Page 86 - 1957-09
P. 86
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Vi P66
.:.!-naoia
Creştere® producţiei ie lapte Regeie Saud
şl «trie W 1).i. S. S. sosit la Damas
MOSCOVA 26 (Agerpres). — a anului trecut. Planul anual al DAMASC 26 (Agerpres). —
TASS anunţă : Direcţia Centrală colectărilor şi achiziţionărilor de Regele Siaud al Arabiei Sandite
de Statistică de pe lingă Con lapte a şi fost îndeplinit pe în !a sosit miercuri lia Damasc ve
siliul de Miniştri al U.R.S.S. a treaga ţară cu 96 Ia sută. Pro nind din Italia. El va avea con
dat publicităţii un comunicat în ducţia de carne a crescut în pri vorbiri cu reprezentanţii oficiali
care se arată că în primele 8 mele 8 luni ale anului 1957 cu
luni ale anului curent producţia 16 Ia sută în comparaţie cu pe sirieni asupra situaţiei din O-
de lapte în U.R.S.S. a crescut rioada corespunzătoare a anului rientut mijlociu.
cu 21 la sută în comparaţie cu trecut.
perioada corespunzătoare a anu Congresul anual al Partidului Tratativele dintre Duties şi Fudztyama nu au dus
lui trecut. Pînă la 20 septembrie Aceste date se subliniază în
în ţară au fost colectate şi achi comunicat, dovedesc că sarcina conservator britanic ia uml u i rezultat pozitiv pentru Japonia
ziţionate 16.700.000 tone de lap de a se ajunge din urmă S.U.A.
te, adică cu 2.600.000 tone mai în următorii ani în ce priveşte — o serie de moţiuni critică cu asprime WASHINGTON 26 (Ager tna insula Okinawia. De aseme te urm,a întotdeauna politica a-
mult decît pînă la aceeaşi dată producţia de produse animaliere politica economică a guvernului nea, Departamentul de Stat nu meriaană în domeniul probleme
va fi îndeplinită cu succes. pres). — Convorbirile dintre a dat curs cererii lui Fudziya lor internaţionale. Bl s^a refe
ma ca insula Bonin să revină rit la divergenţele japono-ame-
Darul generalului Gosniak LONDRA 26 (Agerpres). — samblului politicii economice a ministrul de Externe al Japo Japoniei. Dulles şi seoretarul de
Intre 10 şi 12 octombrie, va a- guvernului MacMillan. In legă stat adjunct Robertson au răs rioane privitoare la interzicerea
pentru muzeul Apărarea Tariţinului-Stalingradului vaa loc la Brighton congresul tură ou aceasta au fost depuse niei Fudziyama, care a făcut o puns lui Fu'dziyamia că ,,'din experienţelor atomice şi la co
anual al Partidului conservator 70 de moţiuni, care critică cu merţul cu China Populară.
STALINGRAD 26 (Agerpres). Stalingradul. Sculptura este fi britanic, la oare vor participa asprime politica economică a scurtă vizită la Washington, şi motive strategiiee“ acum nu ar
— TASS anunţă : Ataşatul mili xată pe un piedestal de marmură 4.000 de delegaţi. guvernului în faţa creşterii con Ministrul de Externe japonez
tar al ambasadei Iugoslaviei în pe care scrie : „Din partea ar ţinute a costului vieţii în An secretarul de stat Dulles nu fi momentul de a satisface ce a criticat în special atitudinea
U.R.S.S., Sava Popovici, a remis matei populare iugoslave, muze Din ordinea de zi a congre glia. rerile Japoniei. In ce priveşte S.U.A. oare restrînge importu
muzeului Apărarea Ţariţinului— ului Apărarea Ţariţinului-Stalin- sului oare a fost anunţată iau dus la nici un rezultat pozi rile din Japonia. S.U.A., a spus
Stalingradului o sculptură în gradului“. miercuri, şi din conferinţa de Conform tradiţiei, primul mi cererea Iul Fudziyama ca S.U.A. Fudziyama, nu tine seama de
bronz reprezentînd o partizană azi a preşedintelui partidului, nistru MacMillan, liderul parti tiv pentru Japonia. Dulles sau faptul că jitinu Jiaponia expor
iugoslavă. Acest dar a fost tri Colaboratorii muzeului au ru Poole, reiese că problema cea să sprijine proiectul de rezolu tul este o problemă de interes
gat să se transmită generalului mai !importantă oare va fi exa dului conservator, nu va parti vreo altă personalitate oficială vital.
