Page 82 - 1957-09
P. 82
Pag. 4 *»^WiL**rfrtrrX»ta««*3(Cu ?nn5«2 d r u Mü l m m tm u im 3L?S5333C5nBurA*rr..îf?rastra;..?eraAaíifa^bfc^uc^.?n*lArmAuA>jayz. Vr S65
PUTERNICUL ECOU INTERNATIONAL AL In Ungaria ia fiinţă
un Consiliu naţional
PROPUNERILOR SOVIETICE PREZENTATE pentru protecţia copiilor
şi a tineretului
ADUNĂRII GENERALE 0. N. U. BUDAPESTA 2Ş (Agerpres).
MTI anunţă : La ultima sa şe
INDIA fund să-şi construiască patria dinţă guvernul Revoluţionar
socialistă într-o atmosferă de
DELHI 25 (Agerpres). — pace. El sprijină hotărît propu Muncitoresc Ţărănesc din Unga
TASS anunţă : Referindu-se la nerile sovietice şi insistă ca Or
propunerile Uniunii Sovietice ganizaţia Naţiunilor Unite să ria a adoptat un decret în legă
prezentate spre examinare Adu le adopte.
nării Generale a O.N.U., ziarul tură ou crearea unui Consiliu
„Amrita Bazar Patrika" scrie: Poporul nostru, arată ziarul
„Propunerea ministrului sovie „Zemedelsko Zname", sprijină naţional pentru protecţia copii
tic al Afacerilor Externe de a din toată inima propunerile re
separa problema încetării expe zonabile, prezentate la cea de-a Problema Caşmlralal Ir fala Frămîntările din Partidul lor şi a tineretului, care va
rienţelor nucleare de alte pro 12-a sesiune a Adunării Gene funcţiona pe lingă Consiliul de
bleme referitoare la dezarmare, rale O.N.U. de delegaţia Uni
pare a fi rezonabilă. Este, de a- unii Sovietice, întrucît aceste ConsiHMaí de Securitate social-democrat din Finlanda Miniştri. Buletinul oficial din 24
semenea foarte posibil că dacă propuneri duc la stabilirea înţe septembrie publică acest decret
s-ar ajunge la un acord în pri legerii reciproce între toate po
vinţa încetării experienţelor în poarele, mari şi mici, întrucît NEW YORK 25 (Agerpres). nereuşita misiunii lui Jarring. HELSINKI 25 (Agerpres). - social-democrate la guvernul şi anunţă numirea oa preşedinte
forma în care a propus-o Gro- duc la întărirea păcii interna In după amiaza zilei de 24 sep Nun a formulat, din nou pre La 24 septembrie, după vacanţa Sukselainen. !al Consiliului pe Ferenc Mu
mîko, ar fi cu mult mai uşor să ţionale. tembrie a avui loc o şedinţă a de vară, parlamentul finlandez nich, prim vicepreşedinte al gu
Consiliului de Securitate pentru tenţiile Pakistanului asupra şi-a reluat !aot-ivita tea. In ace Majoritatea membrilor gru vernului.
