Page 83 - 1957-09

\ B rt :iotaca 0«ü> ţ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI Pe marginea răspunsurilor

1 \ \.•.. .. 4 :>'~zl-LJt:•'

la propunerile guvernului romîn

Ziarele din Capitală au publicat răs­ sentimente să însufleţească în spe­ Guvernul grec invocă diferendele
cial popoarele balcanice, dintre' ca­ dintre Grecia şi unele ţări balcani­
punsul dat de preşedintele Consiliului re mai multe, aşa cum e cazul po­ ce. Fără a intra în analiza diferite­
porului grec, au fost greu încercate lor păreri privitoare la problemele
de Miniştri ai Greciei, Constantin Ca­ în cursul ultimelor decenii“. litigioase dintre unele ţări balcanice,
nu se poate totuşi trece cu vederea
ramanlis la mes-ajul preşedintelui Con­ De asemenea, în răspunsul guver­ faptul că de la război încoace în
nului grec se spune: ...„Grecia nu peninsula Balcanică s-au petrecut
siliului de Miniştri al R. P. Romîne. va pregeta să facă tot ce depinde de mari schimbări care au înlăturat o
ea în vederea promovării condiţiilor serie de factori de învrăjbire şi au
Acest răspuns urmează după răspun­ de convieţuire paşnică între popoare­ creat condiţii favorabile prieteniei şi
le din Balcani“. colaborării interbalcanice şl rezolvă­
surile primite la propunerea guvernu­ rii paşnice a problemelor în suspen­
Largul ecou pe care iniţiativa gu­ sie sau nerezolvate, in răspunsurile
Anul IX. Nr. 866 Vineri 27 septembrie 1957 4 pagini 20 bani lui romîn din partea guvernelor Iu­ vernului romîn l-a avut în ţările primite la mesajul guvernului ro­
goslaviei, Bulgariei şi Albaniei, al balcanice arată că, în ce priveşte mîn din partea guvernelor Iugosla­
sarcinile existente în direcţia îmbu­ viei, Bulgariei şi Albaniei este clar
cas&azaEBB&BasszBssc căror conţinut este cunoscut din nătăţirii relaţiilor interbalcanice, este exprimată năzuinţa popoarelor şi gu­
presă. posibil să se pornească de la ace­ vernelor respective de a trăi în pace
leaşi principii. Lucrul acesta este cît şi colaborare cu toate popoarele bal­
In cinstea zilei de 7 NOIEMBRIE Fiecare din aceste răspunsuri are se poate de firesc dacă se au în canice şi se manifestă dorinţa de a
însemnătatea sa, deoarece — în mod vedere necesităţile reale, interesele contribui la crearea unui climat de
evident — de bunăvoinţa şi efortu­ şi năzuinţele profunde ale popoare­ înţelegere menit să înlesnească re­
rile fiecărei ţări depinde realizarea lor din această regiune. zolvarea problemelor neregiementate
unei înţelegeri în problema ridicată şi dezvoltarea continuă a unor re­
Pentru ca principiile şi ¦ţelurile laţii de bună vecinătate între toate
de guvernul romîn, a îmbunătăţirii proclamate să se realizeze cu folos statele din Balpani. Nu poate fi în­
ar fi fost necesar — şi este, după doială că întrunirea, la cel mai înalt
relaţiilor interbalcanice, înfăptuirea u- părerea noastră, posibil — să se a- nivel, a reprezentanţilor celor 0 ţări
jungă şi la concluzii practice comu­ balcanice ar putea juca un mare rol
S e c ţii şi b rig ăzi u îe m is te nei colaborări colective rodnice, a ne. Este desigur regretabil că gu­ pozitiv în vederea creării unui ast­
vernul grec n-a ajuns încă la o con­ fel de climat.
