Page 88 - 1957-09

Pa& ?
WiTnrriin m b bm b í
Copiii de astăzi,
oamenii de mime
O anchetă făcută într-o materni­
tate a arătat ce mare este nupiărul
mamelor ignorante în ceea ce priveşte
procesul naşterii şi chiar anatomia
organelor sexuale.
Majoritatea femeilor păstrau o a-
mintire neplăcută a primului period,
cu atît mai neplăcută cu cit nu fu­
seseră iniţiate de mame, ci de anu­
mite prietene — şi de faptul de a fi
învăţat aceste lucruri — cu totul na­
turale — pe ascuns, le lăsase o im­
presie de primejdie şi teamă.
De aceea ni se pare important să
dăm cîteva sfaturi tinerelor mame
care au răspunderea educaţiei fiicelor
lor — în sensul unei cunoaşteri să­
nătoase şi corecte a problemelor se­
xuale.
Educaţia trebuie privită
cu calm
Nu vrem să încurajăm mamele care
în orice circumstanţă, anticipează e-
venimentele şi dau fetelor informaţii
pe care nu le pricep şi pentru oare
nu au nici un interes; dar mamele
care refuză să atace aceste probleme
dintr-un soi de timiditate, riscă să-şi
lase fiicele să descopere aceste lu­
cruri în împrejurări destul de neplă­
cute pentru echilibrul lor viitor.
Atitudinea faţă de educaţia sexuală
trebuie să fie aceeaşi, ca pentru toate
problemele educaţiei: într-un climat
sănătos, în care domneşte o bună
înţelegere între copii şi părinţi, eve­
nimentele noi nu apar într-o lumină
neliniştitoare. Mamele trebuie să dea
dovadă de calm şi bun simţ, trebuie
să evite secretele, aluziile, ironia. In­
teresul copilului pentru problemele se­
xuale este mai mult sau .mai puţin
precoce şi din momentul în care ştie
că este băiat sau fată îşi pune prima
întrebare: de unde vin copii?
Ce răspuns vom da?
Trebuie păstrată
încrederea mutuală
între părinţi şi copH
Aşa cum afirmă Macarenko într-o
conferinţă pentru părinţi : „Copilul
ignoră nu numai problema sexuală —
ci multe alte probleme ale vieţii —
şi totuşi noi tiu trebuie să ne gră­
bim să-I împovărăm cu cunoştinţe
care-i depăşesc forţele. Nu vom expli­
ca unui copil de 3 ani originea căl­
durii şi a frigului sau de ce cresc şi
scad zilele“. Deci, pentru cei mici
un răspuns simplu este suficient. In­
formaţiile vor fi progresive după vîrs-
ta şi interesul copilului; scopul e-
senţial nu este de a iniţia copilul, ci
de a păstra o încredere totală între
părinţi şi copii. Un copil care va vorbi
oalm despre anumite lucruri văzute
în familie (naşterea pisoilor sau naş-
— Vă rog reveniţi, tata trebuie
să-mi facă lucrările la matematici.
...Şi aceasta este cantera copiilor.
Fără cuvinte.
terea unui frate mai mic), va fi mult
mai puţin sensibil la informaţiile pror
puse de prietenii săi, pe stradă' sau
la şcoală.
Cit despre fete, e ,de la sine îrtţe-
les că nu trebuie să abordăm pro­
blemele sexuale înainte de apariţia
semnelor de pubertate; aceste semne
trebuie prezentate ca o etapă fericită
spre viaţa de adult. Copilul trebuie
supravegheat atent în această perioa­
dă ; va evita oboselile şcolare şl va
fi învăţat să utilizeze măsurile de
igienă indispensabile. De mare impor­
tanţă este utilizarea timpului liber:
o fată ocupată cu lucruri interesante,
fără „timpi morţi“ va fi mai puţin
preocupată de propria sa persoană. E-
xerciţii fizice — fără exagerări — a-
numite sporturi adecvate vîrstei şi
sănătăţii sînt factori ai echilibrului.
Fiecare copil are ritmul său pro­
priu de dezvoltare şi nu există două
situaţii exact comparabile. Dar o bună
organizare a vieţii familiale, un climat
de încredere vor elimina întrebările in­
solubile şi nu vor exista nici pă­
rinţi „încurcaţi“, nici copii ignoranţi.
° Covoarele de cauciuc trebuie
frecate cu un burete mare muiat în
apă rece. Să nu folosiţi niciodată apă
caldă.
