Page 85 - 1957-09
P. 85
Nr. 866 DfWMUl SOCIAf ISMtu w Pag.
VIAJA DE PARTID Protocol comercSa! Iii raionul Hafeg pol I! otylnntc Prezentarea scrisorilor
P r in cip a la sarcină a com itetului în tre R. P. A lbania rezultate şi mai banc de acreditare de către
şi R.P.F. Iugoslavia non! ministru a! Ovaţiei
î i munca d€ contractări
c o m u n a l d e p a r tid —tra n sfo rm a rea BELGRAD (Agarpres). — ia Bucureşti
Taniug anunţă :. In urma trata
tivelor comerciale care iau avut (Urmare din pag. l-a) Ce nu s-a înfăptuit La 25 septembrie a.c., pre
socialistă a agriculturii loc la Tirania La 16—24 sep totuşi la U.R.CX. Haţeg? şedintele Prezidiului Marii A-
tembrie ia fost semnat un pro un salt înainte faţă de anul diunări Naţionale a Republicii
trecut. A fost posibilă trimite Dacă în problema contractă Populare Romîme, dr. Petru Gro-
Comuna Buruiene numără 10 AUREL BULGĂREA activitate intensă pentru coope tocol comercial între R. P. Al rea spre oraşe a cerealelor con rilor de grîu-secară şi porumb, za a primit pe domnul Pierre
sate, aşezate în majoritatea lor prim secretar al Comitetului rativizarea agriculturii. tractate obţinînd astfel un pro au fost obţinute rezultate mulţu François Brugger, trimis extra
între dealuri. Aci, ca şi în alte bania şi R. P. F. Iugoslavia. centaj mult superior celui din mitoare nu în egală măsură se ordinar şi ministru plenipoten
comune din raionul Ilia, munca Raional P.M.R. Ilia Comitetul comunal a analizat 1956, cînd volumul valorii al poate vorbi despre realizările ţiar al Elveţiei în Republica
comitetului comunal, care coor în ultimul timp activitatea sfa Protocolul prevede efectuarea achiziţiilor din raion s-a ridicat obţinute la contractări de car Populară Romînă, oare şi-ia pre
donează activitatea a zece or şi a organizaţiilor de bază, o tului popular şi a comisiilor de abia cu 5 la sută faţă de volu tofi. Din cele 2.305 tone de zentat scrisorile de acreditare.
ganizaţii de bază, nu e deloc aduc colectivele de agitatori femei, preocuparea pe care aces schimburilor comerciale dintre mul mărfurilor industriale pri cartofi planificate a fi contrac
uşoară. Cu toate acestea, co create pe lîngă fiecare organi tea au avut-o pentru problema mite. tate, au fost realizate abia 105 Ministrul Elveţiei a fost în
zaţie. In satul Sulighete, spre cooperativizării agriculturii. Din cele două ţări pe anul 1958. tone. In privinţa aceasta raio soţit de secretarul comercial
mitetul comunal de partid, reu exemplu, la lămurirea celor 35 hotărîrile luate se desprinde ----- * ------ Realizări îa cooperative nul Haţeg se află intr-o situa Ernest Gubler. La remiterea
şeşte să rezolve cu destulă com de ţărani muncitori, colectivul ţie absolut nepermisă. O situaţie scrisorilor de aoreditare au fost
petenţă multiplele sarcini ce-i de agitatori a adus o contribu concluzia că în general a- Pentru fondul centralizat Mare parte dintre cooperati asemănătoare se prezintă şi în de faţă : secretarul Prezidiului
stau în faţă obţinînd rezultate ţie de seamă. Cele mai frumoa oestea au considerat în vele de centru, muncind orga ce priveşte contractarea celor Marii Adunări Naţionale, Aurel
bune în munca de cooperati se rezultate au fost obţinute de mod greşit activitatea pentru al statului nizat, au reuşit să-şi îndeplinea lalte produse care se pretează Mălnăşan, adjunct al ministru
vizare a agriculturii. Acest lu către agitatorii Aurel Bozan şi transformarea socialistă a agri scă sarcinile de plan, contri contractărilor.
