Page 87 - 1957-09

PRO I ETA PI DIN TOATE ŢĂRILE U N IT IV A ! La fabrica de produse

ÎPENTRU RECOLTA] lactate

ANU LUI VIITO R Pretutindeni întrecerea socia­ sebi pe calitatea produselor pe
listă în cinstea celei de-a 40-a care le dă. Lucruri frumoase se
La gospodăria agricolă pot spune şi despre tovarăşa
colectivă din Vinerea au aniversări a Revoluţiei Socialiste Eleonora Costea de la secţia
). început însămînţările din Octombrie devine tot mai brînzeturi şi despre Carol Fi-

avîntată. lip.
Şi la fabrica de prelucrare a

de grîu produselor lactate din Simeria, Cifrele cu care au fost înde­
liniile graficelor indică însufle­ plinite diferitele sortimente ale

Folosind timpul prielnic şi urmînd ’ Anul IX. Nr. 867 Sîmbătă 28 septembrie 1957 4 pagini 20 bani ţirea şi entuziasmul cu care fabricii de prelucrare a produse­
sfaturile tehnicienilor agronomi, co-|> muncesc tovarăşii de aici. Ori­ lor lactate, confirmă strădania
lecttviştii din Vinerea, avînd tere­ cu care îşi îndeplinesc muncito­
unde ai intra — aceeaşi preocu­ rii .angajamentele luate în cins­
pare, grijă pentru asigurarea a

nurile pregătite, au însămînţat înS Informajie de pariid c$t mai multe produse lactate tea lui 7 Noiembrie.

răstimp de două zile 13 hectare cu. Noi m em bri şi c pentru oamenii muncii. Rezulta-, Rezultate frumoase au obţinut

VEŞTI DIN VULCANgriu. La însămînţat ei folosesc ma-I de tele acestei preocupări nu întâr­ în munca lor şi colectorii de

şinile S.M.T. Colectiviştii din Vine-c Cu angajamentul anual de la Vulcan a obţinut lună de i zie să se arate. De cîteva zile .lapte care asigură materia pri­
rea şi-au propus să termine însă­ lună rezultate bune în întrecere, întreaga fabrică lucrează în con­ mă a fabricii. Fruntaşi au fost
sîntem încredinţaţi că şi noul
mînţările de grîu şi pe restul de 25' îndeplinit tul lunii octombrie iar pe pri­ declaraţi Cornelia Herlea din

hectare, pînă la data de 5 octom­ La începutul anului, minerii sector de tineret va fi la înăl­ mele două decade ale lunii sep­ comuna Vinerea, Iohana Cun

