Page 84 - 1957-09

p dCí. 2
fí'i~~i-nTTrini i i !«i w—wm,i imL
pentrudeschiderea noului an p a r
nM tä m M I politic II. T. I .
La Sebeş.,.
SEBEŞ (de la subredactia
noastră voluntară).
învăţământul politic U. T. M.
este unul din principalele mij­
loace pri>n care tinerii îşi ridi­ formelor de învăţămînt politic, Constantin Iiancu, Constantin
că nivelul ideologic şi politic. făcîndu-li-se cunoscut şi planul Dănuţeanu, Irina Fazekaş şi al­
Cunoscînd importanţa acestui
Fapt, comitetul raional U. T. M.
Sebeş, încă de la închiderea a-
nu'ui şcolar de învăţămînt po­
litic 1956-1957, !a trecut la lua­
rea unor măsuri privind îmbu­
nătăţirea simţitoare a muncii în
acest domeniu de activitate.
S-a trecut apoi la instruirea
propagandiştilor, instruire care
s-a ţinut la Geoagiu timp de
10 zile. Astfel, din cei 62 to­
varăşi care au fost recrutaţi ca
propagandişti la formele de în­ le de curs sînt pregătlle ţi îşi prezenta material documentar,
văţămînt politic U.T.M. existen­
te în raion, au fost instruiţi la
Geoagiu 45 de tovarăşi, iar 17
propagandişti au fost instruiţi
de către comitetul raional UTM,
cu ajutorul cabinetului de par­ cuţi în rîndurile cursanţilor. lor.
tid, în şedinţe organizate sepa­
rat pentru propagandiştii de la
oraş şi separat pentru cei de la
sate.
Ca o măsură bună, legată de
deschiderea şi desfăşurarea anu­
lui de învăţămînt politic este Munteanu de la uzina electrică cercul „Să cunoaştem bogăţiile
şi aceea că comitetul raional şi alţii.
U.T.M. a instruit timp de două
zile pe membrii comitetelor şi
birourilor organizaţiilor de ba­
ză U.T.M. care răspund de a-
ceastă muncă. In cele două zile
La clubul fabricii
Realizările obţinute de mun­
citorii şi tehnicienii fabricii
„Sebeşul“ sînt cunoscute mul­
tor cititori ai ziarului nostru.
Pe Iîngă munca neobosită de­
pusă în procesul de producţie,
harnicii salariaţi ai fabricii de
tricotaje din Sebeş obţin rezul­
tate frumoase şi în activitatea
cultural-artistică.
Corul, echipa de dansuri,
echipa de teatru şi bri­
gada artistică de agitaţie
Clubul din incinta fabricii,
cunoaşte o rodnică activitate.
Programate pentru repetiţii,
formaţiile artistice de aici pre­
gătesc noi repertorii pe care le
vor prezenta fie în faţa mun­
citorilor din fabrică, fie pe sce­ na clubului a fost „Un pas ne­
nele căminelor culturale săteşti.
Corul — alcătuit din 80 de
persoane şi condus de dirijorul
Ştef — se întruneşte bisăptă-
mînal pentru a face repetiţii la
„Cîntccul prieteniei“, „Privesc
din DoftanaV şi alte cîntece.
Pe Iîngă numărul mare de ti­
neri ce alcătuiesc corul, vîrst-
nicii se afirmă ca elemente de
bază ce nu lipsesc din rîndurile
coriştilor. Maiştrii Petru Mun­
teanu şi Atamasie Petraşcu,
muncitoarea Marfa Adorean,
maistru de secţie Virgilia Dra-
şovean şi funcţionarul Ioan
Schuman, alături de tineri ca
in înfîm pinarea glorioasei aniversări a M arelui O ctom brie
în re p u b licile sovietice din 1ranscaucazia
R. S. S. * A R M E A N A
Cînd în anul 1920 în Arme­
nia a fost instaurată puterea so­
vietică, marele Lemn, într-o scri­ de următoarele cifre:
soare adresată comuniştilor din
Tnanscauoazia, îi chemia „să dez­
volte ou toată energia... forţele
de producţie .ale acestui ţinut
bogat, cărbunele alb, irigaţia“.
De atunci resursele energetice
ale Armeniei au crescut de cî­
teva sute de ori. îndeplinind in­
dicaţiile lui Lenin, poporul ar­
mean a înălţat una după alta
pe rîurile Razdan, Debet, Ahu-
rian, pe lacul Sevan mari cen­
trale electrice alimentate cu
„cărbune alb“.