cru îl dovedeşte şi faptul că Ioan Matei aş. Progrese asemă culturii ca fiind o sarcină ex Urmînd exemplul buind direct la realizarea indi lui Afacerilor Externe, Pavel
neajunsurile care au persistat nătoare se observă şi în activi clusivă a organizaţiilor de par comuniştilor cilor pe întregul raion. Exem Pot fi obţinute
timp îndelungat în cele două tatea colectivelor de agitatori de tid. In urma dezbaterii largi a ple în privinţa aceasta se pot şi alte realizări ? Biabuci, director în Ministerul
întovărăşiri vechi din satele pe lîngă organizaţiile de bază In comuna Dalia Romînă, ra extrage din tabelul de mai jos,
Buruiene şi Bejan, au fost li acestei probleme, iau fost trasate ionul Sebeş se desfăşoară din astfel: Incontestabil că da. Şi atît Afacerilor Externe, Calus Fran-
din satele Fizeş, Căinel şi Bu sarcini concrete pentru toate or plin acţiunea de contractare şi
chidate. In vara aceasta, a fost ruiene. Aceste organizaţii, în ganizaţiile de masă şi economi achiziţii de cereale. In fruntea ţescu şeful protocolului Minis
creată !a treia întovărăşire, în ultimul timp, ,au dezbătut în adu ce din comună. celor oare valorifică cantităţi
satul Fizeş, iar în prezent, sînt nări lărgite problema transfor Importante de oereale prin coo terului Afacerilor Externe şi Ion
pregătite condiţiile pentru inau mării socialiste a agriculturii Deşi s-au obţinut importante perativă, stau comuniştii.
şi există în atenţia lor grija realizări în această direcţie, co Vrabie, directorul cancelariei
gurarea unei alte întovărăşiri în pentru imprimarea în acest sens mitetul comunal a scăpat însă De curînd, colectivistul co
satul Sulighete. De asemenea, a unei activităţi permanente. din vedere o importantă latură munist Mihăilă Damian, a va- Denumirea coop. Plan contrac Realizări Preluări Plan con- Reali- j Prezidiului Marii Adunări Na
s-au obţinut rezultate frumoase a activităţii sale privind coope lorifiaat prin cooperativa din tări grîu-secară din con- tractări ţionale.
Pentru a se asigura un con rativizarea agriculturii, a scăpat oomună cantitatea de 1.000 kg. trădări porumb zări
şi în satul tainei. Aci îşi des trol cît mai calificat, membrii problema specificului localităţi cartofi de pe lotul său personal. kg- kg. kg. După prezentarea scrisorilor
făşoară activitatea un colectiv comitetului comunal sînt re lor. Faptul că majoritatea sate Exemplul lui Mihăilă Damian kg. kg. de acreditare preşedintele Pre
compus din membri de partid, partizaţi să răspundă concret lor, sînt de munte, dă largi a fost urmat şi de alţi colecti zidiului Marii Adunări Naţio
salariaţi ai sfatului popular, de de activitatea unei organizaţii posibilităţi pentru dezvoltarea vişti şi de alţi ţărani muncitori
putaţi, reprezentanţi ai organi de bază. Ajutorul din partea co şeptelului de animale, şi el cu gospodărie individuală. Din „Ţara Haţegului“ Haţeg 39.000 51.148 38.300 17.000 24,100 nale, dr. Petru Groza a avut o
zaţiilor de masă, care se ocu mitetului se concretizează în trebuie să devină o preocupare tre cei oare au valorificat pro
pă intens de problemele trans fapte. Astfel, sub îndrumarea centrală a comitetului comunal dusele prin cooperativă men „Plugarul“ Pui 10.000 24.312 13.700 7.000 16.400 convorbire amicală ou ministrul
formării socialiste a agricultu comitetului comunal, s-a reuşit de partid în sensul intensifică ţionăm pe tovarăşii Simior Is
ca membri organizaţiilor de pas, Vasile Mihu şi Andrei D a „Ulpia Traiană“ elveţian.
rii. bază să se situeze în fruntea rii muncii de crearea de întovă mian.
