteva ori mai multe pre In afară de industria petrolului în Un eveniment de uriaşă importanţă In agricultura R.S.S. Azerbaidjene, şi de struguri, superior, 79 şcoli tehnice şi 3.616 şcoli
In prezent R.S.S. Azerbaidjană o- cipitaţii decît în restul republicii. Republică se dezvoltă rapid şi alte în viaţa republicii l-a constituit da cu multe ramuri de producţie, un loc
cupă un teritoriu de 87.000 km pă ramuri ale industriei —• construcţia rea în exploatare în anul 1955 a u- important îl ocupă şi- cultura cereale Pînă nu de mult creşterea anima de cultură generală.
traţi, cu o populaţie de aproximativ In desele păduri subtropicale care neia din cele mai mari hidrocentrale lor precum şi sericicultura. Azerbaid lelor era în republică una din ramm
3.500.000 de locuitori. acoperă aici coastele munţilor, tră de maşihi, siderurgia şi metalurgia — hidrocentrala de la Mingheceaur. janul ocupă al treilea loc în U.R.S.S. rile rămase în urmă. In ultimul timp Azerbaidjanul are o academie de
iesc leoparzi, urşi, şacali, mistreţi, iar neferoasă, industria chimică. Creşte în ce priveşte producţia gogoşilor dc
In componenţa R.S.S. Azerbaidjene în văile cu o vegetaţie luxuriantă care neîncetat producţia de ţevi de oţel, In anii puterii sovietice agricultura viermi de mătase. însă, datorită muncii susţinute depuse ştiinţe proprie şi 80 de instituţii de
intră R.S.S.A. Nahicevan (capitala — de aluminiu, extracţia minereului de republicii s-a transformat devenind de în colhozuri şi sovhozuri, s-au ob cercetări ştiinţifice în care lucrează
oraşul Nahicevan) şi regiunea auto acoperă terenurile mlăştinoase, de-a fier şi a altor minereuri utile. Se dez nerecunoscut. Regimul colhoznic a Acum cîţiva ani colhozurile şi sov ţinut succese în dezvoltarea creşterii peste 5.000 de lucrători ştiinţifici. In
nomă Carabahul de Munte (centrul lungul litoralului, în bălţi, pot fi în- creat toate premizele pentru creşterea hozurile republicii au început să se animalelor'. Astfel ănuV trecut efectivul
regional — oraşul Stepanokert). tîlniţi minunaţi flaminge, mînări, pe voltă cu succes industria alimentară excepţional de rapidă a producţiei tu ocupe şi de cultivarea ceaiului şi în- vitelor cornute mari a crescut cu republică se editează 109 ziare şi 18
licani, raţe, gîşte şi alte păsări de a cărnii şi laptelui, a conservelor, a turor felurilor de produse agricole. tr-un timp scurt această cultură a 78.700 capete. reviste. In comparaţie, cu anul 1914
Capitala Azerbaidjanului este oraşul apă. Aici nimeresc adeseori tigri din mătăsii, textilă, a încălţămintei şi alte Agricultura Azerbaidjanului a devenit devenit principală în numeroase raioa fondul de cărţi al bibliotecilor a cres
Baku, cel mai mare oraş şi cel mai Iran. ramuri ale industriei care produc bu o mare producţie socialistă mecanizată, ne. A luat fiinţă şi o industrie de pre In anii puterii sovietice în Azerbaid
mare centru industrial şi cultural al re nuri de consum popular. care se dezvoltă continuu pe baza lucrare a frunzelor de ceai. cut de 15 ori.
publicii, care în 1955 număra 900.000 Subsolul republicii este bogat. Acolo celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi jan a avut loc o adevărată revoluţie
de locuitori. unde peninsula Apşeron înaintează în Ritmul dezvoltării industriei este practicii colhoznice înaintate. 105 sta culturală. Dacă înainte de Marea Re- Aceste succese, cu adevărat măreţe,
Marea Caspică, sub păturile supe ilustrat de următorul exemplu. Volu ţiuni de maşini şi tractoare, dotate
întreaga parte centrală a republicii rioare ale pămîntului, se întind stra mul global al producţiei industriale cu tehnică modernă, execută lucrările au fost obţinute de oamenii muncii
este ocupată de vasta depresiune a turi groase de ţiţei. Intrucît straturile a Republicii a crescut în anii pute principale pe c.împuri şi în fermele din Azerbaidjan în anii puterii so
fluviului Kura şi a rîului Araks. Pă- petrolifere înaintează pînă departe sub rii sovietice de peste 12 ori în compa- colhozurilor.
vietice.
Deosebit de intens se dezvoltă în re
publică cultura bumbacului, care a de- (Agerpres).