Page 81 - 1957-09

Nr. 865
Pregătiri în vederea deschiderii
noului an şcolar în învăfămîntul
Organizarea temeinică a învă-
ţămîntuluj de partid este una
din condiţiile care asigură bu-
n.a lui desfăşurare în tot cursul
anului şcolar.
Comitetul raional de partid
Petroşani a luat măsuri din
timp pentru buna organizare a
învăţămîntului în noul an şco­
lar. Astfel, în cadrul mai
multor şedinţe la care au parti­
cipat toate comitetele de par­
tid, instructorii teritoriali, se­
cretari ai organizaţiilor de bază
şi o parte din propagandiştii
fruntaşi, s-a dezbătut felul cum
a decurs învăţămîntul de partid
în anul şcolar trecut, trasîndu-
se şi sarcinile care stau în faţa
organizaţiilor de partid în vede­
rea organizării noului an şco­
lar în învăţămîntul de partid.
In acest an şcolar s-a îmbu­
nătăţit compoziţia socială a pro­
pagandiştilor. Un număr mai
mare de propagandişti muncesc
direct în producţie ca munci­
tori, tehnicieni, ingineri etc. In
munca de recrutare a propa­
gandiştilor rezultate bune nu ob­
ţinut comitetele de partid de la
mina Aninoasa, Lupeni oraş şi
Lupeni mină.
Pentru asigurarea calităţii
propagandei de partid, a legă­
rii ei mai strîns de practică, şi
îmbunătăţirea muncii propagan­
diştilor, un număr de 84 pro­
pagandişti au participat la
cursurile de pregătire din Deva,
iar restul au fost pregătiţi la
cabinetul de partid din Petro­
şani.
In urma instrucţiunilor pri­
mite, comitetele de partid- au or­
ganizat şedinţe de instructaj cu
birourile organizaţiilor de bază
unde s-a prelucrat felul cum
trebuie organizate cercurile şi
cursurile, precum şi termenele
Colectivul minei Teliuc poate şi trebuie
să-şi îmbunătăţească activitatea
Mina Teliuc este bine cunoscută
în regiunea noastră prin faptul că de
aici se extrage siderită şi limonită,
că aici există muncitori harnici. Mi­
nereul extras constituie elementul prin­
cipal în industria siderurgică. Credem
că nu greşim cînd spunem că de fe­
lul cum muncesc oamenii de la mina
Teliuc depind şi rezultatele bune ale
siderurgiştilor. Iată de ce interesează
în mod deosebit felul cum aceştia reu­
şesc să se achite de sarcinile de plan
în fiecare zi, în fiecare lună.
Cînd am ajuns în Teliuc, prima im­
presie mi-am format-o citind artico­
lele de la gazeta de perete. Unul din
articole, semnat de tov. Maxim Zăvo-
ianu, relata că la mină întrecerea so­
cialistă n-a fost organizată la nivelul
cerinţelor (vorbea de exploatare), nu
s-a desfăşurat pe baza unor obiective
concrete, iar rezultatele — atunci cînd
au fost — nu s-au urmărit. Mai jos,
nişte caricaturi sub titlul „Asaltoma-
nia“, demonstrau că la mină există
lipsă de materiale în tot cursul săp-
tămînli şi că abia duminica sosesc.
In felul acesta, muncitorii sînt obligaţi de minereu, mai ales faţă de Combi­
să lucreze destul de des în zilele cînd
au liber. Acestea sînt constatările ce­
OQOOOOOO(X)aCX)OOOCXX)OOO(XXXXXX)(XXX)CX)OCKX>ObOO<X)OOa0 <XXSPQCC>Q!W^^
Pentru conţin îmbunătăţire o muncii
(Urmare din pag l-a)
din combinat, au dovedit că mărirea raţie de vreo patru zile pe „motivul“
timpului de funcţionare a agregatelor că sînt alte lucruri mai urgente; ban­
este strîns Jegat de reducerea întreru-’ da nr. 1 de la furnalul nr. 4 are anu­
perilor planificate, de efectuarea în mite role defecte de mai multă vreme,
termen şi de calitate a reparaţiilor şi dar a căror înlocuire este amînată de
de buna îngrijire a instalaţiilor şl a nu ştiu cît timp, iar întreţinerea li­
agregatelor. Despre acest lucru sînt niilor de monorai lasă mult de dorit.
convinşi şi conducătorii secţiei furnale In ce priveşte calitatea reparaţiilor e-
1—4. Numai că el nu vor să înţe­ fectuate la corfe, aici situaţia este
leagă, sau dacă înţeleg, asta prea
puţin, ca să pună capăt neregulilor care
există în această direcţie. Să dăm cî­
teva exemple. In secţia prăjitoare, plat­ te, este suficient să facem o vizită
formele cuptoarelor de limonită sînt
deteriorate; o parte din manivelele
de siguranţă de la Polii sînt defecte.