® Pentru a îndepărta petele de pe
stofa mobilelor, frecaţi-le cu un tam­
pon îmbibat în eter. Petele grase vor
fi pudrate cu talc şi lăsate mai multe
ore, după care vom îndepărta talcul.
Nu le periaţi, ci îndepărtaţi talcul
cu o cî"pă curată.
o Pentru a degresa gulerul unui
costum, după ce l-aţi periat bine, fre-
caţi-1 cu un tampon îmbibat în apă
amoniacală (1/5 amoniac) şi apoi
ştergeţi-1 cu apă curată. Călcaţi-1 jncă
umed, acoperindu-I cu o pînză fină.
® Pentru a îndepărta petele de
grăsime de pe scaunele de piele, fre­
caţi-le cu un tampon îmbibat în apă
călduţă, cu săpun. După ce se usucă
le frecaţi cu o cremă specială.
® Dacă aţi spart un pahar şi nu
puteţi aduna cioburile fine, folosiţi-vă
— pentru aceasta — de un tampon
de vată, umed.
e Pentru a şti dacă un peşte este
proaspăt, apăsaţi-1 uşor cu degetul.
Dacă urma degetului dispare imediat,
este proaspăt. Dacă amprenta rămîne,
mai bine să vă abţineţi.
o Pentru a păstra ouăle proaspete
15 zile, lăsaţi-le cîteva minute în
ulei de măsline.
® Dacă aţi făcut sosul prea să­
rat, adăugaţi 2 cartofi tăiaţi în pă­
trăţele şi o bucată de zahăr.
® Fructele se păstrează mai multă
vreme dacă sînt aşezate unele lingă
altele, fără să se atingă.
® Petele de vin de pe lengeria de
bumbac dispar dacă le spălaţi în lapte
fierbinte, apoi în *apă călduţă.
• Petele de ou de pe vestminte de
mătase, se îndepărtează cu ajutorul
unei cîrpe muiate în apă rece. Să nu
folosiţi niciodată benzină sau apă
caldă, deoarece oul se coagulează.
—¦Aveţi tenul gras şi puncte
negre? Spălaţi-vă seara cu să­
pun de pucioasă şi apă căreia
1 s-a adăugat un praf de borax.
Clătiţi şi puneţi pe obraz urmă­
toarea loţiune:
Apă de Îămîiţă 3/10
Apă de Hamamelis 3/10
Apă de trandafiri 3/10
Alcool camforat 1/10
Cîteva picături de Benzoin,
— Pentru a stânge porii di­
lataţi se întrebuinţează ca astri-
gent laptele crud căruia i se a-
daugă zeamă proaspătă de fruc­
te. Loţiunea se face în fiecare
zi în porţiuni mici. In urma ei
se şterge obrazul cu apă de
trandafiri sau ceai rusesc rece.
— O cremă eficace pentru pie­
lea îngroşată a picioarelor : Se
topeşte într-un mic vas 60 gr
de seu şi 10 gr salicilat praf;
se freacă pînă devine o spumă.
Se păstrează crema într-o cutie
de tablă şi se unge locul îngro­
şat seara iar a doua zi se face
o baie caldă de picioare.
— Transpiraţia mîinilor se e-
vită prin tratarea lor cu urmă­
torul lichid :
Balsam de Peru 1 gram
Acid formic 5 grame
Clorhidrat 5 grame
Alcool diluat 100 grame.
— Contra pistruilor se reco­
mandă ca preventiv, să se între­
buinţeze multă cremă grasă, în
fiecare dimineaţă.
In sezonul cînd apar se tra­
tează pielea c u :
2 grame amoniac
2 grame apă oxigenată şi
pudră de amidon, amestecată
pînă la consistenţa unei creme
şi aplicate pe locurile pătate de
pistrui.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 867
S A N ATA J UNUL
Somnul In privinţa mesei de dimineaţă, ro-
minul are un proverb: mîncarca de
rizează destinderea organismu­ dimineaţă şi însurătoarea de tînăr
sînt două lucruri bune. Dar nu prer
lui. tutindeni este aşa, flecare ţară îşi are
gusturile ei.
Numeroase femei în ajunul pe­
In realitate prima masă ar tre­
rioadei dorm ră u : dacă aceas­ bui compusă in funcţie de starea să­
nătăţii, de activitatea fiecărei zile, de
tă turburare rămîne pasageră, obligaţiile zilniţe şi evident, de vîrstă.
Astfel:
atunci nu e motiv de nelinişte.