tembrie şi-au îndeplinit planul de la Batiz, Titus Ardelean din

brie. din Vulcan s-au angajat să dea ţimea sarcinilor. . Căile ferate uzinale din Com­ daţi şi 4 membri de partid din­ global în proporţie de 180 la Jeledinţi. Nu peste mult timp
sută.
patriei pînă la 31 decembrie, Noi utilaje binatul siderurgic Hunedoara tre cei mai buni mecanici de lo­ centrul naiional de la Hunedoara,
constituie artera principală în comotivă, fochişti, lăcătuşi şi ca­ Printre cei care au contribuit îşi va îndeplini planul de colec­
Colectiviştii din Pricaz 10.000 tone cărbune peste plan. Nu de mult au sosit la mina ce priveşte buna aprovizionare a zangii. din plin la realizarea sarcinilor tare a laptelui pe anul în curs
însămînţează orzul de In ziua de 25 septembrie, nu nu­ Vulcan 5 noi oraţere. De lia în­ agregatelor cu materia primă de plan, este şi brigadierul Vir- şi va lucra în contul primei luni
mai că angajamentul a fost re­ ceputul anului şi pînă în pre­ necesară. Importanţa acestui sec­ Printre cei primiţi în rîndurile gil. Lupi de ,la . secţia untărie, a lui 1958. Meritul îndeplinirii şi
zent, au sosit la această mină tor pune în faţa comuniştilor de candidaţilor de partid în ultimul care pînă la 20 septembrie şi-a depăşirii planului îi revine res­
toamnă alizat, ci a fost şi depăşit cu 17 oraţere. De asemenea, a so­ aici sarcini deosebite în vede­ timp se numără cazangiul Ion realizat sarcinile de plan în pro­
sit recent pentru atelierul de rea întăririi rîndurilor organiza­ Pop, mecanicii Iuliu Sîncrăiap porţie de 184 la sută. Este demn ponsabilului centrului naional,
125 tone cărbune. reparaţii al minei, un strung ţiei de bază. Şi în ultimul timp şi Nicolae Bîstrian, fochistul Gh. Remus Bertoiu.
In ultimele zile ale săptărrftnli co-, De notat că pe septembrie, mi­ nou, tip „Iosif Riangheţ“. s-a văzut acest lucru. Reparti- Mogîldea şi alţii. de remarcat că maistrul Virgil
zînd sarcini concrete membrilor Lupi e întotdeauna în fruntea Cu asemenea oameni, fabrica
lectiviştii din Pricaz au pornit la în- nerii din Vulcan s-au comportat A fost dat în fo osinţă de partid de a se ocupa în mod Un lucru bun este şi acela că întrecerii. El pune preţ îndeo­ de produse lactate din Simeria
noul cămin organizaţia de bază de aici a se mîndreşte- Şi are de ce.
sămînţatul orzului de toamnă. BunaL excelent, dînd pînă la data- de deosebit de muncitorii cinstiţi,
Zilele acestea a fost dat în fo­ ţinut în faţa lor şi a altor tova­
organizare a muncii şi folosirea din: 25 3.333 tone cărbune peste losinţă la Vulcan, noul cămin fruntaşi în producţie, de a de­ răşi care solicită să intre în rîn­
plin a tuturor utilajel,or au ccfă-ocleuct.tivcăa>^ji rp^sulacnc.esceOol,nedcuoos.nbă.tţ.rinidbueut/eţmi,einaeseruaridlo,uassă¦Nbrlei.a-. muncitoresc cu o capacitate de durile candidaţilor de partid, ex­
în două zile la gospodăria 360 locuri. Primii 150 mineri, veni candidaţi de partid, orga­ puneri despre partid, despre de­

din Pricaz să fie însămînţate 5^ grescu de la sectorul II — sec- nizaţia de bază a reuşit în ulti­ Prim a zi de cursuri la Studioul

hectare cu orz. 7 tor fruntaş. în întrecere, care a

In zilele următoare colectiviştii^ extras singur 800 tone cărbune actorului amator —

vor începe însămîntatul griului. ( peste plan, brigada lui Gheorghe ţe“, „Cum se scrie şi citeşte un
rol“, „Cum se analizează un rol“
fn ziua de 26 septembrie au Înce-C Danciu la acelaS' SeCj ° r' a ’UÎ majoritatea fruntaşi în producţie, ma lună să primească 14 candi­ mocraţia internă de partid etc. Duminică s-au ţinut în sălile
pu,t î.nsă„m,înţ.ă_rile d.e grî,u şl, ,la gos-<? IEvmăşecriacn Cdseikt şisecatolruut.jGIyh>eorghe clubului C.F.R. Simeria primele — de profesor Marinescu AureL
s-au şi mutat în noul cămin. cursuri ale Studioului actorului La lecţia de machiaj, prof; Sil­
amator din localitate. S-au pre­ via Lucacl şi Marinescu Aurel
podărlile colective din Turmaş şiL Un nou sector de tineret Căminul dispune de tot con­ Succesele petrilenilor zentat 41 de elevi care au fost au vorbit despre „Rolul machia­
fortul. Găsim aici plapume, dispuşi în două clase. Au fost jului în teatru,'m ateriale de ma­
Mărtineşti. predate următoarele lecţii: „Cum chiaj şi compoziţia lor“.
cearceafuri de un alb imaculat, a luat fiinţă teatrul în antichi­
In scopul îmbunătăţirii conti­ saltele de lînă, noptiere, mese, In primele 26 de ziile ale lu­ lei de-a 40-a aniversări a Marii tate şi la noi“ de prof. Cioară Lecţiile au fost urmărite cu
dulapuri, covoare, în general nii septembrie, minerii petrileni Revoluţii Socialiste din Octom­ Florian ; „Rolul scenografiei şi interes de către cursanţi, în ma­
Ţăranii muncitori cu nue a transportului subteran, la toate cele necesare unei odihne brie, mai mult cu 1.100 tone de legătura ei cu regia“, „Sonori­ joritate muncitori.
data de 25 septembrie, sectorul bine meritate. au obţinut succese frumoase. Ei cărbune decît prevedeau sarci­ zare şi aparate de sonorizare“
gospodării individuale VI transporturi de la mina Vul­ nile de plan. Sectoarele I şi II de prof. Nusbaum Ştefan ; „Cum Următoarea zi de cursuri este
recoltează porumbul can, condus de tânărul inginer au scos la ziuă, în cinstea ce- trebuie să fie construită o sală
duminică 6 octombrie a.c.
V. Stanciu a fost declarat sector »O ö O O O O O C -O O O O O O O O O p O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O W O O ÎX X X 'O ale minei sînt în fruntea între­ de teatru cu scenă şi dependin­ N. A.
Pentru eliberarea terenurilor care al tineretului.
urmează a fi însămînţate cu grîu, Cum sectorul IV al tineretului Cu gospodinele ~ = cerii. De aici s-au evidenţiat bri­
găzile conduse de minerii Gh.
ţăranii muncitori cu gospodării in-, Beraru, P. Bogoş, I. Tripon şi