De pildă, la cuptorul nr. 15 o manivelă
stă ruptă în două de circa trei săp-
tămîni. Tot aici, ramele de tablă de
sub pîlniile cuptoarelor sînt deplasate, Vorbind de grija ce trebuie să exis­
cu găuri, periclitînd astfel munca în­ te faţă do buna întreţinere a instala­
cărcătorilor. Cu toate că aceste lip-*
suri au fost aduse la cunoştinţa mai­ se manifestă în executarea reparaţiilor
ştrilor Vişchi Elema şi Mihai Bimel de la caupere; funcţionarea relativ
de la staţia motrică, inginerului Tomia, scurtă a şuberelor de aer cald şi ine­
mecanic şef al secţiei şi şefului de
echipă Teodor Hagea, de la întreţi­
nere, nimeni n-a găsit pînă acum timp
să treacă la înlăturarea defecţiunilor
semnalate.
Faptul că maistrul Mihai Bimel şi
mecanicul şef Toma manifestă de­ pacitatea de producţie a furnalelor a
zinteres faţă de problema reparaţiilor fost nesatisfăcător folosită, fapt ce a
a unor instalaţii, reiese şi din alte dus în unele zile la nerealizarea in­
de partid
pentru selecţionarea cursanţilor
pentru acestea.
Spre deosebire de felul cum
a decurs munca de selecţionare
a cursanţilor în anul trecut, la
unele organizaţii de bază s-au
obţinut rezultate mai bune.
Astfel, la U.R.U.M.P., comi­
siile de recrutare formate din
membrii birourilor organizaţii­
lor de atelier şi propagandişti,
au stat de vorbă cu fiecare
cursant în parte, ţinînd cont de
nivelul cunoştinţelor şi de do­
rinţa lor de a fi încadraţi în
formele cerute de ei. O parte
pozitivă a felului cum s-au or­
ganizat cercurile şi cursurile la
această organizaţie de bază este
aceea că ele au fost formate pe
secţii,
Bine au lucrat comisiile de
recrutare de ia organizaţia de
bază Depoul G.F.R. Petroşani,
(secretar Gheorghe Zeicu), or­
ganizaţia de bază nr. 3 de la
mina Vulcan (secretar Pavel
Boyie), organizaţia de bază mi­
nieră nr. 2 (secretar Gheorghe
Nistoreanu) şi nr. 5 minieră
(secretar Nicolae Savu) de la
Petrita, organizaţia de bază nr.
4 de la mina Aninoasa (secre­
tar Ioan Pop) şi altele, unde
recrutarea cursanţilor s-a făcut
din timp şi la termenele fixate.
In munca de recrutare a
cursanţilor s-au manifestat în­
să şi unele lipsuri.
Unele comitete de partid,
cum sînt cele ale minelor Pe-
triîa, Vulcan şi altele, în do­
rinţa de a asigura o frecven­
ţă bună, au lăsat iniţial în a-
fara învăţămîntului de partid
un număr destul de însemnat
de membri de partid, care au
fost consideraţi ca inapţi pen­
lor care au scris la gazeta de pere­
te, dar pentru a ne convinge, să mer­
gem în biroul tov. inginer Nicolae
Jurcoane, şeful serviciului producţie,
să vedem şl părerea acestuia.
— Noi, tovarăşe, îmi spunea tov.
Jurcoane, avem multe greutăţi în în­
deplinirea planului de producţie. Dar
să ştiţi că noi tot îl îndeplinim, cu
toate greutăţile pe care le avem. S-a
întîmplat să nu-1 îndeplinim în luna
iulie, încolo întotdeauna. N-am avut
depăşiri mari, dar am reuşit. Ştiţi cum
facem ? Dacă am rămas în urmă, să
zicem cu 160 tone de minereu, oprim
muncitorii mai mult cîteva ore, le
pontăm tot 8 ore, ei primesc acord
mal mare, iar noi ne îndeplinim pla­
nul.