Un b ila n ţ ro d n ic fruntaşe In producţie dezvoltării încrederii şi întăririi prie­ cluzie asemănătoare cu aceea a gu­
teniei între toate statele din Bal­ vernului romîn în ceea ce priveşte De aceea ne exprimăm convinge­
modalitatea practică de a trece ia e- rea deplină că propunerile guvernu­
HUNEDOARA (de la subredacţia noastră voluntară) SEBEŞ (de la subredacţia cani. Propunerile prezentate în me­ xaminarea în comun a căilor de lui romîn slujesc cu adevărat ţelu­
noastră voluntară) sajul primului ministru al ţării noa­ dezvoltare a colaborării interbalca­ lui transformării peninsulei Balcanice
Zilele trecute, ta Combina­ inovatori, la realizarea sarci: Tot în -această x şedinţă s-ia stre urmăresc în mod nemijlocit co­ nice şi de întărire a securităţii şi într-o regiune de bună înţelegere,
tul siderurgic Hunedoara a a- Muncitorii de la fabrica „Sebe­ existenţa paşnică a tuturor ţărilor păcii în această regiune, in scrisoa­ securitate şl progres.
vut loc o adunare ta care au nitor de plan. Din referat a re­ analizat şi munca inovatorilor. şul" lupta pentru a obţine noi balcanice, indiferent de orînduirea rea sa, dl. Caramanlis arată că a-
participat numeroşi fruntaşi în ieşit că de la începutul anului A reieşit că de la începutul la­ succese în realizarea planului lor socială, cooperarea lor trainică tîta timp cît există diferende între In orice caz, este important că în
producţie, inovatori, munci­ şi pînă în prezent siderurgiştii ¦ nului şi pînă în prezent a-u de producţie. Pînă la data de multilaterală. în interesul fiecăreia Grecia şi unele ţări balcanice, gu­ momentul de faţă în ţările balcanice
tori, tehnicieni, ingineri şi func­ hunedoreni au dat peste plan fost făcute 218 propuneri de i- 20 septembrie a. c. pianul la din aceste ţări, al păcii şi secu­ vernul grec nu consideră că ar putea s-a recunoscut însemnătatea deosebită
ţionari din toate secţiile. Cu a- producţia globală pe întreprinde­ rităţii în acest sector, in interesul contribui în mod eficace, prin pre­ pe care o are «?. plan interbalcanic
ceastă ocazie tov. Alexe Far- 1.812 tone fontă, 4.094 tone.o- novaţii, din care numai în pe­ re a fost realizat în proporţie păcii generale. zenţa sa, Ia succesul unei conferinţe şi pe planul relaţiilor internaţionale
caş, responsabilul cabinetului de 104 Ia sută . avînd ca scop reglementarea între în general strîngerea colaborării din­
tehnic, a expus un referat ou ţel, 8.511 tone laminate, 48.579 rioada concursului organizat In răspunsul guvernului grec se ţările balcanice a unor relaţii de tre Romînia, Albania, Bulgaria, Gre­
privire la aportul adus de In fruntea secţiilor, cu cele spune că guvernul grec, deşi dă o natură organică şi permanentă.
fruntaşii întrecerii socialiste şi tone aglomerat. Productivita­ pe combinat, s-au făcut 172 mai frumoase rezultate în mun­ înaltă preţuire spiritului şi obiective­ cia, iugoslavia şi Turcia.
că, se află secţia apretura şi lor generale trasate în mesajul pre­ Opinia publică din ţara noastră
O expozifie tea munoiii a crescut pe ace­ propuneri. Din totalul propu­ finisaj, care şi-a realizat planul şedintelui Consiliului de Miniştri al consideră că guvernul grec, partici­ Aceasta constituie o bază pentru