dividuale au început din timp recol­ P ro g ra m a rtis tic la înfrum useţarea oraşului N. Circu.

tatul porumbului. In cinstea aniversării Marii

intr-o singura z. ţărani. munc.-S Revoluţij Socialiste din Octom- — Să organizăm „Luna cu­ strada Filimon Sîrbu este şi a- Minerii din Lupeni au nevoie de mai
răţeniei şi înfrumuseţării oraşu­ menajarea spaţiului verde de
tori din comuna Cioara, satul Tăr-i formaţjj[e artistice ale clu-

tăria, au strîns porumbul de pe oS bului C.F.R. din Simeria pregă- lui", a propus o tovarăşă, în- aici. Iniţiativa a fost a tovară­ m ulte iocuinţe şi la tim p
suprafaţă de 12 ha teren. Şi în co-) tesc un program pe care-1 vor tr-una din consfătuirile cu dele­ şei Anuţa Doroga care a stat

munele Şibot, Geoaglu, Foit şl Vine-9 prezenta în diferite localităţi ale gatele de femei. Şi chiar de a întotdeauna în fruntea acţiuni­ Dacă In ultimii ani constructorii cui nr. 8 cu 28 apartamente, blocul vlnovaţi e necesar să spunem de ce
doua zi propunerea a început lor de înfrumuseţare a străzii. şantierului 4 din Lupeni ce aparţine A cu 24 apartamente, blocul 16 cu sînt vinovaţi pentru ca greşelile să
rea ţăranii muncitori au început re-L raionului Hunedoara. Programul să prindă viaţă. Dis-de-dimi- Trustului 7 construcţii Petroşani, au 26 apartamente, căminele F.E. cu cîte nu se mai repete. Vom proceda în
neafă, pe străzile din Orâştie In vederea pregătirii deschi­ construit o adevărată pădure de 170 loouri fiecare. consecinţă.
coltarea porumbului. a va consta din piesa într-un act puteai vedea gospodinele mătu- derii noului an şcolar, comisiile blocuri muncitoreşti, n-au făcut acelaşi
( „Intr-o haltă“ de Uşianski, re- hînd strada sau curtea, văruind lucru şi in anul 1957. Ei au dat în In ce stadiu se află lucrările enu­ Trebuie spus că principala cauză
gardurile sau udînd florile. Era de femei au constituit un spri­ folosinţă doar două oase în Şir cu 18 merate ? Desigur că nu avansat. din care derivă rămînereâ in urmă
c ită ri,.dansuri etc. 0 adevărată întrecere. Fiecare jin activ al comitetelor de pă­ apartamente, şi un cămin pentru ne- Doar la blocul 7 e posibil să fie date o constituie lipsa mîlnij de lucru ca­
gospodină dorea ca strada ei' să rinţi de pe Ungă şcoli. Ele au familiştl. Cît de puţin faţă de pla­ în folosinţă la începutul lunii octom­ lificate, în special în domeniul lucră­
Tovarăşul dr. Petru Groză fie cea mai frumoasă. Mai ales fost, acelea care au ajutat la cu­ nificare am putea spune chiar foarte brie 18 apartamente, Iar restul pro­ rilor de finisaj. Lună de lună pe şan­
a primit delegaţia Adunării deputatele şi delegatele treceau răţenia sălilor de clasă, la spă­ puţin. Şantierul 4 (inginer şef tov. babil la sfîrşitul lui octombrie. La tier s-a simţit lipsa a circa 100 ten-
Populare a R. P. Albania adesea, pe seară, şi aminteau latul geamurilor şi al podelelor. Sitescu) a rămas cum s-ar zice cu blocul A de pildă, abia se execută cuitori, 60 zugravi vopsitori, zidari,
gospodinelor sarcina ce le stă­ mult în „urmă de căruţă". tencuielile, la căminul F se execută etc. Dacă i-ar fi avut pe aceştia cu