se ajungă la un acord şi asupra R. P. ALBANIA examinarea raportului lui Jar- Ca şnurului. eaşi zi a avut loc o şedinţă a pului parlamentar care sprijină
ring (Suedia), reprezentantul actuala conducere de dreapta a ----- ooo-----
altor probleme referitoare la de TIRANA 25 (Agerpres). — special al Consiliului, despre re După o scurtă ouvîotare ros grupului parlamentar al Parti partidului în frunte oii Tanner,
zarmare". ATA transmite: Ziarul „Zerii zultatele misiuni'- sate din lunile tită de Knishna Menon, repre a hotărît să excludă din grupul MacMillan a respins
martie—aprilie 1957 în India şi dului social-democrat, la care parlamentarilor pe A. Simonen, cererea opoziţiei laburiste
R. P. BULGARIA PopuUir consacră articolul de Pakistan, potrivit 'rezoluţiei Con zentantul Indiei, Consiliul de
fond din numărul său din 24 siliului în problema Ciaşmirului. s-ia examinat problema partici care deţine în guvern funcţia de convocare
SOFIA 25 (Agerpres). —ATB septembrie propunerilor sovie Securitate a amînat examinarea de vicepreşedinte al Consiliului a parlamentului
transm ite: Presa centrală bul tice prezentate spre examinare In raportul său, Jarring a de pării reprezentanţilor, opoziţiei
gară acordă o mare atenţie pro celei de-a 12-a sesiuni a Adună clarat că nu poate face nici un raportului. de Miniştri, M. Lep'ste, al doi LONDRA 25 (Agerpres). —
punerilor prezentate de Uniu rii Generale a O.N.U. Ziarul fel de propuneri care să contri lea ministru al Agriculturii, V. După cum anunţă postul de ţa-
nea Sovietică la cea de-a 12-a buie lia rezolvarea problemei roist«ng! d e E x t e r n e a l S i r i e i Lilestrem, al doilea mi-nfetru al dio Londra, primul ministru
sesiune a Adunării Generale a subliniază că noile propuneri Ga şmirului. MacMillan a respins cererea o-
O.N.U., pe care le consideră o sovietice au o uriaşă însemnă respinge acuzaţiile neîntemeiate Căilor de Comunicaţie şi Lucră poziţiei laburiste de convocare
expresie a politicii consecvente tate pentru destinele păcii şi In şedinţa Consiliului au fost ale iui Dulies rilor Publice şi A. Malcamiami a parlamentului înainte de ter
a Uniunii Sovietice îndreptată securităţii internaţionale. Aces — întîiul ministru ai Probleme men, oare se află în vaaanţa de
spre lărgirea colaborării inter te propuneri rem« arcă ziarul, se NEW YORK 25 (Agerpres). Siria, a spus Salah Bitar, a vară pînă la 29 octombrie.
naţionale şi slăbirea încordării disting prin caracterul lor uni Ministrul Afacerilor Externe al respms „doctrina Eis'enhower“ lor Sociale, pentru că participă
internaţionale. Prin modul con versal şi concret, ele sînt întru- la guvern fără o hotărîre în a-
cret de a aborda problemele im toiul reale şi realizabile.
portante ale situaţiei interna invitaţi reprezentanţii Indiei şi Siriei, Sialiah Bitar, a declarat şi paotul de la . Bagdad pentru cest sens a grupului parlamentar După cum se ştie, laburiştii
Toţi oamenii iubitori de pace, Pakistanului. într-un interviu acordat cores că doreşte să-şi întemeieze pol-i- şi organelor de partid. au cerut convocarea înainte de
ţionale actuale, aceste propuneri pondentului agenţiei United tioa de pe o poziţie indepen termen a ¦parlamentul ai pentru
care se pronunţă împotriva răz In ouvîntarea sa, Nun, minis Press că discursul rostit de se dentă şi'n eu tră. Atunci cînd Unii comentatori politici con-, examinarea noilor măsuri fi
reprezintă paşi reali şi practici boiului sprijină în întregime pro trul Afacerilor Externe al Pa cretarul de stat Dulies la sesiu Statele Unite au constatat că isideră că hotărîrea majorităţii nanciare ale guvernului, care
punerile sovietice. kistanului, a aouzat India de grupului, parlamentar poate duce
spre asigurarea păcii.
Ziarul „Baskimi" scrie în ar nea Adunării Generale Urmă Uniunea Sovietică -aprobă poli la scindarea' grupului sociial- duc la restrîrigerea producţiei şi
Poporul bulgar, scrie ziarul
„Rabotnicesko Delo", care în cei ticolul său de fond că noile Lărgirea acordului reşte agravarea relaţiilor dintre tica Siriei s-a ivit părerea că democra’t. creşterea *şomajului.
propuneri ale Uniunii Sovietice economic dintre S.U.A. şi Siria.