mis muzeului de stat de către de armată Gosniak mulţumiri şi minată la congres va fi lupta din Washington nu a dat nici ţie împotriva experienţelor nu
au subliniat că acest dar va a- împotriva inflaţiei. cipa la dezbaterile Congresului, un răspuns pozitiv la cererile Orice măsură adoptată 'de
generalul de armată Ivan Gos minti întotdeauna locuitorilor formulate de Fudziyama în ca cleare prezentate de delegaţia
Stalingradului prietenia trainică Congresul se va deschide dar la sfîrşitul lucrărilor va drul convorbirilor pe care le-ia
niak, secretar de stat pentru dintre popoarele Uniunii Sovie printr-o dezbatere asupra an avut la departamentul de stat. japoneză la O.N.U. Dulles a
tice şi Iugoslaviei. rosti în cadrul unui miting un Agenţia Kiodio relatează că Fud dat un răspuns cît se poate de
problemele Apărării Naţionale a ziyama â cerut să se restituie Ja
important discurs. poniei dreptul de a se adminis- evaziv. In oursul şederii sale la
Iugoslaviei, care a vizitat recent
Washington Fudziyama !a fost guvernul american pentru res-
A c o rd com ercia l înfre R. C ehoslovacă C e urmăresc manevrele militare invitat la un banchet organizat trîngerea importurilor japoneze
de asooiatia „Japonia-S.U.A.“. loveşte în industria japoneză şi
d in D a n e m a r c a Fudziyama a declarat în dis dăunează relaţiilor japono-ame-
cursul său că Japonia nu poa nioane, a încheiat Fudziyama.
şi Tunisia MOSCOVA 26 (Agerpres). — la manevrele N.A.T.O. din re marca“. Totodată din schema
Corespondentul din Copenhaga giunea Mării Baltice şi strîmto- manevrelor reiese absolut clar
PARIS 26 (Agerpres). — Ce- menea bunuri de consum în spe al ziarului „Izvestia“ scrie des rii urmăreşte de asemenea să că atacul poate să pornească Zece aviatori au fost ucişi în cursul a două
teka anunţă : La 24 septembrie cial textile, sticlărie şi ceramică, pre manevrele care au loc în pregătească treptat opinia pu numai dinspre răsărit. Este însă ciocniri între avioane de vînătoare americane
a fost semnat la Paris un acord produse agricole speciale ca ha prezent pe teritoriul Danemarcei blică daneză în vederea creării puţin probabil ca astfel de 'năs
comercial şi de plăţi între R. mei, malţ etc. In schimbul aces şi care reprezintă o parte din comandamentului unit. cociri să poată induce în eroare LONDRA 26 (Agerpres). — Peste mai puţin de o oră, două
Cehoslovacă şi Tunisia. tor produse R. Cehoslovacă va manevrele N.A.T.O. Presa da poporul danez care îş: dă tot Zece aviatori au fost ucişi În
importa din Tunisia minereu de neză, subliniază el, consacră pa Este interesant de menţionat, mai bine seama din parte cursul a două ciocniri care s-au bimotoare de tip „Sentinel“, ca
Printre mărfurile pe care le va gini întregi descrierii manevre scrie corespondentul ziarului vine primejdia pentru : epen- produs marţi noaptea în largul
exporta R. Cehoslovacă se nu fier, fosfaţi, plumb, piei brute, lor. Ziarele daneze trec însă sub „Izvestia“, că iniţial în planurile denţa sa. Nemulţumire. faţă de coastelor Norvegiei, între avioa re patrulau, s-au ciocnit de ase
mără produse ale industriei con tăcere faptul că acest tapaj nu manevrelor navelor militare vest planurile stabilirii unei strînse ne de vînătoare americane par
structoare de maşini, tractoare, fructe, ulei de măsline etc. este sprijinit cîtuşi de puţin de germane li s-a rezervat rolul de colaborări militare între R.F.G. ticipante la manevrele aero-na- menea şi s-au prăbuşit în mare
autocamioane, motociclete şi e- populaţia care manifestă neliniş „ţară atacantă“. Ţinîmd însă şi Danemarca scrie în încheiere
chipament industrial.' Republica Volumul schimburilor de măr te în această privinţă. Ziarele seama de urmările psihologice corespondentul, creşte în toate vale ale N.A.T.O. la aproximativ 9 km de locul
Cehoslovacă va exporta de ase burgheze şi social-democrate nedorite, li s-a atribuit o altă cercurile opiniei publice din ţară.