în proporţie de 115 la sută şi R. P. Romîne, nu este în măsură, în pând la o conferinţă a şefilor de gu­
interesantă eaşi perioadă ou 9 la sută,' iar nerilor a-u fost aplic-ate 166, iar secţia strick, cu 112 la sută. momentul de faţă, să accepte invita­ verne a ţărilor balcanice, ar putea continuarea eforturilor îndreptate
ţia ce i-a fost adresată. contribui cu folos la succesul aces­
Zilele trecute din iniţiativa fi­ valoarea economiilor realizate 23 sî-n-t în studiu. Valoarea e- Printre brigăzile utemiste tei conferinţe. Numeroase ziare gre­ spre realizarea unei convieţuiri paş­
lialei regionale A.R.L.U.S. şi fruntaşe s în t: brigada nr. 10, Totodată trebuie menţionat ca po­ ceşti au împărtăşit şi ele acelaşi
S.R.S.C. s-a deschis în oraşul se ridică la suma de peste 15 conomiilor -antecalouliate -a ino­ condusă de tov. Margareta Kil- zitiv faptul că în răspunsul său, dl nice în Baloani, spre înfăptuirea u-
Hunedoara o expoziţie despre fo­ linger, care are o realizare de Caramanlis subliniază că' împărtă­ punct de vedere. De altfel, expe­
losirea energiei atomice în sco­ milioane lei. vaţiilor lap-liicate în acest an se 109 la sută la producţie şi 100 şeşte satisfacţia guvernului romîn fa­ nei temeinice înţelegeri şi cooperări
puri paşnice. Expoziţia cuprinde la sută la calitate, brigada nr. ţă de progresele însemnate pe calea rienţa ultimilor ani a dovedit ce
o serie de fotografii care oglin­ In cadrul acestei adunări ridică la ip-este 6 milioane lei. 12 condusă de S. Antonovici, strîngerii unor relaţii cordiale, de între ţările din această regiune. Ni­
desc activitatea oamenilor de care are o realizare de 110 la încredere între Grecia şi Romînia. mari foloase pot aduce cauzei des­
ştiinţă sovietici, privind folosirea tov. Nioolae Cătană, director Inovatorilor li s-iau acordat re­ sută la producţie şi 100 la sută In scrisoarea sa, premierul grec a- meni nu-şi poate închipui că un a-
energiei atomice în scopuri paş­ la calitate . rată: „Guvernul regal împărtăşeşte tinderii internaţionale şi întăririi pă­
nice. general al C.S.H., a înmînut compense în valoar-e de 128.000 din plin ideile exprimate de exce­ semenea ţel se poate atinge cît a-i
In producţie, pe secţii s-au e- lenţa voastră în ceea ce priveşte ne­ cii întîlniriie directe între oamenii
Această expoziţie se bucură de 35 de insigne de fruntaşi în lei. videnţiat tovarăşii : Cornelia cesitatea de a asigura pacea mon­ bate din palme. Dar, realizarea lui
o mare popularitate. In primele Sîrbu, care a realizat planul cu dială şi de a feri încercata omenire de stat din diferite ţări, conferinţele
trei zile de la deschidere ea a producţie pe ramură şi certifi­ Printre cele mai importante 111 Ia sută, Ana Fărcaş cu 110 de suferinţele războiului. este cerută de interesele popoarelor
la sută, Ana Secaş cu 117 la
fost vizitată de peste 3.500 oa- catele respective, precum şi 52 inovaţii au fost enumerate cele Este cu totul normal ca aceste balcanice, de interesele păcii în Eu­
sută.
rtoni ai muncii din oraşul Hu­ diplome, siderurgiştilor oare au făcute de maistrul sudor Cor­