In prezent R. S. S. Armeană
produce tot atîta energie elec­
trică cît producea întreaga Ru­
sie în anul 1913, iar în 12 ore
produce atît cît producea în a-
celaşi an întreaga Armenie. A-
ici producţia de energie electri­
că pe cap de locuitor este în
prezent mai mare decît a Fran­
ţei şi Belgiei, cu 76 la sută mai
mare decît a Italiei, cu 80 la
sută mai mare decît a Japoniei
şi cu 21 la sută mai mare de­
cît a Turciei.
Uriaşă 'dezvoltare a industriei
tovarăşii au fost înarmaţi cu au urmat cursurile de pregătire
probleme privind situaţia inter­
naţională şi cu problemele pro­
pagandei de partid. Totodată li
s-au prelucrat, precizările C. C.
al U.T.M. privind desfăşurarea
comitetului raional U.T.M. în­
tocmit în vederea deschiderii
noului an şcolar.
IONAŞ IULIAN cursuri serale şi 19 cercuri
...şi !a Lupeni
LUPENI (de la subredacţia
noastră voluntară).
Mai sînt doar cîteva zile pînă
la deschiderea anului de învă­
ţămînt politic U.T.M. 1957-1958.
Se fac ultimele pregătiri Săli­
aşteaptă cursanţii.
Tineri din oraşul Lupeni, dor­
nici de a-şi îmbogăţi cunoştin­
ţele politice au cerut să fie tre­
Printre primii se numără tov.
Vasile Găvan, Mariia Galotesou
de la Filatură, Dumitru Cîmpea-
nu de la mină, Gheorghe Stoi-
covici de la I.S.E.C., Victoria
Propagandiştii, în număr de
40, s-au pregătit temeinic in ve­
derea deschiderii anului de în­
văţămînt politic. Dintre ei, 21
Ioan Aldea, tricoter, şi Paras-
chiva Ghib, de lia maşina Kett,
contribuie la o bună interpre­
tare a cîntecelor.
Echipa de dansuri cuprinde
în prezent 12 persoane. Pînă nu
de mult, echipa era alcătuită
numai din fete. S-a reuşit în­
să să se formeze o echipă mix­
tă care dispune de costume. In-
structoarea Lucreţia Rotaru,
componentă a echipei, îşi dă
silinţa să aleagă şi să pună în
repetiţie jocuri specifice . regiu­
nii.
Sub conducerea instructorului
Bucur Sălişteanu, echipa tea­
trală are o activitate rodnică.
Ultima piesă prezentată pe sce­
cugetat“. In prezent se fac re­
petiţii la piesa „Morişca“.
Este adevărat că brigada ar­
tistică- de agitaţie a rămas cît-
va timp fără activitate; dar to­
varăşi ca tricoterul Martin Wag-
ner şi alţi componenţi ai bri­
găzii, sînt hotărîţi să pună bri­
gada pe picioare în timpul cel
mai scurt.
Alte acţiuni
Este lăudabilă intenţia comi­
tetului de întreprindere de la
fabrica „Sebeşul“ de a procura
mai multe instrumente muzica­
le în vederea completării unei
mici orchestre a clubului, cît şi
distribuirea de bilete gratuite
~v
Armeniei este grăitor ilustrată
Dacă în anul 1913 producţia
globală a industriei Armeniei
reprezenta 49.500.000 ruble, în
1957 ea reprezintă 7 miliarde
de ruble.
In anii puterii sovietice a fost
creată o puternică industrie chi­
mică, care produce cauciuc sin­
tetic, carbid, îngrăşăminte mi­
nerale etc. A fost construit un
întreg complex de mari uzine
producătoare de aparate elec­
trice care acoperă necesităţile
electrificării, începînd cu turbi­
ne şi terminînd cu becuri elec­
trice. Uzina de aparate electri­
ce „Lenin“ exportă maşini elec­
trice în 22 de ţări ale lumii,
printre care Argentina, Birma-
nia, Egipt, India, R. P. Polonă,
Turcia, R. P. F. Iugoslavia.