furi se ridică la suma de sarcină — „de a apăra Dane Marti seara două avioane cu primului accident, '
trec sub tăcere şi un alt fapt şi
28.000.000 coroane. reacţie de tip „Skyray“, care se După accidentul unui avion
anume participarea la manevre britanic, care s-a produs marţi,
Condamnarea unor spioni In R. 0. Vietnam a unui grup de nave militare pregăteau să aterizeze pe vasul în cursul actualelor exerciţii ale
HANOI 26 (Agerpres). — diversionişti care operau pe te- vest germane. Cercurile milita port avion „Saratoga“ s-au cioc N.A.T.O- iau fo-st pierdute în to
TASS anunţă : După cum reia- tal 5 aparate.
tează ziarul „Kuandoi Nian ritoriul Republicii Democrate riste din R. F. Germană, scrie nit şi s-au prăbuşit în mare.
Zan“, recent tribunalul popular
al judeţului Vin Un (partea de Vietnam din ordinul serviciului corespondentul ziarului „Izves
nord a zonei demilitarizate) a , , ., n,
condamnat un grup de spioni * SP'°M J sud-vretoarne*. Capul tia“, nu-şi ascund interesul pen
bandei Ngue Thom a fost tru crearea unui comandament
maritim militar unit vest ger-
condamnat la 6 ani închisoare.
man-danez, ceea ce le-ar da po
P e © la g ® s ţiile Im P in e a s i
sibilitatea să trimită nave mi
cu privire la politica externă litare în porturile daneze. Aceste I Mí A G 1 N 11
a guvernului Bourges-Vlaunotiry planuri sînt sprijinite de anumi DIN
PARIS 26 (Agerpres). — vederea soluţionării acestei te cercuri daneze. Cercurile gu R . IP . B jU L G A J tlA k
vernante din Danemarca, temîn-
Luîn.d cuvîotiui la 25 sepfcem- chestiuni. De asemenea, :a a-
brie în cadrul unui dejun ofe- du-se însă de izbucnirea unui
rit de !asociaţia presei diplo- dăugat Pîneau, guvernul frţan- val de nemulţumiri în rîndur'
miatice franceze, ministrul de populaţiei ţării se abţin deocam
Externe fnanoez, a făcut decla- cez „nu va accepta o confe-
raţii ou privire la politica ex- dată de la adoptarea definitivă
ternă a guvernului Bourges- rimţă în 4 cu reprezentanţii a acestor planuri. Totodată se
Maunoury.
Marocului, Tunisiei şi ai Fron- duce o propagandă în acest sens
Referlndu-se la problema al- pentru a pregăti opinia publică
tului de eliberare naţională din
geriună, ministrul de Externe daneză. Participarea grupului de
francez a afirmat că guvernul Algeria în vederea soluţionării
de la Paris nu intenţionează nave militare ale R. F. Germane
să ducă tratative cu reprezen- problemei algeriene“. Pineau a
anţii populaţiei algeriene în
peluat bine cunoscuta temă a
cercurHor de dreapta franceze IN FOTO: La şcoala medie tehnică de transport din satul Slatina, ==
^^ nul di,n oa,re din apropierea Sofiei, elevii clasei a II!-a C, cursul de „conducere“ lu-§
1 , „„n7u, va accepta des- crează la o lecţie practică de tnanipu Inre a aparatelor telegrafice. !j
fiace
Cursul este condus de prof. Iv. G. Iliev. H
părţirea Algeriei de Franţa“.