Pentru un copil
In schimb, cînd femeile la me­ de 6-10 ani:
nopauză prezintă turburări gra­ Budinca are o acţiune tonică, uşor
laxativă ; vom adăuga puţin unt (vi­
ve ale somnului, trebuie cerut tamine şi grăsime), cîţiva biscuiţi (a-
port energetic), un măr cu coajă (vi­
neapărat sfatul unui medic. tamine şi celuloză), o linguriţă de
miere, „..şi puştiul poate pleca la
Dacă sînteţi obosită după o şcoală sau la joacă.
Multe femei se plîng de in­ muncă grea sau un exerciţiu fi­ Pentru cei care vor să se cita cu primele zile ale Ui nemarcate; ele pot fi scurte,
dezintoxice : toamnei, casele de modă încep trei-sferturi sau lungi. Cele
somnii sau de un somn rău. zic neobişnuit, luaţi un compri­ lungi se pot purta cu un cordon
Dacă aceste insomnii se pre­ mat de aspirină cu un ceai de Ceaiul procură o lovitură de bici sa~?L precizeze intenţiile şi ast- din aceeaşi stofă, înnodat uşor,
nervoasă şi musculară, dar mai pu­ i ^ Putam prevedea^ care vor fi
lungesc este necesar să consul- tei îndulcit bine. ţin violentă decît cafeaua; îi vom a- liniile modei în 1958. Astfec: neglijent. Mînecile au tendinţa
dăuga lămîie şi o jumătate de por­ de a aluneca pe umeri, desem­
tăm un medic. Noi nu vrem de- Dacă Sînteţi nervoasă, punc­ tocală sau în lipsă, mere (aport de ROCHIILE : Vom întîtni două nând un pătrat larg. Gulerele
cît să vă dăm cîteva sfaturi ca- ţi-vă comprese cu apă foarte cal- vitamine şi celuloză). tendinţe: linia semi-sporf (tro- sînt întoarse, închise cu nas­
teur) şi linia uşoară, vaporoasă. turi, rotunde, rabatu — fie gu­
re vă vor ajuta"să dormiţi mai dă sărată (1 l. de apă, 2 lin Pentru cei grăbiţi: I n ' amîndouă cazurile nu vom lere taior sau gulere eşarfă. S r
înUIni mîneci lungi, debit stil poartă de asemenea un decol­
bine. guri de sare marină) în jurul Zeama unei portocale, sau un pa­ cămaşă, strînse într-o manşetă teu mic in jurul gîtului.
gleznelor. har de suc de roşii sau mere, 3 felii prinsă în butoni. Se va pwta
In general culcaţi-vă devreme de pîine pentru regim (vitamina B, foarte mult mîneca trei-sferturi Fustele sînt drepte şi nu prea
— cel mai tîrziu la orele 11 Fricţiunile cu o mănuşă as­ aport energetic), prăjituri. şi kimono foarte scurt. lungi, cu o cută adîncă sau
şi pe cit posibil la aceeaşi oră. pră, uscată, ne dă adesea o des­ despicate într-o parte, pentru a
Dacă sănătatea vă permite, des­ tindere plăcută; un alt bum bine - ascuţit, rupîndu-se toate frun­ Rochia semi-sport tinde din uşura mersul.
chideţi larg fereastra, chiar in procedeu calmant constă în a zele care ar putrezi în apă, iar, pen­ ce în ce mai mult să se înde­
timpul iernii, deoarece o atmos­ presa ceafa cu un burete înmu­ tru -trandafiri, ghimpii care intră în părteze de linia prea strimtă. MANTOURILE — în gene­
feră îmbîcsită nu predispune la iat în apă caldă în care am apă. Păstrînd o fustă dreaptă, va ral au linie dreaptă- Se disting
somn. pus şi flori de tei. In sfîrşit. folosi un corsaj în stilul cămă­ totuşi 2 tendinţe: prima foarte
clasicele ceaiuri: tei, flori de şii, cu un uşor efect blazat în clasică, dreaptă; a doua, mai
Acoperiţi-vă cu ceva căldu­ portocale pasiflora, valeriana, spate, cu un cordon stNins, cu îndrăzneaţă desemnează un spa­
ros — dar uşor; cuverturile vor fi băute cu mult zahăr. guler rebatu sau cu revere.
prea grele apasă asupra corpu­ te în formă de fus. Se mai
lui şi îl obosesc. Mîncaţi mo­ Termirând, sfătuim femeile Rochia mantou, utilizează cî- poartă mantouri-sac, strînse în
derat seara — pentru ca diges­ care au insomnii să nu folo­ teodată linia tabulară cu uşoare talie cu centuri înnodate negli­
tia să fie uşoară; ceaiul, alcoo­ sească somnifere fără sfatul pliuri la talie; ea se poate pur­
lul. caţeau, nu vor fi folosite medicului căci — luate multă ta şi complet dreaptă, sau strîn- jent. Mînecile sînt largi şi prin­
seara, iar în ceea ce priveşte vi­ vreme — produc dereglări ale să într-o centură lată de piele se destul de jos, sub umăr.