nedoara. obţinut realizări deosebite în nel Piesa, ou privire l-a folosi­

muncă. Printre cei oare au rea gazului de cocs, la sudura

primit aceste distincţii se nu­ autogenă, inovaţia colectivului

mără şi tovarăşii Lutal Gheor- compus din ing. C. Trotuş,
ghe, prim-încărcător, Ion Chi- Gheorghe Niţă, Gheorghe Ră­
noşca şi Iosif Cîndea, prim to­ riutesou, D. Bîrsan, şi Fol-
pitorii furnalişti, Ilea Iordan, t-icska Ffiaueiiso, cu titlul
laminator, Aurel Stanoiu, O- de „Capac de stampat cu
armătură din plasă -metalică,

pri.ş Avram, prim-fopitori oţe- pentru cuptorul electric“, i- Pentru sezonul de toamnă şi iarna

liani, inginer Kraift Natian şi n-ovaţia comun-i-stului Luoaci
alţii. Lăscuţ de la secţia I-a furnale

şi altele. internaţionale, care, în spiritul tra­ ropa şi în lume.

n raionul Haţeg pot fi obţinute rezultate In această şedinţă au fost tativelor sincere, examinează proble­ Acestui ţel, Republica Populară
înmînate la un număr de 80 me de interes comun şi găsesc solu­ Romînă îi va consacra şi pe viitor

şi mai bune in munca de contractări inovatori, insignele şi certifi­ ţiile acceptabile pentru toate părţile. eforturi neobosite.
catele de inovatori, precum şi
In problema contractărilor de asupra aportului pe care fiecare recompensele băneşti. I COLECTIVIŞTII

cereale, la Uniunea raională a cooperator îl poate aduce la.în - NICOLAE NEGRU

cooperativelor de consum Ha- deplinirea acestora. Consiliile Rezultate bune

[eg, au fost obţinute în ultimul săteşti ale cooperativelor, au for- De la fabrica „Ceramica“ din
Baru Mare, am primit vestea că
ti.rnp o serie de rezultate bune, ‘ mat apoi echipe obşteşti care planul producţiei globale a fost §e pregătesc pentru iesiirâtări
îndeplinit în această lună în pro­
datorită faptului că atît tovară- au participat la lămurirea cetă- porţie de 124,2 la sută. Tot în
luna aceasta faţă de sarcina pre­
?ii din conducerea U.R.C.C. cît ţenilor, pentru încheierea con- văzută, preţul de cost a fost re­
dus cu 0,85 la sută. La obţinerea
şi salariaţii cooperativelor de tractelor de valorificarea produ- acestui succes au contribuit ma­ Colectiviştii din regiunea noa­ ţările din această toamnă, înda­
joritatea muncitorilor. Menţiuni stră ştiu că obţinerea de recolte tă ce s-a terminat cu treierişul.
centre de comune au fost preo selor prin cooperative. speciale se pot da tov. Ioan mari de cereale este posibilă nu­
cupaţi permanent de găsirea ce­ La acţiunea de lămurire a ţă­ Gali de la secţia carieră, Ioan mai atunci cînd toate lucrările La Apoi du de Sus
lor mai potrivite metode pentru se execută la timp şi în bune
atragerea ţăranilor muncitori ranilor muncitori şi populariza­ Vancea de la secţia preparare, Membrii gospodăriei agricole
spre cooperative. rea avantajelor ce le oferă va­ condiţiuni. De aceea, ei au înce­ colective „Brazdă nouă“ din A-