Am înţeles. Semnatarii articolelor
de la gazeta de perete aveau drepta­
te. Conducerea minei Iasă ca lucrurile
să meargă de la sine, ocupîndu-se
mal mult de lucruri mărunte, în bi­
rouri. Aşa se explică faptul că mina
Teliuc nu-şi poate achita obligaţiile
contractuale în ce priveşte livrarea
natul siderurgic Hunedoara. Pentru
a exemplifica cele spuse inal sus este
din Hunedoara
exemple. Nu mai departe, decuplătorul
de co"fe de la schela 4 stă în repa­
de-a-dreptul de condamnat. Pentru
a concretiza şi mai mult cele afirma­
pe platforma de încărcare unde din
pricina coridor prost reparate există
o mare risipă de materii prime. .Ce-i
drept, corfele se repară, însă după
3—4 zile ele intră din nou în atelier
pentru aceleaşi defecţiuni.
ţiilor şi agregatelor, nu se poate trece ţie. In schimb, nu acelaşi lucru se
cu vederea nici slaba preocupare ce
lele lor, arderea p"ea des a gurilor
de vînt şi altele. La toate acestea,
se mai adaugă şi' ncrespectarea în­
tocmai a planului de reparaţii plani­
ficate.
Datorită unor reparaţii făcute de
mîntuială, fără simţ de răspundere, ca­
I I!
DlWftfUT SOCTfirsnsrmzrr.X
tru studiu, lucru ce nu cores­
punde în întregime realităţii.
In mod formal, fără să se
stea de vorbă cu fiecare cursant,
au procedat şi organizaţiile de
bază nr. 1 de la mina Petrii a
(secretar Ştefan Beres), nr. 5
de la atelierul minei Vulcan
(secretar Nicolae Petruţ) şi al­
tele, metodă nejustă care dău­
nează învăţămîntului de par­
tid.
Unele comitete de partid nu
s-au îngrijit ca toţi candidaţii
de partid să fie încadraţi de
organizaţiile de bază într-o
formă de învâţămînt. Acest lu­
cru nu poate avea nici o justi­
ficare, cu atît mai mult cu cît
pentru un candidat de partid
este inadmisibil să fie indife­
rent faţă de ridicarea nivelului
său politic şi ideologic, lucru
absolut necesar pentru a deve­
ni un bun membru de partid,
înarmat cu problemele de bază
ale marxism-leninismului.
Cabinetul de partid din Pe­
troşani, îndrumat fiind zi de zi
de către biroul comitetului ra­
ional de partid, a luat toate
măsurile necesare pentru ca
noul an al învăţămîntului de
partid din raionul nostru să
fie deschis la timp şi în con-
diţiuni bune .
Sarcina comitetelor de par­
tid şi a organizaţiilor de bază
este aceea de a asigura o frec­
venţă bună la toate şedinţele
cercurilor şi cursurilor, de a
veghea asupra purităţii ideolo­
gice a lecţiilor şi seminariilor,
contribuind astfel la obţinerea
unor rezultate din ce în ce mai
bune. POPON NlGOl.AE
RADU IOAN
deajuns să dăm numai cîteva exem­
ple. In luna iulie, de pildă, mina avea
în plan să livreze 10.100 tone siderită
şi a livrat 6.541 tone, în august 9.600
tone, livrînd 6.131 tone, în septembrie
pînă la ora cînd am fost la mină rea­
lizaseră 6.660 tone siderită din tota­
lul de 6.820 tone prevăzute în plan.
Argumentul adus de conducerea minei
în nerealizarea planului de livrări, în', deam cu scrisul numelor ca cele ale
special Ia siderită, este acela că pînă
acum minereul a fost extras în mod
neraţional, că întîmpină greutăţi în
ce priveşte transportul. Dar noi ne
punem întrebarea: oare cînd s-a ex­
tras în mod neraţional, conducerea
care acum este aceeaşi a luat măsuri
preventive pentru a asigura o conti­
nuitate ? Răspunsul este negativ.
Conducerea minei din Teliuc tre­
buie ca cel puţin de-aci înainte să la
măsurile necesare pentru a intra în
ritmul normal de extracţie a’ mine­
reului. Să nu uite că muncind în mod
raţional, pe baza ţinor măsuri gîndite,
organizînd întrecerea socialistă temei­
nic, asigurînd mina cu materialele
necesare, se poate ajunge la rezultalc
care să facă cinste celor care mun­
cesc la mina Teliuc.