In Armenia se dezvoltă cu
succes industria constructoare
de maşini-unelte şi aparate. In­
dustria materialelor de construc­
ţii furnizează multor oraşe ale
Uniunii Sovietice, calcar şi
marmură. . Ţesăturile 'colorate
¦din mătase, lînă şi bum­
bŞace, ou m-ă'.vr*cile fabricilor
DRUMUL SOCIALISMULUI
la Petroşani. Printre cei care
au contribuit la o cît mai bu­
nă organizare a deschiderii a-
nului de învăţămînt, au fost
ţii.
Aici vor funcţiona 5 cercuri
de studiere a Istoriei P.M.R., 16
„Să cunoaştem bogăţiile pa­
triei“. Pentru a se asigura bu­
na desfăşurare a activităţii
cursurilor, comitetele U. T. M.
oraş şi mină, se vor îngriji ca
lecţiile să fie predate de profe­
sori de specialitate, care vor
istoric şi geografic. De aseme­
nea, cursanţii vor viziona în
colectiv filme documentare şi
vor purta discuţii pe marginea
Tot din iniţiativa comitetelor
U.T.M. oraş şi mină se vor or­
ganiza excursii în regiune şi în
afara regiunii, pentru documen­
tarea necesară lecţiilor de la
patriei“. Pînă acum s-a şi or­
ganizat o excursie la cabana
Bialeia, la care au participat 20
de tineri cursanţi.
GABRIELA BUCUR
fruntaşilor în munca culturală şi
în producţie, la diferite specta­
cole.
Formaţiile artistice de la „Se­ sfătuire pe ţară ou petroliştii al Palatului de cultură din Pi­
beşul“ nu uită d e ‘importanta
sarcină ce le este trasată de a
se prezenta cît m ai-des-în mij­
locul ţărănimii muncitoare; ul­
tima ieşire a avut loc în ziua
de 14 septembrie a.c. în comu­
na Vingard. Sceneta, dialoguri­
le, recitările şi soliştii vocali
s-au bucurat şi de data aceasta
de mult succes.
ir
Activitatea culturală la fa­
brica „Sebeşul“ este bine orien­
tată pentru că ea stă în aten­
ţia organizaţiei de bază de par­ de lucru, folosirea elementelor
tid, a comitetului de întreprin­ de mică mecanizare, revizuirea avut loc o plenară lărgită a şi proiectul de măsuri referitor
dere şi a direcţiei.
Adunarea generală a organi­
zaţiei de partid analizează pe­
riodic munca sindicatului, dez­
bătând temeinic şi aspectele ac­
tivităţii culturale.
In atenţia tovarăşilor din fa­ productivităţii munoiî şi reduce­
brica de textile va trebui să stea rii preţului de cost pe metru
şi repunerea în stare de func­ forat.
ţionare a staţiei de radioficare
— trimisă de mai multă vre- | făcut o serie de propuneri pen­
me la Orăştie pentru a fi re­
parată — cît şi asigurarea mij- j tru perfecţionarea
toacelor de transport corespun- : mentării sondelor de mare a-
zătoare, cu ocazia ieşirilor fă­ dîncime şi presiune, metodă ca­
cute de formaţiile artistice în re este folosită în prezent nu­
mediul sătesc. ,
GH. LUPAN din Oltenia, unde condiţiile de ţionare ia comitetului executiv zatorice.
armene, sc bucură de o largă
popularitate. A luat o largă dez­
voltare industria metalelor ne­
feroase, care în prezent produce
nu numai cupru, ci şi aluminiu,
concentrate de molibden, plumb
şi alte metale. i cîteva şcoli de învăţămînt me­ stituţiilor medicale a crescut de indici ai prosperităţii unei ţări
Nr. 866
rn» i i sa
Veşti de la subredacţia noastră Coasta luAdam
voluntară Incepînd cu ziua de 26 septembrie nea meridională devine un centru
#•»-#*»#«•» «•>*»¦«I | n f ll >¦» » j a.c. la cinematograful „Filimon Sîr- metalurgic, se nasc noi localităţi de
rf bu" din Deva,ruleazăfilmul „Coas­ mineri, se ridică fabrici ţi uzine, se
Insămînţări de toamnă locală „Vasile Roaită" din Ha- ; croiesc drumuri pe întinsurile care
I ţeg a dat in funcţiune, înce- * ta lui Adam". . pîna ieri păreau de nestrăbătut.