Partea pozitivă în organiza activităţii de transformare socia răşiri pentru creşterea oilor. Sarmizegetusa 10.000 31.065 15.000 4.000 8.500 A58 îiisil-ozat 90
listă a agriculturii. De pildă, Singura întovărăşire de acest Urmînd exemplul comunişti „Salăşeana“
rea muncii de către acest co în satul Bejan membri de par fel existentă, dovedeşte că s-a
mitet, constă în faptul că el nu muncit slab în această direcţie, lor din Dala Romînă, locuito Sălaşul Superior 25.000 42.910 23.600 11.000 13.100 tooe furaje
a limitat activitatea în rezolva tid sînt în acelaşi timp şi mem deşi aşa cum s-a arătat sînt „Bertbelot“ 26.000 32.050 17.000 9.000 9.900
rea problemelor numai la posi bri ai întovărăşirii agricole, iar condiţii prielnice în fiecare sat. rii de aci au valorificat prin Gospodăria anexă a I.C.S.H.
bilităţi restrînse. Fiecare orga în satul Fizeş, în întovărăşirea Problema creării de noi întovă
nizaţie de bază a fost ajutată inaugurată prin luna iulie a.c., răşiri zootehnice, pomicole şi a cooperativă pînă aoum 12.000 Cooperativa „Retezatul“ din conducerea U.R.C.C. Haţeg cît Lăpuşnic s-a preooupat din
să-şi lărgească activul fără de s-au înscris 7 (jin cei 8 membri altor forme de asociaţii cu ca Rîu de Mori nu se poate mîndri şi cooperativele săteşti au dat cu
partid care studiază probleme de partid.' Aceeaşi situaţie poa racter zootehnic, trebuie să con kg cartofi şi au încheiat con cu asemenea rezultate. Aci, din prisosinţă dovadă în ultimul timp pentru asigurarea hranei
le ce frămîntă satul, vine cu pro stituie pentru activul de partid cele 18.000 kg grîu-secară pla timp, că pot obţine rezultate şi necesară vitelor. S-a început
puneri valoroase în faţa organi te fi întîlnită şi la întovărăşi al comitetului, pentru activele tracte pentru 18.000 kg porumb nificate pentru contractări, au mai bune mai ales la contrac construirea unor silozuri noi,
zaţiilor de bază, şi-n mod spe fără de partid de pe lîngă or fost realizate abia 11.995 kg. iar tările de cartofi, ceapă, floa- încăpătoare, în locul celor vechi,
cial se preocupă de a găsi me rea din satul Buruiene şi-n res prin l.C.S. Recolta. la porumb abia s-a realizat-pla rea-soarelui, etc. oare erau situate la mare dis
todele cele mai eficace pentru ganizaţiile de bază, un subiect nul deşi se putea face mai mult. tanţă şi dărâmate. Trei com
convingerea ţărănimii muncitoa tul satelor unde se desfăşoară Acţiunea de contractări şi a- Nici la „înfrăţirea“ Baru Mare Rămine ca în viitor printr-o partimente au fost terminate.
re de a păşi pe calea transfor important de studiu. nu se poate vorbi de cît de can muncă şi mai organizată Nioi n-a apucat să se usuce bi
chiziţii se bucură de o tot mai titatea de 8.000 kg. grîu con ne cimentul şi deja au fost în-
tractat şi 9.000 kg. porumb. Fa U.R.C.C. Haţeg, să confirme că silozate 90 de tone, de porumb
largă participare din partea co ţă de posibilităţile de aci, con cu ştiuleţi şi porumb masă ver
siderăm că a existat puţină pre rezultatele frumoase obţinute de, din cele 200 ;tone prevăzute
lectiviştilor şi a ţăranilor mun
pînă acum nu sînt întîmplătoare
citori din Daia Romînă.