V. A.
dicilor de utilizare. Astfel, în zilele
de 3, 4 şi 5 septembrie indicile zil­
nic de utilizare a furnalelor 1—4 nu
a fost realizat decît în proporţie de
97,02-99,35 la sută.
Să se respecte întocmai
procesul tehnologic
Unul din principalii factori care
influenţează în mod direct asupra bu­
nului mers al agregatelor şi a cali­
tăţii producţiei, îl constituie respecta­ clasatele au crescut la 14,42 Ia sută.
rea întocmai a procesului tehnologic.
La furnalele 1—4 de la Combinatul
siderurgic Hunedoara se mai practică
şi astăzi obiceiul de a se abate de la
această cerinţă esenţială a producţiei.
Sînt cunoscute cazurile cînd cu sau
fără voie se schimbă reţeta de încăr­
care a furnalelor, sau sistemul de ali­
mentare a acestora. Maiştrii Nicolae
Şerban şi Lăscuţ Păcurar, sînt buni
organizatori ai procesului de produc­
poate spune despre felul cum ei se
preocupă de încărcarea furnalelor. In
goana de a încărca mai repede fur­
nalele, ei introduc uneori mai mult
cocs peste nevoile cerute, iar altă dată
mai mult minereu .La fel, ei nu ur­
măresc îndeaproape repartizarea uni­
formă a materialelor de la gura dc
alimentare. Asta a dus în repetate
rînduri şi îndepspbi în luna august la
provoca’.'ea de deranjatnent,e Î3 bunul
i ii1
Pag. 3
VEŞTI n c o n ta ! (u n ii o cto m b\ >rrile
DIN R A IO N U L ILIA In gara forestieră din Orăş- său sînt fruntaşi. Printre aceş­
Un pod pe terminate tie intra pufăind alene o loco­ tia îl întîlneşti pe comunistul
motivă mică, trăgînd după ea pendularist Ştefan Popenciuc,
Coiniteiul executiv al Sfatului popu­ cîteva vagoane cu buşteni. Tic- pe Samoilă Curteanu, pe gate-
lar din comuna Lăpuşnic hotărise prin tacul roţilor ei se aude de cîte­ riştii Vasile Lechi, Ion Birt sau
luna iulie ca din fondurile de auto- va ori pe zi. Vine tocmai din Iosif Argint. De mai multe luni
impunere să construiască in satul Ră- vîrf de murite unde tăietorii de în şir deţin titlul de fruntaşi
duleşti un pod. Un grup de tineri din lemne îşi petrec ziua de mun­ ai fabricii. Şi ei au contribuit
comună aflind de această hotărire, au că pînă ce soarele prinde să prin munca lor avîntată ca în­
cerut ca toate lucrările podului s ă ' coboare uşor spre asfinţit. Se că din 18 septembrie, fabrica să
Ii se încredinţeze lor. Comitetul exe­ aude pînă departe ecoul cînte- lucreze în contul lunii octom­
cutiv a acceptat acest lucru. Mai iu tii' cului fierăstraielor şi securilor. brie, iar planul global pe cele
tinerii au transportat materialele ne­ Tăietorii de lemne trimit în jos, trei trimestre ale anului acesta,
la vale, mii de metri cubi de să fie îndeplinit în proporţie de
lernn, pe care-1 aşteaptă mun­ 104 la sută.
cesare printre care, 5.000 kg ciment, ' citorii de Ia fabrica de cherestea Cînd vorbim de muncitorii fa­
bricii de cherestea nu se poate
100 m.c. piatră 1şi 15 m.c. lemn. A- * „11 Iunie“. să nu pomenim şi de secţia me­
poi, pe baza unui plan, au trecut l a ' Mi-am început vizita la fa­ canică sau cazane sau aburit.
brica de cherestea tocmai de la Cînd am ajuns la secţia aburit,
mai toate magaziile erau încăr­
cate cu seînduri. Aici lucrează
executarea lucrărilor propriu-zise. Mă- < staţia de descărcare şi sortare Ion Săbău, unul dintre cei mai
iestria cu oare tinerii Laurian Ghea­ a buştenilor. Cît cuprinzi cu o-
ră, Ionel Fărău, Ion Martineseu şi chii sutele de metri cubi de
alţii, lucrau la ridicarea podului, au buşteni stau înşiraţi şi-şi aş­
uimit întreaga comună. teaptă rîndul s-o pornească pe
transportor în sala gaterelor. iscusiţi aburitori.