lorificarea prin cooperative, au Maria Boldeanu de la secţia fa­ poldu de Sus au executat pînă
sonare, Constantin Cărăbui de I put pregătirile pentru însămîn- în prezent arături pentru însă-
Ce s-a realizat? participat şi salariaţii U.R.C.C., în ultimul timp ma­ mînţări, pe o suprafaţă de peste
ai cooperativei „Ţara Haţegu­ la cuptoare etc. Aceştia sînt nu­ gazinele din oraşul Hu- 80 ha., din care „mare parte a
nedoara au fost apro­ fost îngrăşată cu bălegar de
La contractările de grîu-se- lui“ şi „16 Februarie“ din Ha­ mai cîţiva din cei mulţi care vizionate din abun­ IN D R U M t» grajd. In acelaşi timp au pregă­
cară şi porumb, U.R.C.C. H a­ ţeg. In acelaşi timp, U.R.C.C.- denţă cu sortimente tit şi 6.000 kg de sămînţă.
ţeg a obţinut unele rezultate ul s-a îngrijit să asigure toate fac cinste fabricii „Ceramica“ 8 bogate de textile necesare confec­ ¦ S P R E T E L ! UCj
însemnate. La grîu şi secară de fondurile pe care cooperativele din Baru Mare. ţiilor pentru sezonul de toamnă şi
exemplu, sarcina de plan pen­ să le poată oferi ca avansuri iarnă. Să facem împreună, dragi cititori, aproape 1 km. Noivrem ca pînă La Pianu de Jos
tru contractări a fost de 180 contractanţilor. Paralel cu a-
tone. S a realizat cantitatea de ceasta — neavînd însă un as­ Clişeul nostru reprezintă un as­ o plimbare pe şoseaua Hunedoara- la 31 decembrie să dăm gata Antrenaţi de consiliul de con­
268 tone. Din cantitatea tota­ pect de campanie — U.R.C.C.- pect al bunei deserviri la magazi- ducere, colectiviştii de aci, au
lă au şi fost preluate de către ul a asigurat toate mărfurile jvj nul nr. 10. muncit cu mult elan pentru a
U.R.C.C. 118 tone grîu şi se­ de primă necesitate : zahăr, sa­ pune baze solide recoltei din a-
cară care au fost predate sta­ re, petrol, încălţăminte, îmbră­ Teliuc. Vă spun de la început că 1.500 m de drum. nul viitor. Din cele 100 ha. ce se
tului. Planul de contractare la căminte. vor însămînţa în această toam­
porumb este de 85 tone. Pînă la Noutăţi din rafooui Brad mergem pe jos. Să nu vă speriaţi; Cei mai mulţi aufost de acord nă, 70 ha. au şi fost arate. S-au
data de 20 septembrie au fost Ca o metodă eficace folosită transportat peste 200 tone băle­
avem de parcurs numai cîţiva kilo- că explicaţiile sini suficiente şi c ă 1 gar şi s-a pregătit sămînţa ne­
contractate 119,3 tone. de U.R.C.C. Haţeg în problema cesară, urmînd ca în scurt timp
contractărilor, a fost aceea a metri. Pentru ca plimbarea să fie rm m a¦ are rQSy s^ ne arfresăm {qv. \ să înceapă însămînţatul griului.
Cum s-a muncit ? colaborării permanente cu or­ Paralel cu executarea arăturilor,
ganele sfaturilor populare. In- Succese ale ceferiştilor organizată, vă rog să nu faceţi zgo- jQn Qheorghiu, şeful lotului sau iov, 1 o parte din colectivişti, au recol­
tat cartofii de pe 7 ha. şi floarea-
moi prea mare. Fiecare, care prefe p 0pescn> şepti punctului de lu- soarelui de pe 2 ha.