Pînă nu de mult, în literatura SAHARA şi viitorul ei Saharei să fie folosite unităţi mili
tare şi trupe de geniu ale armatei
ştiinţifică şi beletristică, vestul Sa de a exploata larg bogăţiile Saha ţintesc departe. Nu întîmplător, re yal Duthc Shell“. In consorţiul băn franceze. Cu elaborarea planurilor Inginerul constructor Hristina Alexieva lucrează ta construcţia com
harei era prezentat ca „o mare de rei ? Cercurile guvernante franceze vista „West Africa“ scria că „unii cilor europene „consafrica“, creat concrete de exploatare a bogăţiilor binatului chimic „1. V. Stalin“ din Dimitrovgrad.
nisipuri nesfîrşite, ca un pămînt lip au cheltuit multe forţe în această deputaţi, care au luat cuvîntul în recent, monopolurile britanice au a- Saharei a tost însărcinat un birou
sit de viaţă, dogorit de soare“. Dar, direcţie. Au fost făcute numeroase Adunarea Naţională franceză, au ex caparat efectiv 40 la sută din ac special, care grupează reprezentanţi aOCXSOOGGGVOOQOOGQQQGOQOOGGGO&XXXGO&^^E'aüC&ClGSXX
deşi aspectui exterior al acestui propuneri. De pildă, s-a propus să primat în numele Africei franceze ţiuni. îşi intensifică activitatea şi ai celor mai mari bănci şi monopo
vast deşert al globului pămîntesc se creeze „statul autonom“ Sahara. teama că noul proiect are în reali capitalul vest german. luri franceze. M A G A ZIN
nu s-a schimbat de loc în ultimii S-au ivit şi numeroase planuri de tate un caracter politic şi că în
ani, astăzi nu se vor mai găsi ni „naţionalizare“, „internaţionâlizare" viitor nu sînt excluse încercări din Un mare interes faţă de bogăţiile In afară de interesele lor econo SIMBATA 28 SEPTEMBRIE 1957
căieri asemenea afirmaţii despre a- partea guvernului francez de a crea Saharei manifestă şi monopolurile a- mice, cercurile guvernante din Franţa
ceastă regiune. Dimpotrivă, spre ea şi „europenizare“ a vastului deşert. pe teritoriul respectiv o nouă orga mericane. Deocamdată, ele nu au ob urmăresc în Africa şi alte ţeluri. Ele SPECTACOLE şoară; 10,20 Cu cîntecul şi jocul pe
îşi aţintesc privirile tot felul de a- Din însărcinarea guvernului francez, nizaţie politică“. ţinut succese importante în „bătălia contează să transforme Sahara în- CINEMATOGRAFICE întinsul patriei; 11,05 Muzică dis
facerişti. Sahara apare acum mul deputatul Ufouo-Bouenye a elaborat pentru Sahara“. In prezent însă mo tr-un fel de barieră în calea mişcă tractivă ; 12,35 Muzică romînească
tor magnaţi ai capitalului financiar un proiect de creare a „Teritoriului Este absolut evident că „valorifi- nopolurile din SUA recurg la un rii naţionale de eliberare din Africa. DEVA: Coasta lui Adam; Un om pentru fanfară; 14,45 Muzică popu
ca un pămînt binecuvînfat. naţional al regiunilor Saharei“. Dar drum ocolit pentru a obţine o bucată Fostul prim-ministru Mendes-Fran- teribil (matineu) ; Cu faţa spre pu lară romînească; 15,05 Muzică popu
acest proiect a fost respins în una DOCUMENTAR I din plăcinta sahariană. Ele caută ce a declarat într-o şedinţă a Adu blic — Ives Montând — (cinema lară romînească; 17,30 „De la stră
Explicaţia acestei neaşteptate nimitate de reprezentanţii popoarelor să-şi consolideze poziţiile mai ales nării Naţionale franceze că Sahara grădina de vară) ; ALBA IU- moşi pentru nepoţi“ : Cîntec pentru