La 23 septembrie a.c., la pînd cu data de 23 septembrie j Producţie a (cinematografiei bul­
G.A.S. Haţeg au fost însămîn- a.c., mai multe secţii: moară \ Stilul de viaţă din 6atele sărace
ţate 15 ha. cu secară, masă şi presă de ulei, precum şi sec- ¦ gare, filmul înfăţişează condiţia fe­ se schimbă repede. Un mare număr
verde. Cifra planificată în a- fia de dărăcit Uhă. Aceste sec- * meii bulgare de religie mahomedană, de localnici intră în producţie şi fe­
ceastă direcţie a fost realizată ţii, care lucrează în două\ într-un anume moment al frămîntatei
în întregime. S-au mai însă- schimburi, asigură deservirea $ sale existenţe. Ea meii i se deschid
luptă cu îndîrjire largi perspective de
mînţat 9 ha cu secară de toam­ emancipare. Multe
nă şi 3 ha cu orz. populaţiei lîn bune condiţiuni. * împotriva unor femei bulgaro-ma-
P. ROMANENCO ? greutăţi de neînchi­ homedane au devenit învăţătoare, me­
puit. Vechi şi oribile tradiţii, absur­ dici, eroine ale muncii.
Mai sînt pregătite pentru în- de superstiţii i se pun mereu în Una din aceste fiinţe care triumfă
Conferinţă j cale. Dar pînă la urmă găseşte ra­ asupra vechilor prejudecăţi este şi
sămînţat 38 ha care urmea­ ţiunea de a se încadra într-o lume Zulker, fiica unui bulgar mahome­
nouă. dan, om necăjit şi supus absurdelor
ză a fi discuite şi îngrăşate Zilele trecute, în sala festi- ţ tradiţii religioase.
cu îngrăşăminte chimice. Pînă vă a oraşului Haţeg, în faţa ţ De-a lungul regiunii meridionale Deşi îndrăgostită de noul învăţător
acum s-au răspîndit 6,3 tone unui numeros public, a avut ţ a Bulgariei, se află mici localităţi venit în sat, Zulker este forţată de
de îngrăşăminte chimice. Au loc expunerea conferinţei cu tatăl ei să se mărite cu un sătean
fost condiţionate şi tratate 32 bulgaro-mahomedane. Cu cîteva secole faţă de care nu avea nici o atrac­
tone de seminţe de grîu, secară tema „Situaţia internaţională", în urmă, invadatorii turci au obli­ ţie. înjosită de soţ, ea părăseşte că­
minul şi se angajează ca femeie de
şi orz. susţinută de către tov. Anto­ gat populaţia băştinaşă să treacă la serviciu la administraţia minei de unde
islamism. Terorizată, o parte dintre este readusă acasă. Reîncepe existen­
P. FARCAŞIU nescu Vladimir. bulgari s-a supus, păstrîndu-şi însă ţa ei nenorocită î muncă pînă la is­
limba, cîntecele şi tradiţiile. tovire, înjurături, bătaie sălbatică.
Secţii noi La conferinţă au participat i Pe cît de mult îşi iubeşte copilul, pe
numeroşi oameni ai muncii din j Din nefericire, aceşti munteni cin­ atît de nesuportate îi sînt figurile
stiţi şi aspri au ajuns să-şi ducă care o asupresc.
întreprinderea de industrie localitate. ţ existenţa sub apăsarea fanatismului re­
ligios, a celuii mai stupid absolu­ Zulker îşi părăseşte din nou cămi­
tism, exercitat de clerul musulman. nul, de data aceasta refugiindu-se
cu copilul într-un oraş. Trecînd prin
O acţiune lăudabilă Religia mahomedană a făcut din ei mai multe greutăţi, ajutată de pro­
retrograzi şi refractari faţă de tot fesori şi colege, reuşeşte să devină
In acţiunea de înfrumuseţare roşii şi membre ale comisiilor ce era nou. Femeia bulgaro-mahome- învăţătoare. E numită chiar în satul
a oraşelor şi satelor din regiu­ de femei. dană era lipsită de orice drept. Rolul ei care s-a transformat radical. Se
nea noastră, precum şi de pre­ ei era de a naşte copii, de a-i în­ întoarce acolo cu învăţătorul pe care
venire ia dlferfisf boli, un rol Misiunea principală a aces­ griji şi de a nu lua act de nimic
important s-ia dovedit a-1 avea altceva din afara căminului. Ani mulţi
comisiile de femei. Pentru a- tor echipe sanitare, oare cuprind
ceasta Comitetul regional de s-au scurs fără ca această condiţie
„Cruce roşie“, în colaborare cu în total peste 2.000 de femei, a jalnică a femeii să se fi schimbat în
Comisia de femei de pe Iîngă chip radical.