Ultima analiză a muncii cefe­ Ancăş Crăciuna şi alţii. ră, să-şi noteze în camei impresiile cru^ pentru explicaţii suplimentare, La Şibot
riştilor din staţia Brad, a scos
Conducerea U.R.C.C. Haţeg drumate de organizaţiile de la iveală că pe luna august a- Demnă de remarcai, este şi a- în urma acestei călătorii, să admi­ Unii au început să se vaite din cau­ Şi colectiviştii din gospodăria *
ţinînd seama de posibilităţile e- partid, consiliile cooperativelor ceştia au realizat planul la tran­ titudimea faţă de muncă a tova­ re peisajul care după cile am aflat za prafului rămas în urma maşini­ agricolă colectivă „Filimon Sîr­
conomice ale fiecărei comune şi au ţinut o strînsă legătură cu sporturi îm proporţie de 109 la răşului Ştefan Balazs din acea­ este plăcut. Încă ceva. Pcrmiteţi-mi bu“ din Şibot, iau făcut pregătiri
ale fiecărui sat, a stabilit — la sfaturile populare, comisiile per­ sută, iar timpul de încărcare şi stă staţie, care s-a dovedit a fi ca ta sfîrşiiul călătoriei să adun lor. Dar ce să-i facil Aici se con­ intense pentru campania de
propunerile consiliilor săteşti manente, organizaţiile de tine­ descărcare a vagoanelor l-au re­ un iscusit inovator. Pînă acum toate însemnările şi să le aştern pe struieşte o şosea, se munceşte, asta toamnă. La data de 25 septem­
ale cooperativelor — sarcinile ret şi comisia de femei. In felul dus faţă de plan cu 9 la sută. el a realizat mai multe inovaţii o bucată de hîrtie, pentru a ne aminti să ne bucure. brie, suprafaţa de 10 ha., unde
de plan pentru cooperativele acesta U.R.C.C. Haţeg a făcut In ceea ce priveşte planul la dintre care trei, destul de pre­ peste 2 zile, va începe însămîn­
respective. In adunările genera­ transportul pasagerilor şi el a cu plăcere d,e această zi. Şi acum !Qg y Q fb ă c u d rU îîia ru ! ţatul cu orz, a fost arată.
le au fost dezbătute apoi sarci­ CORNEL BANIJ fost depăşit cu 15 la sută. ţioase, au fost aplicate în prac­ lucrurile fiind puse la punct, să por-
C. NICOD1M tică. nim chiar din centrul oraşului Hu­ După ce am ajuns la Teliucul Mic, In vederea însămînţărilor cu
Un aport preţios, la obţinerea nedoara. cu toate că scăpasem de zgomotul grîu, la aceeaşi dată, au fost
nile propuse, insistîndu-se apoi (Continuare în pag. 11l-a) acestor succese l-au adus im- De curînd s-au terminat u- din prima parte a călătoriei, mulţi terminate pregătirile pe o supra­
piegaţii Toma Leoca şi Ioan crările de amenajare a 5 dormi- A deveniseră melancolici. Nu ştiam care faţă de 35 ha. Cele 25 ha., care
„Cu sare şi piper Faur, acarul Vasile Josan, pre- toare cu o capacitate de 29 pa- este cauza. Unul rupse tăcerea şi stri­ mai sînt de pregătit pentru în-
cum şi lucrătorii Ioan Gorcea, turi şi două. camere de rezervă Ceasul araiă ora 8. Coloana nes- gă cît îl ţinu gura: sămînţări cu grîu, deocamdată
cu 5 paturi pentru personalul firşită se îndreaptă cu pas mic către sînt ocupate cu alte culturi. Pen­
staţiei. strada Voicu Cneazul. In vale, apa — Din nou drum prost! tru a asigura o recoltă bogată,
Cernei alunecă domo! printre malu­ din griul care va fi însămînţat,
In cinslea lui 7 Noiembrie rile roase. Unii se uită la apă, alţii Noroc că după cîteva sule de me­ a fost condiţionată cantitatea de
cilesc încă odată: slrada Voicu Cnea­ tri ne-am întîlnit cu un om in vîrs- 1.400 kg.
Apare şi dispare prestidigitaţiei este însuşi doc- ? In cinstea zilei de 7 Noiem- deschiderea unei expoziţii cu as- zul. Cine siie ce viic-az o mai fi fost
M ^are simpatic. Era drumarul Pentru a elibera cît mai repe­
de terenul, colectiviştii lucrează
torul V. Trufaş, care „apare } brie la căminele, culturale din pecte de la Festivalul Mondial şi acesia. Maşinal întoarcem privirea Gheorghe Andrei. Acesta a scos tac- de zor la recoltarea şi transpor­
Nu este vorba de vreun pres- şi dispare" în timpul progra- j raza raionului Brad s-au ţinut al Tineretului, tarea culturilor de floarea-soa-
; hdigitator, ci de cu totul^ alt- muţui ge serviciu, după bunul t către castelul Corvinilor. Nu prea ^ cos iusca şi amnarul, a aprins o relui şi de sfeclă de zahăr. De
asemeni, la data de 25 septem­
pînă în prezent 12 conferinţe pe Tot în această perioadă în ra- se vede. Umil care ţinea să vadă ţigară şi, sprijinit in lopată, începu brie a. c., furajele din recolta
II-ia, au fost deja transportate
f ceva- f^ r e aP fre (rar) şi clis- p r i-nfre „spectatorii" care * diferite teme. La aceste confe- ionul Brad s-au făcut şi un nu- neapărat castelul, s-a irezit culcai să povestească: în cantitate de peste 60.000 kg.