schimbări a părerilor asupra Saha- africane. Prof. Leopold Sainhaure, carea“ Saharei va implica cheltui în economia Marocului, pentru ca ar putea deveni cheia unei puternice LIA : Romeo şi Julieta ; APOL- Dapix; 19,45 Răspundem ascultători
rei este simplă. In ultimul timp, în deputat în Adunarea Naţională din rea a uriaşe mijloace: se afirmă că, de acolo să dezlănţuie ofensiva a- asociaţii politice, care să grupeze te DU DE SUS: Moartea unui ci lor ; 20,30 Muzică uşoară romî
subsolul deşertului au fost desco partea Senegalului, a declarat că la început, numai în industria ex supra poziţiilor monopolurilor fran- ritorii cu statute diferite: Tunisia, clist ; BARU MARE: Misterul ce nească; 21,15 Atuzică de dans; 22,30
perite uriaşe rezerve de extrem de este „împotriva acestei legi care are tractivă vor trebui investite 250 mi co-britanice din Sahara algeriană şi Marocul, Algeria, Africa Neagră. lor două Oceane; BRAD: Pa Muzică de dans.
valoroase minereuri utile: trei mi drept scop să răpească Algeriei şi liarde de franci. Mauritania. sărea furtunii; Serenada străzii (ma
liarde de tone de minereuri de fier altor teritorii africane bogăţiile Sa Pentru a asigura succesul acţiunii tineu) ; HAŢEG: Pui de tigru; PROGRAMUL II: 14,03 Prelucrări
de calitate superioară în regiunea harei“. Monopolurile franceze, chiar cu un SUA sînt ademenite nu numai de întreprinse, autorităţile franceze in
Tundif, minereuri de mangan în a- eventual ajutor din partea bugetului bogăţiile imensului deşert. Temîndu- tenţionează să creeze în Sahara cî ILIA: Frumoasele nopţii; LO- dc folclor ale compozitorilor noş
propiere de Hettara şi în alte lo In cele din urmă, guvernul fran statului, nu pot face faţă unor ase se ca amploarea mişcării de elibe teva „complexe militare-industriale“ NEA: Cronica amanţilor săraci; tri; 15,00 Muzică uşoară; 15,40 Me
curi. La Acdjudjta s-a găsit cupru. cez a hotărît să propună crearea menea cheltuieli. Iată de ce în Fran rare naţională să nu ducă la lichi — baze ale industriei grele de răz ORAŞTIE: Fiica mea trăieşte la lodii populare romîneşti; 16,47 Pro
Unele date indică că Sahara ar fi unei „zone economice“ în Sahara, ţa se aud voci care pledează pentru darea bazelor lor militare situate în boi. Aceste „complexe“ sînt conce Viena ; PETROŞANI: Pasărea fur gram de muzică populară interpretat
bogată în minereuri de uraniu şi subordonată direct Parisului. In de „o asociere“ mai largă cu posesorii Africa de nord, SUA examinează din pute ca un fel de obstacole în calea tunii ; Cavalerul fără lege (mati de solişti şi formaţii sovietice; 17,30
cembrie anul trecut, Adunarea Na străini de capitaluri în cadrul „pie timp posibilitatea înlocuirii lor cu popoarelor care aspiră la indepen
altele. ţională Franceză a aprobat proiectul ţei europene comune“. Fireşte, totuşi baze create în Sahara. denţă. Pe de altă parte, aceste baze neu ; SEBEŞ : Odată în viaţă ; TE- Cîntă corul Radio; 19,00 Muzică
Dar bogăţia cea mai mare a Sa- de lege cu privire la crearea „or Franţa nu intenţionează să-şi îm trebuie să servească drept puncte de IUŞ : Dragoste de mamă ; ZLATNA ; populară; 19,30 Muzică de dans;
ganizaţiei comune a regiunilor din partă cu alţii poziţiile sale. Din punct de vedere strategic — sprijin în eventualitatea „unui mare Primele bucurii; SIAtERIA: Fiica 21,05 Jocuri; populare romîneşti; 21,15
harei o constituie petrolul. Zăcă Sahara“, iar în ianuarie a. c. acest scrie ziarul „Tribune des Nations“ război“ împotriva lagărului socialist.