80 de ani de la proclamarea in Uniunea Sovietică este aceea Consecinţe ale politică agresive
deschid perspective reale înce Cehoslovacia şi Ungaria El a arătat că politica dusă care, inspiră sau conduce a-
dependenţei a trecut prin cinci tării cursei înarmărilor. de Statele Unite faţă de ţările ceastă politică. Noi considerăm americane în Orientul mijlociu -
PRAG A 25 (Agerpres). — arabe independente „este oauza însă."că aceasta este o politică',
războaie şi a dat sute de mii de CETBKA anunţă : La 24 sep încordării în regiunea Orientului naţională independentă'care co BEIRUT 25 (Agerpres). — corespondentului agenţiei Asso
tembrie a fost semnat la Praga apropiat“. respunde intereselor ţării şi ca Manevrele americane în Orien ciated Press că „există prea
jertfe, doreşte sincer şi pro- un protocol suplimentar cu pri Statele Unite trebuie să accepte tul mijlociu s-au întors oa un mulţi dolari pe piaţă faţă de
vire la lărgirea acordului econo Gara eterizînd acuzaţiile aduse această politică. bumerang împotriva autpriloy •'cererea care este redusă“.
Ö delegaţie, qjiaemamentală mic dintre Cehoslovacia şi Un de Dulies Siriei drept „cu totul lor. Agenţia Associated Press De asemenea, orientarea pro
utig.af'ă a plecat La (Ţ>ckia garia pe anul 1957, în baza că neîntemeiate şi pornind de la o Sala'h Bitar a subliniat că anunţă din Beirut, că .încorda americană a Libanului provoacă
premiză falsă“, -Saliah Bitar. a îmbunătăţirea relaţiilor .>«umeri- rea creată în Orientul mijlociu neajunsuri economice populaţiei
ni ia volumul schimbului de demascat adevăratele dedesup- oano-siriene depinde de poziţia în legătură ou evoluţia situaţiei libaneze. Astfel, potrivit agen
mărfuri va sport cu 15 la sută turi ale campaniei antisiriene
atingînd astfel cel mat înalt ni de calomnii şi ameninţări dez pe care o vor adopta Statele'
vel de ia terminarea celui de-al lănţuită de S.U.A. Unite faţă de Siria.
Il-tea război mondial.
din Siria a avut reperoursluni ţiei Associated Press, guvernul
BUDAPESTA (Agerpres). — Republicii Populare Ungare în Cercurile politice italiene nemulţumite asupra cursului dolarului. La egiptean care cumpăra 80 la su
TASS anunţă: La 24 septem China. bursa de valori din Beirut dola tă din recolta de mere a Liba
brie, la invitaţia guvernului Re
publicii Populare Chineze a MOSCOVA (Agerpres). — de declaraţiile de politică externă ale lui Pella rul a cotat la 23 septembrie cu nului, după ce guvernul liba
plecat spre Pekin o delegaţie TASS anunţă: La 24 septem 3 piaştri mai puţin decît la sfîr- nez a adoptat doctrina Eis-en-
guvernamentală a Republicii brie a sosit ta Moscova, în drum
Populare Ungare. Delegaţia este spre Republica Populară Chine NEW YORK 25 (Agerpres). nor nemulţumiri în cercurile po de politica atlantică şi că „con şifcul săptămînii trecute. hower a sistat importul de me
formată din Janos Kadar, pre ză, delegaţia. guvernamentală După cum transmite agenţia litice italiene faţă de politica ducătorii atlantici asistă ou în Oamenii de afaceri din Liban re din Liban. Acest lucru, sub
şedintele guvernului revoluţio ungară formată din Janos Ka France Presse, ministrul de Ex ¦atlantică a guvernului. grijorare la o înstrăinare a Ita liniază telegrama agenţiei, pro