Joi la amiază tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele pre­ tea în faţă. La această acţiune au parti­ pardoseala. Cam în acelaşi stadiu se siguranţă că lucrurile nu s-ar fi pre­
zidiului Marii Adunări Naţiona le, a primit delegaţia Adunării cipat 35 de femei. Ele au pre­ Să nu zică oamenii că-i acuzăm află şi lucrările de la blocul 8 şi 16 zentat aşa cum se prezintă. Este drept
Populare a R. P. Albania în frunte cu tov. Pilo Peristeri, vice­ Luna curăţeniei şi înfrumu­ gătit totul ca şcolarii să se sim­ gratuit, ne vom permite să concretizăm şi de la căminul E. că vechile salarii n-au fost stimulati­
preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Albania. seţării oraşului a trecut, dar a- tă bine¦ S-au evidenţiat Elena cam ce blocuri ar fi trebuit să fie ve, este drept că Ministerul Construc­
cum îngrijirea străzilor a deve­ Hetel, Maria Baroiu, E. Toma terminate pînă la sfîrşitul trimestru­ De această rămînere în urmă nu ţiilor a sistat deschiderea unor noi
La primire au fost de faţă tovarăşii: A. Moisescu, vice­ nit un obicei bun pentru gos­ şi Elena Ghişă. lui UI, blocuri în care să se mute sînt vinovaţi numai constructorii de şcoli de calificare pe anul în curs.
preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, A. Bunaciu, podinele din Orăştie. Printre minerii de la cea mai mare mină a la Lupeni. O vorbă romînească spu­ Cu toate acestea, trustul poartă prin­
secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Gh. Stoica şi M. străzile cele mai curate şi fru­ Oriunde ai privi pe străzile ţării. Este vorba mai întîi de blocul ne că „peştele de la cap se Impute". cipala răspundere, pentru lipsa cadre­
Gh. Bujor, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, S. mos’ îngrijite Sînt socotite Tu- nr. 7 cu 47 apartamente care trebuia Aşa şi aici, conducerea Trustului 7 lor calificate. In primul rînd Ministe­
Bughici, deputat. dor Vladimirescu, Popa Şapcă, oraşului Orăştie, în curţi, în să­ dat cam de multişor în folosinţa construcţii este în mare măsură vi­ rul Construcţiilor a sistat deschiderea
1 Mai, 23 August, Dobrogeanu lile de clasă, se vede mîna har­ minerilor. Pînă la sfîrşitul trimestru­ novată de faptul că minerii nu f-e unor noi şcoli, pe motivul ca din con­
A asistat Miha Lako, ambasadorul R. P. Albania la Bucu­ Gfierea- şi Gheorghe Bariţiu. nică a gospodinelor. „Luna cu­ lui III, trebuia dat în folosinţă blo- pot muta la timp în locuinţele con­ statările făcute reieşea că pentru un
reşti. struite pentru ei. Dar cînd vorbim de timp oarecare există suficiente cadre.
Gospodinele cele mai harnice răţeniei şi 'înfrumuseţării ora­ Ori, tocmai aceşti oameni calificaţi
In oadnuil întâlnirii, tovarăşii dr. Petru Groza şi Pilo Peris- au fo st' Vaieria Mureşan, Ida Octombrie n-au fost recrutaţi în mod organizat
terî au rostit scurte cuvîntări în care au exprimat sentimentele Besterţei, Cornelia Dosa, Elisa- şului" este de-acum o tradiţie de către delegaţii trustului trimişi în
de prietenie frăţească care leagă popoarele romîn şi. albanez, diferite regiuni ale ţării. Conducerea
beta Gîngă, Eva Joca şi alte pentru ele. E. CHIRAN trustului s-a mulţumit de multe ori