Acum tinerii dau bătălia pentru ter­
minarea ultimelor lucrări la balus­ — Hei rup ! Hei rup ! se aud Panoul de onoare al fabricii
tradă. Pitiă în prezent ei au prestat cîteva glasuri — sînt ale mun­ poate povesti multe lucruri des­
citorilor care sortează buştenii pre faptele şi eroismul în mun­
că al gateriştilor, aburitorilor,
pendulariştilor sau mecanicilor,
de la fabrica de cherestea „11
Iunie“ din Orăştie.
300 zile-muncă voluntară cu braţele după diametru.
şi 200 zile cu atelajele. încet, lanţul transportorului
prinde buşteanul şi-l duce la
destinaţie.
Şi satul Gurasada In cinstea celei de-a 40-a a-
niversări a Marii Revoluţii So­
va fi electrificat ...Hala gaterelor. Zgomotul cialiste din Octombrie, munci­
torii de aici mai au şi alte preo­
Mergînd pe şoseaua Ilia—Gurasa­ se aude din depărtare. Dinţii la­ cupări. Lucrări însemnate de in­
comi ai gaterului mare, înşfacă
da, privirile mi-au fost atrase de un buşteanul şi-l taie. Scînduia a-
grup de tineri care irebăluiau ceva lunecă uşor pe masa din faţa
intr-un lan de porumb. Apropiindu- gaterului. Merge la desenat şi
mă de ei, aud o voce foarte agitată: apoi pendula dinţată — cum i
se mai spune Herăstrăului ro­ vestiţii pentru bunul mers al
— Tovarăşe Bolea, mai la dreap­ tund care sortează seîndura du­ fabricii, sînt în curs de efectua­
pă calitate — o trimite în jos re. Peste cîteva zile se va în­
ta. Prea mult. Aşa... Apoi cîteva lovi­ pe transportor, ca să ajungă fiinţa o nouă secţie, cea de va­
turi de ciocan. pînă în depozit. Schimbul care lorificare a deşeurilor, care pî­ Tu ce-avuşi gînduri mişele
efectua tocmai atunci aceste lu­ nă acum erau depozitate în sub­ S-acostezi pe stradă „stele",
— Dar ce faceţi aici — i-am în­ crări de fabricarea cherestelei, solul sălii gaterelor. De aici se Te-aleseşi cu stele verzi
era al tov. Francisc Cruppa. vor scoate însemnate sume de Şi justiţia s-o vezi.
trebat eu. Vreo expediţie geologică ? Nu ştii unde să priveşti mai bani, ce vor fi trecute în con­
întîi; la gaterul mic, la cel mare tul de economii al fabricii. In Camei jurslT
—- N u — răspunde Dumitru Bol­ sau la muncitoarele care fabri­
că frizele de parchet. Pretuiin- ,,Comerciant“ de ceasuri
ea, coiulucătorul lucrărilor. Fixăm deni muncitorii din schimbul
traseul pentru plantarea stîlpilor ne­ Individul Constantin Bidea, fără
cesari electrificării satului Gurasada. profesie, deşi tînăr, a crezut de cu­
viinţă că îi este mai uşor să facă spe­
— Şl după cum văd, numai tineri. culă cu ceasuri şi alte produse, decît
să se încadreze în cîmpul muncii. Ast­
— Da răspunde un băieţandru, fel, el a fost surprins de organele mi­
liţiei, în localul unui magazin din
mic de statură. Toţi sîntem utemisii. curînd se va termina mărirea Călan, în momentul cînd se tocmea
Aşa am hotărît într-o adunare a or­ cu nişte cetăţeni asupra preţului a 5
ganizaţiei de bază ca noi să exccu-Ş ceasuri de mînă şi a unor obiecte
din nylon. Pentru fapta sa el a fost
sălii cazaneior şi noua rampă condamnat de Tribunalul popular ra­
ional Hunedoara la 4 ani închisoare
de sortare şi descărcare a buş­ corecţională.