nar muncitoresc ţărănesc, Gyor- dar, preşedintele guvernului re terne ab Italiei, Pella, a acordat liei faţă de politica europeană şi-Iordania, datorită faptului că voacă serioase îngrijorări ţăra
gy Marosan, ministrul de stat voluţionar muncitoresc ţărănesc un interviu corespondentului din Intr-adevăr în ounsul ultime şi americană“. mărfurile americane sînt mai nilor libanezi oare nu au cui
şi Şandor Nogradi, ambasadorul şi Gyorgy Marosan, ministrul New York al ziarului „Messaggc- lor săptărnîmi numeroase ziare Corespondentul agenţiei Fran puţin cerute pe pieţele acestor să-şi vîndă recolta. Pe de a.tă
de stat. ro“ în care a declarat că Italia occidentale au soris despre încor ce Presse subliniază că decla ţări, şi-iau redus importurile din parte se anunţă că s-au primit
va continua să ducă aceeaşi po darea relaţiilor între Italia şi raţiile făcute de ministrul de ex S.U.A. şi în consecinţă nu au oferte din partea cîtorva ţări din
Mitingul de la Pekin consacrat litică externă de alianţă cu or partenerii ei atlantici, încordare terne Pella ziarului „Messagge- nevoie de dolari. Acest lucru a răsăritul Europei de a ach’Z.iţio-
prieteniei chino-indoneziene ganizaţiile militare occidentale. provocată de anumite tendinţe ro“ au provocat nemulţumiri în provocat un aflux de oferte şi na întreaga cantitate de mere
de „independenţă faţă de pac unele cercuri politice din Roma. o lipsă de cereri de dolari. Un din Liban.
Observatorii politici occiden bancher din Beirut a declarat
tali subliniază că Pella a făout tul Atlantic“, manifestate de
această subliniere în interviul a- Italia“ — după cum subliniază v9»®0 .,-3>»©®®©®®»©®»©®©«é©«í®©8!0tfíí
ziarul „Le Monde“.
PEKIN 25 (Agerpres). — Luî-rod cuvîmtul la miting cordat ziarului „Messagge.ro“ Ziarul „Manchesler Guardian“ » . IP . IU N G A R A
CHINA NOUA an u n ţă: Din Hatta a declarat că China şi deoarece în ultimul timp au cir subliniază de asemenea că în
iniţiativa Asociaţiei pentru prie Indonezia trebuie să colaboreze culat cu multă insistenţă zvo sinul guvernului italian există
tenia chino-indoneziana în seara sirius şi să se ajute reciproc în nuri cu privire la existenţa u- tendinţe de independenţă faţă
zilei de 24 septembrie a avut construirea unei societăţii noi şi
loc la Pekin un mare miting cu
prilejul vizitei în China a dr. M. fericite. G eneralul hiflerisf W enek ya fi
Hatta, fost vicepreşedinte .al In In ouvîntarea lui Burhan, pre
doneziei. Lia miting au participat şedintele Asociaţiei pentru prie com and antul şef al noului W e h rm a c h t
Giu En lai, premierul Consiliu tenia chino-indoneziană, a de
lui de Stai al R. P. Chineze, clarat că poporul chinez, depune BONN 25 (Agerpres). — Po tierist, în funcţia de coman
Cen I, locţiitor al premierului, toate eforturile pentru întărirea trivit agenţiei France Presse, la dant şef al noii armate vest-
Burhan, preşedintele Asociaţiei continuă a prieteniei dintre R. P. Bonn se vorbeşte din nou des germane. Generau! Wenek, care
pentru prietenia chino indonezia Chineză şi Indonezia. pre eventuala numire a genera primise sarcina de a degaja
na, reprezentanţi ai vieţii pu lului Walther Wenek, unul dm- Berlinul în 1945, ocupă în pre
blice din Pekin. După miting a avut loc tre ultimii comandanţi de corp zent o funcţie de director la o
un spectacol. de armată ai Wehrmachtului hi- firmă industrială particulară din
Bochumi.
Arestarea unui spion american în U. R. S. S.