delegate ale comisiei de femei. Moscova în zilele Sui

Un merit deosebit care revi­

membre ale familiei unite a ţărilor socialiste. ne delegatelor de femei de pe In octombrie 1917 am 'fost ac soldaţii continuă să se pronunţe să constate laconic: n-avem de un-
Ies de compania din care fă­ împotriva războiului. 25.000 de de-i lua şi cheltuim inutil banii cu
Mai multă grijă pentru ceam parte în Sovietul de de­ Din amintirile lui Ivan Cinenov, polonezi au refuzat să lupte... delegaţii. Cu alte cuvinte, trustul n-a
funcţionarea furnalelor noi putaţi a! soldaţilor din Mosco­ fost în stare să facă lucrul cel mal
va. La 17 octombrie, d’s-de-di- fost soldat în regimentul 55 — par­ Toate acestea se petreceau în principal de care depinde însăşi exis­
HUNEDOARA (de la subre Planul de prodiicţie în perioa­ Nefuncţionarea macaralelor şi mineaţă, m-arn prezentat la Co­ timpul pregătirilor în vederea tenţa lui, procurarea cadrelor. Nu
dacţia. noastră voluntară). da 1—25 septembrie a. c. a fost a tobelor de granulare la staţie, mitetul executiv, al Sovietului. ticipant la Marea Revoluţie Socia­ răsturnării dictaturii burgheze. putem trece cu vederea nici unele
realizat doar în proporţie de duce la blocarea bazinului de Mi s-ia dat sarcina să mă ocup listă din Octombrie, membru al Lenin chema Ia insurecţie ar­ greutăţi provenite chiar de la Minis­
Un fel de jurnal de bond, jur­ 97,50 la sută ; procentul de fon­ granulare. Prin aceasta, zgura de rezolvarea reolamaţiilor şi ce P.C.U.S. din februarie 1917. mată. Organizaţiile 'bolşevice ra­ ter care a trimis uneori trustului ca­
nalul de activitate al secţiei fur­ tă declasată la fumai ui 6 a în- renilor. Din periferiile muncito­ ionale din Mosaova întocmeau dre calificate de care trustul avea
nale noi, redă cotidian şi crono­ treout simţitor 'admisul. N. NEGRU reşti ale oraşului veneau mereu lnnjgit pînă noaptea târziu. A liste de întreprinderi şi insti­ mai puţină nevoie ca de pildă, insta­
logic întreaga activitate a secţiei oameni care se plîngeau de şi­ doua zi dimineaţă s-a întrunit tuţii care urmau să fie cucerite latori şl fierari betonişti.
respective; e o fotografiere a- Nu se poate spune că brigă­ (Continuare în pag. 3-a) canele proprietarilor de case, de- fracţiunea noastră bolşevică în primul rînd. Pe această lis­
zile de furnalişţi nu depun e- rmascau pe spieoulanţii cu ali­ pentru a discuta oum trebuie tă figura şi Banaa de Stat, cu Aprovizionarea neritmică cu mate­
mănunţită a procesului de pro­ forturi pentru realizarea sarcini­ mente, anunţau despre întruni­ luptat împotriva ruinei econo­ care mai târziu am avut ocazia riale de către trust a fost şi ea Ia
mice- Numeroase uzine nu mai să am de-a face. rîndul ei o cauză care a gravat ră-
ducţie, a mersului Iul, a even­ rile -unor persoane suspecte ca­ funcţionau de mult timp, .nu e- mînerea în urmă. Cînd constructorii
xistia materie primă, nici fon­ Bolşevicii desfăşurau o in­
tualelor defecţiuni sau realizări, re aveau legături cu contrare­ duri pentru plata muncitorilor. tensă activitate în dudul mase­ GH. TAUTAN
In timpul şedinţei, cineva a ci­ lor. Au fost create cursuri de a-
voluţia. Această muncă s-ia pre- tit o ştire primită de pe front : gitatori oare să activeze prin­ (Continuare în pag. 3-a)
tre soldaţi. Agitatorii învăţau
¦ fără a lăsa armele din mînă. In