NICOLAE NEGREATslU şi că asemenea rezultate pot fi
corespondent
ocupare în problema contractă obţinute şi la celelalte produse. în angajament.
rilor, conducerile acestor uni oooooooooooo ooooooooooooooooooo>oooooO ooooK >oooooo
mării socialiste a agriculturii, tăţi lăsînd lucrurile să se des
singura cale care-i asigură un VIAŢA l-A FOST SALVATĂ făşoare de la sine. < & co o fjera tttM & rd i c o u é u tn
trai îmbelşugat. Din cele relatate se vede lim
O contribuţie importantă în pede că acolo unde se lucrează
aplicarea hotărîrilor comitetului Ora. 21. Odată cu negura înserării celălalt intră în vorbă cu soţul ei. din fundul coridorului, tăcuţi. Acolo cu tragere de inimă, se pot ob jt k m m v d z m m m
care învăluia oraşul din toate păr se încinse o discuţie.
Calificare înaltă- ţile, prinse să bală un vînt rece de — Spune cum s-au petrecut lu ţine rezultate bune. / ctin Eeeifiuît dSi tftA&dttOue tMGăuSi
cîştiguri mari toamnă. Dintr-o cameră plină cu e- —- De mult n-am mai avut ase oooooooooooo o o o o o co o ^^
prubele şi instrumente . chirurgicale, crurile. p M lI FOAME âCS
In cadrul planului de calijicare, la ieşiră doi oameni în lihîate de un‘ menea caz — spuse Opriţa. cu uLt?mfe nwtadti dnufiţica&Q,
Pelrila, funcţionează şcoala minieră ca alb imaculat, pe care se zărea ici- — Aşteptăm un copil. Este în tuna
re pregăieşie cadre pentru muncile colo cile o picătură de singe. Tăcuţi, — Da, grea operaţie / fftw lemÂMJu?jeu. ¦nuzauuâ’
subterane. Aci învaţă 85 ajutori mi se îndreptară spre biroul situat în ca 9-a. Acum 5 zile a început să piardă — Cazuri ca al gravidei Maria
neri care se pregătesc pentru a deveni pătul coridorului. ' Singe. Astăzi i-a curs-mai mult. N-am 0BMM m o i TE¦SPORITE10 FECIOR
mineri şi 164 vagonetari care tind să mai aşteptat, am pregătit căruţa şi Tudor, ştii cea cu ruptură de uter, sînt
obţmă diploma de ajutori mineri. In — Dumneata rămii de gardă — din Ohaba pînă aici am grăbit tot mult mai uşor de salvat... Ei, dar rMASÍNXôrsëM'fiâTík ftíndübT^
afara acestora, la şcoala minieră din drumul. Vă rog s-o scăpaţi, avem 6 iie-am luat cu vorba şi am uitat de
Pelrila sint organizate cursuri de spuse unul dintre ei, dezbrăcîndu-şi copii... vă rog... soţul gravidei. Să-l liniştim şi pe el. rSemnaTQÂgţdj!ppauMgl
specializare în alte meserii. Aşa sînt, halatul. Dacă este ceva grav, mă Eu mă duc. Ai grijă, Supraveg'waz-o [r*STgietMr'oâţ
bunăoară, cursul de trei luni pentru chemi. Nu-l mai asculta nimeni. Medicul atent.
specializarea a 83 de vagonetari şi Petru Horia, căci el vorbise cu ce
cursul de 5 luni a mecanicilor de lo Dînd scaunul la o parte, ce! care tăţeanul, se repezise în sala de ope — Noapte, bună1
râmtnea de gardă, se repezi spre uşă. raţii, unde Gheorglie Opriţa, medicul
In prag îl întîmpină un cetăţean cu şef al maternităţii, consulta bolnava. 'h
broboane de sudoare pe faţa-i palidă.
— Inconştientă. Plus 160. Placenta Pe sală, medicul Opriţa a M iluit
pe soţul bolnavei, plimbîndu-se îngri
previa, cu făt mort, hemoragie abun jorat. l-a zimbit cu bunătate şi cu
dentă, stare de şoc. comunicarea pozitivă i-a umplut ini
comotive frecventat de peste 60. con — Soţia mea... Vă rog s-o sal S-au privit o clipă, parcă înţelegîn- ma de bucurie.
ducători de maşini miniere. vaţi... moare — spuse celăţeatuil, în du-se din ochi, apoi Opriţa hotărî:
— Du-te acasă, omule, te-aşieaplă
Frecvenţa pe şcoală atinge procen tretăiat, abia vorbind. — Facem reanimarea, transfuzie
tajul de 91 la sută. Tineri ca Mihai copii. Iţi comunicăm noi cind se vin
Moldovan, Eugen Fieraru, Constantin — Stai omule mi ie pierde cu fi de singe şi imediat intervenţia chi decă soţia.