tenilor. A vîndut cu suprapreţ
n ţŢjţyyi E. CHIRAN Gheorghe Nicoară, deţlnînd funcţia
de gestionar la cooperativa din co­
tăm cea mai mare parte a lucrărilor \ OOOOOOOC ; v ;,'<>ÓVV'./<..'VOOO'.X)000000'0000000000>0000000< muna Pui, raionul Haţeg, a căutat
să-şi acumuleze unele profituri orin
de electrificare. Pînă acum am bătut . vînzarea mărfurilor .cu supTapreţ. Ju­
decind acest caz, Tribunalul raional
ţăruşii pe un traseu de 5 km. In cu- IARNA P O A T E VENI l-a condamnat la 4 luni închisoare co­
rînd vom începe şi plantarea stil- recţională. Făcînd recurs,, Tribunalul
regional i-a agravat pedeapsa la 3
pilor care suit deja fasonaţi. In scopul asigurării aontinud- ţie, aste măsura care priveşte ani închisoare corecţională, sentinţa
curăţirea coşurilor sobelor, pre­ rărnînînd definitivă.
Cînd a fost vorba de a afla cum 1 tăţii producţiei, a desfăşurării cum şi repararea uşilor, feres­
Indeletniciri necinstite
îi cheamă pe. aceşti tineri care s-au ei în cele mai bune condiţiuni,
Individul Nicolae Mitroi din Pe­
oferit ca în mod voluntar să contri­ conducerea Fabricii de teracotă trelor şi înlocuirea geamurilor troşani, se ocupa cu specula de roşii
buie la aplicarea in practică a ho-' din Devia, a prins în ultimul sparte. pe piaţa oraşului. Astfel, el cumpă­
ra kilogramul de roşii cu 1,80 lei şi
tărîrii comitetului executiv, privitul e- timp în centrul atenţiei sale pre­ O altă direcţie în oare se des­ îl vindea apoi pe aceeaşi piaţă cu
gătirile de iarnă. Pentru aceas­ făşoară lucrările pregătitoare în 2,50 lei. Prins asupra faptului, indi­
lectrificarea satului, nu mai pridi- ’ ta, cu cîtvia timp în urmă, a- vederea iernii, este aceea care vidul Nicolae Mitroi a fost trimis în
vînd la bază un studiu amănun­ priveşte îmbunătăţirea condiţii­ judecată şi condamnat la 1 an închi­
ţit, s-a întocmit un plan de mă­ lor de viaţă şi trai ale muncito­ soare corecţională.
lui Nicu Herciu, Titica Agrima, Ion
Burza, Dumitra Bolea şi alţii. Tot cu specula s-a ocupat şi indi­
vida Stoica Rafila din comuna Băcia.
i Conferinţe suri tehnico-organizatorice în rilor fabricii."Tn acest sens, s-a Pentru această faptă a fast condamna­
vederea pregătirii întreprinderii făcut verificarea^ echipamentului tă de Tribunalul popular al raionului
In cinstea zilei de 7 Noiembrie, pentru iarnă, din toate punctele de iarnă, revizia, instalaţiilor la Hunedoara la 6 luni închisoare.
Consiliul raional A.R.L.U.S. Ilia a de vedere. băi şi vestiare. S-a. dispus în
organizat un ciclu de conferinţe pe Prima grijă a conducerii în­ acelaşi timp schimbarea la in­
teme diferite, legate de Marea Revo­ treprinderii a constat în asigu­ tervale de timp mai mici a rufă-
luţie Socialistă din Octombrie. Pînă rarea fabricii ou materii prime riei de pat la dormitoarele co­
acum s-au întocmit 5 conferinţe dintre şi materialele necesare bunului mune aie fabricii.
care 3 au fost deja ţinute la 20 de mers al procesului de produc­ Singura lucrare din plan ou
cămine culturale din raza raionului. ţie. In acest scop, s-a pus în sta­ termenul expirat şi încă neexe-
In prezent au loc în întreg raionul diul optim de funcţionare bo­ cuiată, este cea care priveşte cu­
ţinerea a încă 2 conferinţe, despre xele oare vor adăposti aceste răţirea liniei deear.ville din
materiale. Pe de altă parte, s-a curtea fabricii.