Agenţia France Presse a-
MOSCOVA 25 (Agerpres). — american criminalul de război timului război el a fugit îm daugă că sarcina noului coman IN CLIŞEU: Oraşul Szekesfeher-
TASS transmite : Intr-un comu Bromberg, care în perioada ocu preună cu tatăl său, membru al dant şef al armatei vest-germa ver, noi blocuri ridicate in faţa gării.
nicat al Comitetului Securităţii paţiei hitleriste a Letoniei a co unei organizaţii fasciste, din Le ne va consta în special în a-
de Stat de pe lingă Consiliul laborat cu poliţia fascistă la Ri tonia în Germania occidentala de dapt area acestei armate la teh M A G A ZIN
ga şi a participat la arestările unde a plecat în anul 1949 în nica de luptă oea mai modernă.
de Miniştri al U.R.S.S. se a- şi execularea unor cetăţeni so S.U.A. Zarinj a declarat că în In cercurile militare vest-germa-
nunţă că în iulie a. c. a fost a- vietici. S.U.A. el a fost recrutat în ser
restal pe teritoriul Uniunii So viciul de spionaj american unde ne se crede că problema înzes
vietice spionul american Brom- In cursul anchetei s-a stabilit sub conducerea colonelului Cool
berg. Din ordinul americanilor, că Bromberg a luat legătură cu a primit o pregătire specială trării cu arme atomice a Bun-
Bromberg urma să creeze pe serviciul de spionaj american în pentru activitatea subversivă pe
teritoriul Letoniei un centru de anul 1948 în Suedia unde s-a teritoriul U.R.S.S. deswehrutui se va pune încă d 1’n
refugiat la sfîrşitul războiului.
spionaj. In afară de aceasta, el Arestarea spionului american primele luni ale anului viitor.
a fost însărcinat să verifice şi Timp îndelungat, el a colabo
să raporteze centrului de spio rat cu organele de spionaj ame Bromberg şi a ajutorului său VINERI 27 SEPTEMBRIE 1957
naj cauzele eşecului suferit pe ricane din Germania occidentală,
teritoriul U.R.S.S. de o serie de iar apoi a fost trimis la Was Zarinj — se spune în comunicat Colonialiştii francezi depun noi eforturi SPECTACOLE romînească; 16,15 Vorbeşte Moscova;
spioni americani trimişi ante hington unde a lucrat pînă la CINEMATOGRAFICE 16,45 Muzică uşoară de Dunaevski;
rior. plecarea sa în Uniunea Sovie — dovedeşte că serviciul, de pentru înăbuşirea luptei de eliberare 18.15 Emisiune pentm studenţi; 18,45
tică. DEVA: Coasta lui Adam; cinema Muzică uşoară; 19,10 Melodii popu
In comunicatul Comitetului spionaj american îşi continuă în din Algeria „Grădina de vară“ : Cu faţa spre pu lare romîneşti; 19,55 „Noapte bună,
Securităţii de Stat se arată că Trimiţînd pe Bromberg pe te blic;’ALBA IULIA : Romeo şi Julieta ; copii" ; 20,00 Cîntă Florin Dorian;
anterior, în 1956, organele so ritoriul U.R.S.S. pentru a crea în cercările de a desfăşura o acti PARIS 25 (Agerpres). — In o puternică ciocnire în regiunea APOLDU DE SUS : Moartea unui ci 20.15 Teatru la microfon; „Aşa s-a
vietice au arestat pe agentul ser Letonia un centru de spionaj, timp ce comisia Adunării Naţio masivului muntos Kabytia Ma clist ; BARU MARE: Misterul ce călit oţelul" de N. Ostrovski; 23,00
viciului de spionaj american Za- serviciul de spionaj american vitate subversivă criminală pe nale Franceze disoută proiectul re. Potrivit datelor oficiale, pa- lor două Oceane; BRAD: Pa Concert de noapte.