Munteanu, Andrei Bogonea, Vasile rea. Unde-i, ce-i cu ea?... rurgicală.
Cercel, Vasile Ughea, Viore! Zoltan şi ...Spre casă, se-ndreplau doi oameni:
alţii, se dovedesc elevi silitori, har — In căruţă, aici în !aţă... Siringile şi bisturiurile intrară în unul cu sujlelul plin de bucuria îm
nici. De altfel, pentru cei care s-au funcţiune. Sora, care asista la ope
dovedit sîrguincioşi la carte şi-n aba Intre timp, venise şi celălalt om, raţie, nu mai prididea. Nici o vorbă. plinirii misiunii — a mai salvat o via
taje, retribuţia bănească a sporit care-şi îmbrăcase din nOu halatul. Toţi Linişte apăsătoare. Pînă şi instrumen ţă — altul, ducînd cu el recunoştinţa
mult. Gheorglie Teodorescu, Vasile s-au repezit Ia căruţa unde zăcea tele erau cerule cu privirea.
Creţescu, Vasile Cercel, Constantin !aţă de oamenii în halate albe, care
parcă neînsufleţită, ceiăţeanca Măria La ora 24, intervenţia chirurgicală i-au smuls soţia din ghearele morţii.
Codău. Cu greu au dus-o în sala era gata. Peste cîteva minute, cei doi
aceea plină de eprubeie şi instru medici, cu halatele lor albe, pe care Iar la malernilalea din Alba Iulia
mente. (aci s-au petrecut cele scrise), medi
cul Petru Horia a rămas să vegheze
'Munteanu şi Nicolae Lepădaţii, cîştigă Imediat, imul din medici, începu să se mai ddăugaseră Cîteva picături mai departe asupra sănătăţii celor
în fiecare lună intre 2.500—3.500 lei.
consulte bolnava, încă leşinată, . iar de singe, păşeau din nou spre biroul internaţi. R. BUDIN
ooooexx x îo o cx x x x îo ceax îô cd b co tx x îC G « ^^ moc^otxxxîooîxxxxx?oocGODotxxîooc<x>cosx5oaoococxx.i
Instantanee din unele stafii Despre mîncărurîle reci ce se
servesc La aceste bufete, numai
C. F. i?. regiune lucruri bune nu se pot spune. IA TOATE
Pe lîngă faptul că unele bufete
La camera „mamei şi -W V ' sînt slab aprovizionate, mâncă A A A G A ZIN ELE
copilului“ rurile nu prezintă nici garanţia C O O P OE CONSUM
In regiunea noastră exis tâ multe stafii C.F.R., prin care că sînt proaspete. Deservirea în
— Viai, dragă, de ce stai cu se perindă zilnic mii de oameni ai muncii. Datorită acestui unele localuri se face neconştiin- cCutt-
copilul în braţe, aici pe peron, fapt, redacţia ziarului nostru şi-a propus să organizeze un cios. Paharele şi vesela nu sânt
în curentul ăsta rece ? raid asupra felului cum sînt go spodărite stafiile C.F.R. din curate. REG. HUNEDOARA
regiune.
— Unde vrei să stau ? Şi curăţenia lasă de dorit ţrv <:X
Iată ăteva din constatările noastre.