Sfatul regional, !a organizat pe fost şi este de a merge pe străzii,
întreaga regiune 429 echipe sa­ din casă în casă, pentru a dis­ Dar iată că în pofida tuturor ob­
nitare la sate şi 245 la oraşe, cuta cu cetăţenii despre impor­
formate din activiste ale Crucii tanţa menţinerii curăţeniei, pre­
venirea bolilor şi alte probleme
MOillilIIIIIIIIII!;'« de ordin social.
A. MULESIU
Sărbătorirea centenarului
industriei petrolifere stacolelor, noul îşi face drum. Regiu- l-a întîlnit cu ani în urmă.
In oadinuil manifestărilor con­ zăcământ favorizează aplicarea DIN SALA TRIBUNALULUI
sacrate sărbătoririi centenarului ei.
industriei petrolifere remînieşti, * Condamnaţi pentru
huliganism
miercuri a avut loc la Palatul aflaţi la arie, cuvinte triviale.
de cultură din Piteşti., o con­ Tot mierouiri ,în bolul mare Tribunalul raional Ilia a con­
damnat la 2 ani şi 6 luni, în­ *
din'sectorul de foraj. S-au dis­ teşti .s-a deschis o expoziţie pri­ chisoare corecţională pe tracto­
cutat probleme legate’de îmbu­ vind tehnica--securităţii muncii ristul Ciungudeanu Ion, pentru Şoferul Blendea Ion a fost
în . industria petroliferă di-n ţara nerespectarea regulilor de con­ condamnat tot de Tribunalul
nătăţirea activităţii în sectorul 1 noastră. Expoziţia prezintă nu­ vieţuire socială. El a adresat raional Ilia, la 3 ani închisoa­
unui grup de ţărani muncitori, re corecţională pentru huliga­
de foraj printre oare reducerea meroase ma-chete, grafice şi fo­ nism. A proferat expresii lipsi­
te de cuviinţă unor femei care
timpilor neproductivi în forarea tomontaje oare oglindesc grija se aflau pe peronul gării Hol-
dea.
sandelor, introducerea şi extin­ statului democrat-populiatr. pen­
Condamnaţi
derea forajului ou turbine pre- tru protecţia muncii' petrolişti­ pentru speculă
' cum şi extinderea metodei de lor..
Gestionarii Ladislau Zudor şi
montare a ' sondelor de mare ooooooocoooeoooooooooooooeoooooooooooooooocxjoooooooocoooooooooooooooooooooooococ Nicolae Burza, de la cooperati­
va „Plugarul“ din Zam, au fost
adâncime. Picturi lărgită a L. L. condamnaţi la cîte 2 ani închi­
Aşa cum s-ia arătat la consfă­ al Craci! Boşii a i. P. D. soare corecţională, pentru vîn-
zarea cu suprapreţ a băuturilor
tuire organizarea săpării sonde­ alcoolice, speculînd şi înşelând
lor pe baza unui regim optim consumatorii în mod sistematic.
In ziua de 25 septembrie a al Crucii Roşii a R. P. Romîne Menţionăm că ambii incul­
paţi au antecedente penale, în
sensul că au mai fost condam­
naţi pentru delapidare şi specu­
permanentă a tuturor instala­ Comitetului Central al Crucii la munca cu !grupele sanitare lă.
Roşii a R. P. Romîne. şi îmbunătăţirea activităţii co­
ţiilor de foraj înainte de în­ misiilor de revizie. Deţinere ilegală de armă
ceperea lucrului, menţinerea în Au participat membrii Comi­
circuit a unui .noroi de bună tetului executiv, preşedinţii şi In cadrul plenarei s-au făcut Individul Gheorghe Achim a
calitate sînt garanţia măririi secretarii comitetelor regionale o serie ide propuneri privind fost condamnat la 1 an şi 6
de Cruce Roşie, reprezentanţii ai dezvoltarea şi îmbunătăţirea luni închisoare corecţională pen­
Ministerului Sănătăţii şi Preve­ muncii în diferite sectoare de tru deţinerea fără permis a u-
derilor Sociale, şi ai altor in­ activitate ale organizaţiei, insis- nei arme militare.
stituţii sanitare, mediei, precum tîndu-se asupra îmbunătăţirii
şi activul C.C. al Crucii Roşii activităţii organizaţiilor de Cru­
a R.P. Romîne. ce Roşie în mediul rural, a şco­
lilor de surori de Cruce Roşie.