a tot ceea ce se întâmplă, indife­ lor de plan. Astfel, brigăzile IN FOTO: Soldaţi şi muncitori din-Petrograd Ia 'deirionştraţll cu lozinci prin care « si sî predea însemnările lor ei îşi notau că încălţăminte
rent dacă e zi sau noapte în prim furnaliştâlor Victor Pali, toată puterea Sovietelor, trebuie instaurată republiaa de­
perimetrul care cuprinde două Ludovic Csosz şi Gheorghe Bi- mocrată, că trebuie lichidată peste plan
proprietatea particulară asupra
din cele mai moderne agregate strean de la furnalul 5, în pri­ pămîntului. Apoi era vorba des­ Otâată ou apropierea iern
pre naţionalizarea tuturor între­ necesităţile de încălţăminte d
siderurgice din ţară. mele 15 zile ale lunii curente prinderilor industriale importan­ vin din ce în ce mai mari. I
te, introducerea controlului acest lucru ţine cont colectiv
Să răsfoim niţei, filele şi-au realizat normele în pio- muncitoresc. Capitaliştii au rui­ de muncitori al fabricii „Ard
nat în perioada aceea întreaga leana“ din Albă Iulia. Antren?
4.IX. „Furnalul 6 în schimbul porţie de la 100,29 pînă lia 118,59 gospodărie a Moscovei- Soldaţii,
foşti muncitori, discutau ca buni în întrecerea socialistă, muncit
întâi a funcţionat normal. In la sută, iar brigada Il-a de la gospodari cum trebuie organi­ rii acestei fabrici întâmpină zii
zată producţia fără capitalişti. de 7 Noiembrie cu realizări i
schimbul doi a mers redus 6 furnalul 6, condusă de prim to­ Dar, cel mai însufleţit, pasionat seamă. Astfel, planul producţi
schimb de păreri l-a prilejuit globale în această lună a fc
ore din lipsa oalelor de fontă; citorul Ioan Tărnăuceanu, a dat acel punct din program în care îndeplinit în proporţie de 102
se arăta că noul guvern revo­ sută. Cele mai bune rezulta
în schimbul trei a mers redus cu 2,78 la sută mai multă fon­ luţionar trebuie să propună ime­ le-au obţinut Ana Moldovan i
diat 'tuturor popoarelor statelor Ia secţia oro! care a îndeplin
timp de 8 ore, din acelaşi mo­ tă decît prevedea norma. Rezul­ beligerante o paoe democratică planul în proporţie de 160
generală. sută, Ioan Drăgoi de la secţ
tiv“. tatele muncii lor. ar fi fost şi tras pe calapod cu 145 la sut
La Moscova, aproape în toa­ Ioan Haţegam II cu 117 la sut
5.IX. „Furnalul 6 a mers re­ mai bune diacă n-ar îi existat o te uzinele, partidul crea detaşa­ D. Ştefan cu 170 la sută. N'
mente de muncitori înarmaţi — mărul celor care s-au evidenţi
dus timp de 8 ore în schimbul serie întreagă de lipsuri. garda roşie. împreună cu unită­ în mod deosebit este însă mu
ţile armate, inclusiv şi regimen­
întâi, din lipsa oalelor de fon­ In majoritatea cazurilor se fa­ tul nostru 55, aflate sub influ- mai mare şi creşte cu fiecare
ce trece, '
tă “. ce, simţită lipsa oalelor: pentru (Continuare in pag. lll-a)

Pe data de 10 şi II, mersul zgură şi fontă. Acest fapt se

furnalelor a fost redus din lip­ datoreşte unei slabe organizări

să de cocs şi aglomerat in si­ a procesului tehnologic ia staţia

lozuri. ' de grănulare şi' benzile de turnat

Şi, răsfoind astfel jurnalul de fontă, slabei întreţineri a utila­

activitate de la secţia II furna­ jelor,' precum, şudeselor, schim­

le, constatăm cauzele care au bări în' conducerea !acestor sub-

dus la nerealizarea planului. secţii. •