¦- ^tiaaJig6itaţie a^ aOpUar^ute, no^d,eatăPrecSu~ a,u a,si„stat .la un, astfel d,e sp,ec.- ?• rinţe au participat peste 2.000 măr de 120 abonamente la zia- Ia pămînt. Atunci ne-am dat seama, — De aici şi pînă la Teliuc şo-

de cetăţeni. ^_ rele şi revistele sovietice. In a- după ce am privit lung, că motivul şeaua este reparată. Am adus pînă

autobusul I.R.T.A. care !ace tacot f ZT de, 14, c De asemenea, tot în cinstea ceasţ§ acţiune s-au evidenţiat căderii era altul. Strada avea nişte acum 74 maşini de piatră, care au
marelui Octombrie, au fost di-
1; c—urB-soezepşe. ruta C o cstî-ne*dşti-cOrerdâeş*tdi-ee fţionarreKimn lorIa*şul’ Brad şi fa‘“lţifi.: i ,„ .. .. adinciiuri şi ieşituri care arătau ca umplut gropile pe distanţă de 1 km.
Apare
cuviinţă... şoferul si dispare Doctorul a plecat pentru 5 mi- [uzate cetăţenilor din raion 200 lovara51' Doica Roman’ Vaslle valurile mării pe timp de furtună. Urau nişte hoptiri de ie miri cum nu
de insigne A.R.L.U.S., iar acum Bora> ŞNfan Botici, Maria Tu­
f „ T1 7 r. mniut tt>e cş/i nnuu na mmmai 7vyeo nm itt ndoellroy cr . j S-au găsit cîţiva care au vrut să se răsturnau maşinile. Acum, prin
pentru ca aşa vrea el. Motive-
se fac ultimele pregătiri pentru doran, Lazăr Romulus şi alţii. renunţe, să se întoarcă, dar le-am grHa sfatului popular raional, secţia
le : ba că nu-s călători care Dispărut fără urmă i
să umple pînă la refuz maşi­ spus că cine ştie, poate altfel o fi poduri şi drumuri, s-a repartizai un
na, ba că nu-i benzină, ba că Cine ştie ceva despre dis- •
nu-i dispus şoferul, ba că... pariţia a două ¦strunguri, pro- i Pregătiri pentru noul an de învăţămmt mai departe. Pornind înainte, vedem camion şi patru oameni, pentru a se
A. V. S. A. P.
o mulţime de oameni care munceau face reparaţiile necesare. Acum aş-

Şi iată că oamenii nu au prietatea C.S. Hunedoara, să î de zor de o parte şi de cealaltă a tePt maşina...

i cu ce merge pentru treburile anunţe... (nu redacţia) pe to v .l Comitetul organizatoric raio- auto, motociclişti şi telefonişti. străzii. Un tînăr foarte amabil ne-a Am lăsat pe tov. Andrei şi încre-
nai A. V. S. A. P. face inten- Pentru hunul mers al învăţămîn-
î lor în diferite localităţi. ing. Mann Rudolf. Pentru a ? se pregătiri în vederea deschi- tului s-au fixat încă de pe acum dat unele lămuriri. dinţaţi fiind de cele spuse, am por-
derii noului an de învăţămînt lecţiile ce vor fi predate, s-au
confecţionat o serie de planşe — Mai înlii să mă recomand: nit-o mai departe pînă ta Teliuc. La ^
A.V.S.A.P. De ouirind s-ia trecut explicative şi s-au procurat nu­
f Un alt prestidigitator* descoperi, aceste strunguri, să j la organizarea celor trei cercuri meroase piese auto, manuale, Constantin Georgescu, meşter de şan- sfîrşitul călătoriei un tinăr scrisese

ţ a nu mergeţi însă in Gara de $ de învăţămînt, care vor funcţio­ broşuri de specialitate etc. tier. Aici lucrează la construcţia Ln carnetul său numai cîfeva fraze. ,

| S-a personificat în cabine- sus, căci veţi fi deziluzionaţi. j na în tot cursul anului şcolar drumului oameni de la regionala „O plimbare plăcută. Oamenii sînt
şi anume la cele de conducători
ţ tul doctorului Virgil Trufaş de Cele două strungari stau aici ţ nr. 2 Deva. După cum vedeţi lu- harnici. Locurile minunate...'',

t la secţia boli de piele a Poli- sub cerul liber de mai mult i crările sînt avansate. Am realizai V. ALBU

* clinicii din Brad. „Obiectul" timp, ruginite. ţ V -.'W W . 'V-sO. A.-ZV- '„'•‘-A-'V—/VA-—' VW I-/V-!