„Statul sovietic în perioada de trece-ţ urmărit intrarea în incinta fa­
re de la capitalism la socialism” şi , bricii a argilei şi nisipului ne­ Chiar avînd în ¦criere acest
„Condiţiile interne şi externe din Ru- , lucru s--1 poate spune că pregă­
sia, în care s-a desfăşurat Marea' cesar producţiei trimestrului IV. tirile în vederea iernii, nu stat
Revoluţie Socialistă din Octombrie". In vederea protejării autoca­ şi stau în centrul atenţiei con­
Majoritatea conferinţelor sînt ur- < mionului fabricii, s-a dispus şi ducerii fabricii respecuve. In
sprijinul acestei afirmaţii vor­
mate de programe artistice dale de.' executat repararea garajului, besc lucrările din pi an care deşi
încă n-au expirat, totuşi au fost
către echipele de artişti amatori din \ deşi lucrarea respectivă expira executate
comunele Dobra, Ilia, satul Băcia şi > abia la 1 noiembrie. La fabrica de teracotă diri
Deva, iarna poate veni.
altele. Tot înainte de termen-, s-au
I. MANEA executat reparaţiile la motoa­
rele electrice. In curs de exeou-
-. -OOOQ(XXXXX)OOOOOQQtXXXXXiOOQ{XXXaoooantyMofíOOOOOC«OOOC>
mers al furnalelor, la înrăutăţirea ca­ cialistă, aceasta nu are decît un sin­ teama însă de ă greşi, se poate arăta tului siderurgic din Hunedoara, există
lităţii producţiei. Şi aici, trebuie arătat gur obiectiv; creşterea producţiei, iar că munca politică şi organizatorică cu destule forţe, oameni capabili care
că nerespedarea procesului tehnologic consfătuirile de producţie sînt slab tineretul de aici este lăsată să se des­ pot şi trebuie să înlăture lipsurile sem­
a făcut ca în primul semestru a. c. de­ organizate. Spre exemplu, consfătuirea făşoare la voia întîmplării. Pe lîngă nalate, să descopere şi să valorifice a-
clasatele să atingă cifra de 8,74 la de producţie din această lună s-a ţi­ faptul că tinerii sînt subapreciaţi de cele rezerve care duc spre o creştere
sută faţă de admis, tn urma acestui nut în dimineaţa zilei de 9 septem­ conducerea secţiei, ei nu sînt nici sti­ continuă a producţiei şi productivităţii
fapt, era de aşteptat ca conducerea brie cu majoritatea muncitorilor din mulaţi, ori ajutaţi să-şi ridice nive­ muncii, spre reducerea preţului de cost
secţiei să ia măsurile necesare care să schimbul de noapte. Fiind obosiţi şi lul tehnieo-profesional, sau să parti­ şi îmbunătăţirea calităţii produselor.
ducă la îmbunătăţirea calităţii fontei. necunoscînd din vreme rolul consfătu­ cipe la viaţa de organizaţie. Dc fapt, Ceea ce însă se cere de urgenţă, este
Lucrurile însă nu s-au petrecut după irii, oamenii nu au discutat prea mul­ cele patru organizaţii de U.T.M. îşi au faptul ca organizaţia de partid de
cum era de dorit. In luna august, de te lucruri. In special, despre existen­ existenţa doar cu numele. Din unele aici să-şi trăiască adevărata ei via­
pildă, procesul de declasate a atins ţa declasatelor în afară de referatul cauze, aşa-zise obiective, şedinţele dc ţă, să-şi exercite adevăratul ei rol. Bi­
la furnalul nr. 1 cifra de 12,16 la prezentat nu a vorbit nimeni. Majo­ birou şi adunările organizaţiilor dc ti roul organizaţiei P.M.R. trebuie să
sută; la furnalul 2 cifra de 9,28 la ritatea discuţiilor s-au purtat mai neret se amînă de pe o zi pe alta. sprijine şi să controleze mai mult şi
sută, iar la furnalul nr. 4 cifra de mult în jurul unor probleme cu carac­ Aşa s-a întîmplat, bunăoară •cu şe mai în amănunt munca şi activitatea
21,39 la sută. Pe total furnale vechi, ter social. dinţa de birou şi adunarea generală comitetului sindical de. secţie şi a or­
faţă de un procent de 7 la sută cît a organizaţiei U.T.M. din brigada a ganizaţiilor de U.T.M., iar acolo un­
era admis, numai în luna august de­ Slaba muncă politică desfăşurată dc I-a (secretar Ioan Ilisel) care au fosl de mai există clemente ce frînează e-
organizaţia de partid şi comitetul de amînate spre sfîrşitul lunii septembrie. lanul maselor aflate în întrecere să ia