Participanţii la consfătuire au Plenara a luat în disouţie ra ­
portul juriului celui de al III- In urma dezbaterilor, plenara
lea concurs republioan al gru­ C.C. al Crucii Roşii a R. P. Ro­
pelor sanitare, raportul comisiei mâne a adoptat o serie de hotă­
metodei ci­ de revizie în problema întă­
ririi disciplinei financiare, pro­ râri legate de problemele dis­
mai în şantierele petrolifere iectul regulamentului de func­ cutate şi unele măsuri organi­
Puterea sovietică a făcut ca feţele livezilor şi viilor. Minu­ diu. In prezent în R. S. S. Ar­ puterii sovietice au început să
ţărănimea să devină stăpînă pe natele conserve de fructe, dul- meană în afară de şcolile ele­ fie folosite de către oamenii
soarta sa. R. S. S. Armeană s-a ceţurile, coniacurile şi vinurile mentare funcţionează 1023 de muncii. Localităţile Arzni şi
acoperit cu o reţea deasă de ca­ şcoli medii de cultură genera­ Djermuk, Dilijan, Kirovakan,
nale de irigaţie. Suprafaţa pă­ produse în R. S. S. Armeană Sahkdazor au devenit staţiuni
mânturilor irigate a crescut de lă, 44 de şcoli mediii tehnice,
sînt cunoscute şi apreciate în
3-4 ori. In prezent 85 la sută
întreaga Uniune Sovietică. 12 instituţii de învăţămînt su­ balneo-climaterice foarte popu­
din lucrările de cîmp se execu­
In prezent 84 la sută din sa­ perior, 49 de instituţii de cerce­ lare prin frumuseţea peisajului
tă cu maşinile. Pentru prima
tele R.S.S. Armene sînt electri­ tări ştiinţifice, precum şi Aca­ lor şi aerul lor curat unde oa­
dată pe pămîntul Armenesc au
ficate. demia de Ştiinţe a R.S.S. Arme­ meni ai muncii din toate colţu­
început să fie cultivate aseme­
Pînă în anul 1921 în Armenia ne. In economia naţională a rile Uniunii Sovietice vin la
nea culturi tehnice ca sfeclă de
nu exista nici o instituţie de R.S.S. Armene lucrează în pre­ odihnă sau pentru a-şi fortifica
zahăr, tutun şi geranium. Au
învăţămînt superior. Existau nu­ zent 29.600 de specialişti cu sănătatea.
fost considerabil extinse supra­
mai 446 de şcoli elementare şi studii superioare. Numărul in­ Unul dintre cei mai grăitori
49 de ori în comparaţie cu a- şi a unui popor este creşterea
nul 1913. populaţiei. Dacă în anul 1922
Armenia se mândreşte cu cele populaţia R. S. S. Armene era
1.700 de biblioteci ale sale. In de 781.000 de oameni, la înce­
această privinţă nu se poate putul anului 1957 a fost de
face nici o comparaţie cu tre­ 1.664.000.
cutul, deoarece în Armenia pre- In anii celui de-al 6-lea plan
revoluţionară existau mai puţin cincinal producţia industrială
de 10 biblioteci. globală a R. S. S. Armene va
Numai în anul 1956 în R.S.S. spori cu 70 la sută din care
Armeană au fost editate peste producţia materialelor sintetice
6.000.000 exemplare de cărţi, a- va creşte aproximativ de două
dică mult mai mult decît au ori, producţia de maşini electri­
fosit editate în Armenia în 400 ce de 2,3 ori, de aparate şi mij­
de ani. Dacă în Armenia anu­ loace de automatizare de 5 ori,
lui 1913 existau numai şase de maşini-unelte de 6 ori.
săli de cinematograf, în prezent Condus de Partidul Comunist
în R.S.S. Armeană funcţionea­ al Uniunii Sovietice, inspirato­
ză 378 de săli. rul şi organizatorul 'victoriilor
In munţii Armeniei sînt multe Marelui Octombrie, poporul ar­
locuri pitoreşti cu un climat mi­ mean, în familia frăţească a
nunat şi cu numeroase izvoare popoarelor sovietice, păşeşte cu
minerale dătătoare de sănătate. încredere spre înălţimile lumi­
Aceste locuri însă abia în anii noase ale comunismului.