nul poate fi admis într-o mică sistemului nervos şi o obişnuin­ sau stofă- Aceste rochii sînt în­
cantitate- ţă de care ne va fi greu să ne Manşetele au forma unei
soţite adesea de veste din ace­ benzi late care strîng mîneca
Dacă aveţi o proastă circula­ debarasăm. eaşi culoare şi stofă, scurte în pense sau creţuri. Gulerele
( r ănite), trei-sferturi sau
ţie şi picioarele reci vă împie­ lungi (asemănător pardesiurilor au forme diferite —- ca la ta-
scurtate). ioare şi rochii. Nasturii au un
dică să dormiţi, este prefera­ rol foarte important: cînd Sînt
Ţesăturile sînt in cea mai na­
bil. să folosiţi sticle cu apă cal­ re parte de tină. Se poartă mari se folosesc puţini, — u-
foarte mult catifeaua, atît pentru nul sau doi; cînd sînt mai mici,
dă — chiar vara — decît să rochiile elegante ă t şi pentru pentru mantourile petrecute sînt
cele sport. ' cusuţi adesea în formă de triun­
vă ghemuiţi pentru a vă încălzi: ghi.
Culorile sînt potolite, mult
acest lucru congestionează or­ Se poartă ţesături mai groa­
bej, de la nuanţa cea mai în­ se, largi, cu aspect imitînd tri­
ganele abdominale şi nu favo- chisă pînă la culoarea mierii; coul şi cu mai multe culori în
bleu şi roşu, în nuanţe închise,
;p * Apa din vase va fi schimbată cît cu reflexe violete; verdele : ţesătură. In general ¦culorile
mai des posibil, în afară de cîteva smaragd sau bronz; alb şi ne­
— Pîinea uscată pisată e mi­ Nimic nu dă unui interior, ori- flori care nu trebuie mişcate şi căro­ gru blonde sînt la m odă: miere, ha­
nunată pentru albitul dinţilor. cît de modest ar fi, un aspect mai ra le vom adăuga apă proaspătă de vană, topaz, scoarţă de pom. De
De asemenea coaja de portocală strălucitor decît un buchet de flori. oricîte ori e nevoie. CROIALA TAIOARELOR asemenea verde-olive sau bronz,
uscată şi-pisată. Şi nimic nu este mai dezolant decît este în: general suplă şi eu ta- negru şi albastru verzui.
un buchet de flori aşezat dizgraţios,- ® Cîrtd - avem.:, la îndemînă, vom
— Cartoful crud ras pus pe introduce în vase cîteva bucăţi de V re fi să facefi conserve în casă ?
un tifon şi aplicat direct pe sau flori care se usucă, fiind neîn­ ghiaţă; o tabletă de aspirină, o bu­
ploape, timp de un sfert de grijite. De aceea : Atunci ţineţi seama de urmă­ de şanse, serviţi-vă de borca­
ceas, desumflă şi calmează ploa- cată de zahăr sau un cărbune de toarele sfaturi :
peje? • Pentru a le menţine prospeţimea, lemn care pot de asemenea prelungi nele special construite pentru
1. Toate alimentele pe oare conserve ; procedeul sticlelor es­
Tratamentul se aplică zilnic florile tăiate, trebuie ţinute în apă viaţa florilor. vreţi să- le conservaţi (legu­
10—15 zile. me, fructe, etc.) trebuie să fie te perimat-
pînă la corolă' timp de o oră sau « Nu le ţineţi la soare sau în cu­ proaspete, foarte sănătoase, iar 6. Există aparate speciale
— O reţetă contra punctelor două înainte de aranjarea lor în vase. rent de aer; în timpul nopţii pu­ fructele să nu fie prea coapte.
negre? neţi florile într-o cameră mai rece.