secţie sindicală reiese şi din abate­ De asemenea, şedinţa de birou plani­ măsurile cuvenite. De asemenea, ea are
O mai temeinică muncă rile care au loc de la disciplina so­ ficată a se ţine în 2 septembrie şi a- datoria dc a trage la răspundere con­
politică şi organizatorică cialistă a muncii. AAai există şi as­ dunarea generală pcnlru 10 septembrie ducerea administrativă a secţiei pentru
tăzi în secţia 1-4 furnale unii munci­ a organizaţiei U.T.M. din brigada 11I-a, lipsa de răspundere cu care priveşte
Numeroasele lipsuri ce există în tori ca Ioan Bobi, de pe terenul de nu s-au ţinut nici pînă acum. unele probleme cc influienţează rea­
secţia I-a furnale şi care nu fac altceva încărcare, care pleacă cu două ore lizarea ritmică a planului la toţi indi­
decît să stagneze creşterea producţiei înainte de terminarea schimbului, sau Despre slaba muncă a organizaţii cii. La rîndul ei, conducerea secţiei
şi menţinerea procentului de decla­ ca Ioan Modoros care lipseşte nemoti­ lor U.T.M. din secţia I-a furnale, vor­ (inginer Ioan Dinu) are datoria de a
sate, nu sînt întîmplătoare. înainte de vat de la lucru. Mai grave însă, sînt besc şi alte fapte. Există jos, la in­ se ocupa mai mult de înlăturarea tu­
toate ele îşi găsesc explicaţia în sla­ cazurile de indisciplină ce se manifes­ trarea în secţie, o vitrină care chipu­ turor deficienţelor de ordin tehnic şi
ba muncă desfăşurată de organizaţia tă în timpul procesului de producţie. rile constituie gazeta postului U.T.M. organizatoric, de a veghea la stricta
de partid, de cele patru organizaţii Un exemplu în această direcţie, ni-! dc control. Dar despre ce oare posl respectare a procesului tehnologic şi
U.T.M. şi de comitetul sindical al oferă muncitorii Emil Cionios şi Gheor­ U.T.M. de control poate fi vorba aici dc a lua toate măsurile în ce priveşte
secţiei. Avînd ferma convingere că to­ ghe Drăgan din brigadă III-a de la cînd vitrina nu are cel puţin nici ti­ buna întreţinere a instalaţiilor şi a-
tul merge bine şi că se pot obţine descărcare care s-au bătut în timpul tlu, iar în interior stă afişat de luni gregatelor.
rezultate fără prea multă bătaie de serviciului pentru un butoi de tablă de zile nişte turtii ce conţin o hotă-
cap, comitetul de secţie sindicală care era cu praf de cocs. O atitudine rîre care numai de actualitate nu este?! Sarcini deosebit de mari privind îm­
(preşedinte Ioan Şelaru) nu s-a ocu­ necuvincioasă faţă de muncă se rna Nu ne permite spaţiul, dar în legătură bunătăţirea muncii la furnalele 1-4 stau
pat în suficientă măsură de extinde­ nifestă şi în activitatea unor prim cu munca tinerelului de Ia furnalele şi în faţa conducerii tehnice a combi­
rea experienţei înaintată, de ridicarea furnalişti. In loc să se preocupe de 1-4 s-ar putea scrie multe lucruri ce natului, a comitetului de partid şi
celor rămaşi în urmă la nivelul frun­ asigurarea condiţiilor necesare pentru nu fac dc loc cinste organizaţiilor a comitetului de întreprindere. Nu mai
taşilor. Cele cîteva schimburi de ex­ descărcarea furnalului la timp, prim- U.T.M. şi în primul rînd organizaţiei puţin este scutită de sarcini şi con­
perienţă care au avut loc în primul furnalistul Avram Culda de la furna­ de partid, comuniştilor, care au lăsat ducerea mineră din Teliuc care este
semestru a.c. au fost slab organiza­ lul nr. 4 lasă uneori pe alţi mun­ tineretul de aici să se descurce cum
te, lucru ce reiese din însăşi faptul citori cu o slabă pregătire să-i facă obligată să depună toate eforturile
că ele nu au influenţat cu nimic mă­ rina, iar el se plimbă prin hală. o putea.
rirea producţiei şi î, hunătăţirea cali­ pentru a asigura furnalelor din Hu­
tăţii fontei. Gît priveşte întrecerea so­ Majoritatea muncitorilor de la. fur- Ce ireluiie făcut?
nedoara cantităţile necesare de mine­
ţoalele 1-4 o formează tinerelul. Fără Iu secţia I-a furnale a Combina­
reu, de calitate tot mai bună.
/i