minte de petrol ale căror rezerve se proiect a căpătat putere de lege. Or Perspectivele „valorificării“ Sa — acea parte din Africa de nord Construirea complexelor militarc-in- mea trăieşte la Viena. Concert de estradă ; 22,00 Muzică de
cifrează la 300.000.000 tone au fost ganizaţia comună a regiunilor din harei provoacă de pe acum zîzanie care de Ia începutul războiului rece dustriale este prevăzută în primul
descoperite anul trecut în regiunea Sahara include întreaga Algerie de în rîndul monopoliştilor din diferite prezintă interes pentru SUA, s-a de rind în regiunea Tebessa şi Colon- SELECŢIUNI DIN dans; 23,52 Muzică de dans.
Edjela, la graniţa cu Algeria şi Li sud, regiunile nordice ale Nigeriei, ţări. In ultimul timp, monopolurile plasat repede cu cîteva sute de kilo beşara. PROGRAMUL DE RADIO BULETINE DE ŞTIRI:
ban şi nu departe de regiunea Ha- Sudanului şi Ciad. Zona ce i s-a re din Anglia şi Germania occidentală metri spre sud. ,
ssimessaud. Aici, rezervele de petrol partizat ocupă o suprafaţă de şi-au intensificat infiltrarea în pose Sub orice aspect ar fi abordată PROGRAMUL 1: 5,35 Muzică u- 5,00; 6,00> 7,00: 11.00: I3,nn:
se cifrează la peste un miliard de 3.600.000 m.p., avînd o populaţie de siunile franceze din Africa. Ele în Puternica ofensivă a monopolurilor problema Saharei, este absolut evi şoară; 6,15 Muzică populară romî- 15,0C; 17,00: 19,00 ; 22,00; 23,52
tone. In legătură cu aceasta, Guil 500.000 de locuitori. In fruntea or cearcă să le răpească francezilor şi din SUA, Anglia şi Germania occi dent că planurile de valorificare a nească; 7,30 Concert de dimineaţă; (programul 1); 14,00; 16,00: I8,()0i
laume, preşedintele „Biroului fran ganizaţiei se află „un delegat ge să pună stăpînire pe de. Astfel, 35 dentală subminează poziţiile Franţei vastului deşert sînt în contradicţie cu 9,30 „Cutezătorii“ ; 10,00 Muzică u- 20,00; 21,00; 23,00 (programul II).
cez pentru prospectarea petrolului“, neral“, subordonat guvernului fran la sută din acţiunile companiei în posesiunile ei. Conştienţi de slă interesele popoarelor din Africa de
a declarat că peste 15 ani Sahara „Kreps“, care a descoperit zăcăminte biciunea lor, reprezentanţii capitalu nord, occidentală şi centrală.
va putea acoperi întregul necesar de cez. de petrol la Edjela, se află în mîi- lui francez cer sprijinul guvernului.
petrol al Franţei. In spatele planurilor economícenle niie monopolului anglo-olandez „Ro- Comitetul care dirijează construirea Popoarele Africii cer, pe bună
complexelor militare-industriale în dreptate, ca marele deşert să Ie a-
Reprezentanţii capitalului mono Franţei se ascund ţeluri politice care
polist francez se grăbesc să pună Africa a propus ca Ia „valorificarea" •-"’rţină lor.
stăpînire pe bogăţiile Saharei. Agerpres
Dar, cum să se fundamenteze (După un material de N.
„dreptul" unor monopoluri străine Gavrilov apărut în „Trud“).
Redacţia fi administraţia ziarului slr. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189, Taxa plăiită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr 236.820 din 6 noiembrie 1919. nparul întreprinderea Poli grafică „1 Mai“ — DEVA.