— Dar oe, la camera „ma In ultimul timp în unele gări -*>/—*/—>/—>/—»/—'/—'i—1 ir2*/—11 1 r"' r—i/ J
mei şi copilului“ nu se mai gă s-ia observat o situaţie intole
seşte loc şi pentru tine ? Copi Simeria „camera mamei şi co cum este cea din staţia C.F.R. rabilă : lipsa de grijă pentru I.A .P.L . „C oi-vin“ j
lul tău e mic, oricine îţi face pilului“ stă închisă. Teiuş. curăţenie, pentru igiena sălilor
loc să-l pui într-un pătuc. Dră de aşteptare. Printre staţiile Hunedoara i
guţul de el, uite ce s-a învine Nu vrem să spunem şefului Prin bufete şi restaurante care trebuie vizate se numă i
ţit... Hai, vino cu mine, îţi fac de staţie (oare deşi are biroul ră şi staţia C.F.R. Teiuş, unde aduce la cunoştinţa publicului
eu loc. nu departe de această cameră, Aproape în toate nodurile de exista pînă nu de mult o ase consumator că a ¦deschis în
nu vede că de multe ori este oale ferată există bufete sau menea preocupare. Oraşul Muncitoresc Hunedoa
— Nu te osteni degeaba, dra închisă), mai nimic. Ii comuni restaurante. Unele din ele au o ra un mare Complex de ali
ga mea, am încercat şi eu. Ca căm numai părerea unei mame bună deservire, sînt aprovizio De lipsă de lumină" electrică mentaţie publică:
mera este încuiată ! care stătea ou copilui în braţe nate cu mîncăruri calde şi reci. se plîng şi călătorii oare au tre RESTAURANT
pe peron, reproducînd cele spu Printre acestea se află şi res cut prin halta C.F.R. Holdea,
— !?! se de ea : taurantul din gara Teiuş. raionul Ilia, şi cei care traver BERĂRIE
sează paserela din gara Petro
— Te m iri? Păcat că nu se — „Dacă şeful staţiei ar avea Dar mai sînt unele unităţi, şi şani. Nici la ieşirea din gară, COFETĂRIE1
miră şi şeful staţiei. Atunci ou un copil mic, nu cred că s-ar nu exagerăm cînd spunem că conducerea staţiei Petroşani,
siguranţă, camera ar fi deschi simţi prea bine să stea ou el majoritatea din ele, în care cu unde este un du-'te-vino conti Se servesc cele mai alese)
să tot timpul, aşa cum ar tre în curentul ăsta...“. răţenia lasă de dorit. Aşa de nuu, zi şi noapte, nu s-a în mîncăruri culinare, preparate )
bui să fie şi acum. pildă, la bufetul din gările O- grijit să pună cîteva becuri e-
Cele relatate mai sus s-au răştie, Vinţu de Jos şi La resta lectrice de maiştri bucătari veniţi spe- ţ
Am vrut să mă conving da întîmplat în staţia C.F.R. Sime- urantul din ga na Alb.a Iulia este
că cele auzite, sînt adevărate. na, în ziua de 21 septembrie, o totală lipsă de interes. Tot Cele cîteva exemple de negli cial din Bucureşti şi vinuri ţ
Da, camera „mamei şi copilu între orele 19—20. De fapt, mai felul de gunoaie sînt împrăştia- jenţă a curăţeniei şi igienei din
lui“, ena închisă. Lîngă uşă, pe în toate staţiile. C.F.R., acolo staţiile C.F.R. ar trebui să dea din cele m ai renumite pod- 3
peron, cîteva femei cu copiii în te în localuri. Mesele lipsesc, de gîndit tuturor conducerilor
braţe aşteptau zadarnic ea să uncie există camere rezervate staţiilor care după cum se vede goni. )
se deschidă. iar cele puţine La număr care
„Mamei şi copilului“, sînt de privesc cu uşurinţă grija pe care MUZICĂ ALEASĂ
Serile au început să fie reci. mai sînt. nu -au -feţe, nici mă
Şi tocmai acum în staţia C.F.R. multe ori închise, iar unele din trebuie s-o aibă pentru sănăta DANS. ANTREN
car din hîrtie.
tre ele destul de murdare, aşa tea călătorilor care trec prin Restaurantul este deschis
de la orele 10 dimineaţa şi
aceste gări. pînă la orele 2 noaptea.
1'—J1-l>_IV_II_I1_1y_IV_ 11—!i—!\—Iv—J