rinj, care pătrunsese pe terito şi-a pus speranţa în vechile sale de lege cu privire la „noul“ raşutişti francezi sprijiniţi de sărea furtunii; HAŢEG: Balada
riul U.R.S.S. La anchetă el a legături cu naţionaliştii burghezi teritoriul Uniunii Sovietice. statut al Algeriei menit de fapt aviaţia militară au încercuit un Siberiei-! ILIA: Frumoasele nopţii; PROGRAMUL II: 14,20 Cîntă Şte-
arătat că acest serviciu de spio din Letonia. Serviciul de spionaj să menţină dominaţia« franceză detaşament de răsculaţi, uci- LONEA : Cronica amanţilor săraci; fap Lăzărescu; 14,40 Muzică uşoară;
naj intenţionează să trimită în american a trimis împreună cu IORDANIA primeşte în această ţară, autorităţile mi gînd 50 de persoane. ORÂŞTIE: Fiica mea trăieşte la 17.15 Sfaturi gospodăreşti; 17,25 Mu
mod ilegal în U.R.S.S. pentru Bromberg o mare cantitate de armament american prin Viena; PETROŞANI: Pasărea fur zică de estradă; 18,05 Din muzica
organizarea activităţii subversi echipament de spionaj, arme de litare franceze din Algeria de In partea de nord a departa tunii ; SEBEŞ : Odată în viaţă : TE- popoarelor; 18,.55 Sfatul medicului:
foc şi bani. teritoriul Israelului pun noi eforturi pentru a înă mentului Constantine, coman IUŞ : Dragoste de mamă ; ZLATNA ; „Hepato-nefrita şi regimul alimen
ve în Republicile Baltice pe un buşi lupta de eliberare naţională dantul francez a efectuat o Primele bucurii; SIMERIA: Fiica tar"; 19,10 Meridiane; 19.30 Muzică
colaborator permanent al servi Zarinj, ajutorul lui Brombdrg, TEL AVIV 25 (Agerpres). - mea trăieşte la Viena. uşoară de compozitori romîni; 20,30
ciului, cunoscut lui Zarinj sub originar din oraşul Priekule, TASS anunţă : Referindu-se la a poporului algerian. mare operaţie aeriană împotriva Muzică uşoară; 21,05 Doine şi jocuri
numele fals „Andy“. Comitetul R.S.S. Letonă, a primit în S.U.A. informaţii primite din „cercu
Securităţii de Stat a stabilit că o pregătire specială pentru acti rile diplomatice din Ierusalim“, Totuşi, relatările presei arată unităţilor armatei de eliberare SELECŢ1UNI DIN populare' romîneşti: 21,30 Părinţi 'şi
sub acest nume fals activează observatorul ziarului „AlFIa- PROGRAMUL DE RADIO copii; 21,45 Concert de estradă : 22,30
în cadrul serviciului de spionaj vitatea de spionaj. In cursul ul mismar“ anunţă că în Iordania că rezistenţa patrioţilor !alge naţională. Rezultatele acestei o- Muzică corală romînească.
se introduce armament ameri PROGRAMUL 1: 6,15. Muzică u-
can prin partea de nord a Is rieni nu slăbeşte. In întreaga peraţii nu se cunosc încă. şoară; 7,07 Muzică, populară romî- BULETINE DE ŞTIRI : -
raelului. nească ;• -..8,15 Materiale din presă;
ţară au loc ciocniri între tru In dimineaţa zilei de 24. sep 9,30 Prietenii cjntec.ului; 13,05 Cîn- 5,00; 6,00j 7,00; 11.00 j 13,00 :
lece şi jocuri ’populare; 14,00 Muzică 15,00: 17,00: 19,00 : 22,00 ; 23,52
pele franceze şi detaşamentele tembrie în partea arabă a ora din operete'; 15,45 Muzică populară (programul I); 14,00: 16,00 j 18,001
20,00-; 21,00: -23,00 (programul' II).
răsculaţilor algerieni. şului Alger s-a efectuat o razie
La 23 septembrie a avut loc poliţieneâscă. • ¦' .........
fţedacjţa Lt administratul ziarului sjr. 6 Martie nr. 9, Telefon 188-189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale PJ.pk. nr.236.326 din 6 noiciiibrit 1919. — lipanii ililiepiimlerea Poli grafică „I Mai“ — DEVA