® Tijele vor fi tăiate cu un cuţit 2. Curăţenia este lina din
Eter sulfuric 15 gr ® Nu amestecaţi flori de seră cu condiţiile esenţiale ale reuşitei:
Alcool de 90 grade 100 gr cele culese din grădină sau cu flo-i alimentele trebuie spălate cu
Tinctură de benzoa 2 grame de cîmp. Cu puţină imaginaţie puteţi
aranja buchete în vase neobişnuite; grijă şi şterse. Borcan ele şi ca­
Soluţie de camfor 2 gr. o supieră, o oală de pămînt, un fla­
con, pacele trebuie spălate cu apă
fiartă. pentru sterilizare, dar sistemul
® Pe balconul casei cultivaţi flo­ primitiv este dovedit a fi cel
rile în ghiveciuri, care trebuie să fie 3. Rondelele de cauciuc să
OOOOOOOC OOOOOOGOOOOOOOOOOOOOi)OeOOOOOOeOOOtX>OOOOOOOOOOOOOOOOOCXX}OOOOOOOOOOOOOOOOC destul de mari. Pe un balcon, aşe­ fie în perfectă stare şi unse pu­ mai bun, mai ales dacă -aveţi
zat spre miazăzi, este posibilă cul­ grijă să înfăşuraţi borcanele
tura tuturor florilor, cp foarte puţine ţin înainte de a fi puse; nu fo­
excepţii, în timp ce pe un balcon ex­ losiţi ani ia rînd aceleaşi cau­ în cîrpe.
pus spre miază-noapte este bine să ciucuri : o cheltuială mică poa­ 7. Nu umpleţi borcanele com­
preferaţi begoniile, iedera, hortens ile, te înlătura un eşec.
balsamina, panselele. p le t: lăsaţi-le goale 2—3 cm.
4: Respectafi timpul de fierbe­
re necesar : orice inovaţie în 8. După oe scoateţi borcanele
aces-t domeniu poate fi dezas­
truoasă. de la sterilizare, -acoperiţi-le cu
o pătură pînă la răcirea com­
5. Pentru a avea maximum pletă.
9. Aşezaţi conservele într-un
® Curăţenia zilnică a plantelor este dulap, la -adăpost de căldură,
obligatorie. îndepărtaţi florile şi frun­
zele stricate. Frunzele respiră: cură: umiditate sau lumină.
ţaţi-le de praf cu un burete umed. 10. Şi un sfat pentru consu­
¦> ® Stropirea florilo- sa faceţi matori : un borcan odată desfă­
cut nu poate fi ţinut mai mult
dimineaţa sau seara. -de 24 ore vara, sau 48 de ore
iarna, t •¦
- Cu fructele toamnei preparaţi
dulciurile iernii,,, s
Fructe în sirop m Gutui ză în baie marină timp de 10
minute. Se închid borcanele şi
l | Piersici Se folosesc fructe bine coap­ se sterilizează timp de 30 mir
te, se curăţă de coaje şi se taie nute.
Trebuie un kilogram de zahăr în 4—5 bucăţi, scoţîndu-se sîm-
la un litru de apă, pentru a buri cu grijă. Se pun bucăţile Fructe în oţet
prepara un sirop de zahăr de
28 de gnade. Adăugaţi 2 derili- sau în alcool
trii de kirsch. Se introduc "pie.r-
O bluză clasică este necesară în garderoba fiecărei fe­ sicele un minut în apă fierbinte, într-o s-aramură cu 2 la s-ută sa­ m Prune
mei. Ea poate fi din mătase albă sau colorată şi se poate purta apoi în apă rece. Se desfac în
la un taior- O bluză de puplin cu dungi sau imprimată, se jumătate, se scoate sîmburele şi re. Se scurg şi se usucă 1—2 Se aleg prune frumoase, dar
poartă foarte bine cu o fustă sport sau cu un pantalon lung. coaja şi se pun pe o pînză cu­ minute. Se răcesc cu apă şi se nu prea coapte. Se spală, se
rată ca să se scurgă. Se aşea­ aşează în borcane oare se aco­ şterg, se înţeapă de 7—8 ori cu
Bluza trebuie să fie croită ca o cămaşe bărbătească, cu ză într-un borcan şi se acoperă peră cu sirop fierbinte. Se aşea- uri ac. Se fierbe 500 gr de za­
un guler deschis, cu revere ascuţite şi cu manşetele rotunjite. cu* siropul de zahăr- Se sterili­ hăr tos în 2 litri de oţet de vin,
zează 30 de minute în baie ma­ Cînd siropul este fiert, se adau­
Citiţi cu atenţie detaliile explicaţiilor şi păstraţi schi­ rină. gă prunele şi se trage de pe foc
lăsîndu-1 pe marginea maşinei
ţele de tipar, care vă vor ţi utile, poate, într-o zi. !8 Pere. 5 minute- Se scot fructele cu a-
GULERUL = 1. Potriviţi dosul gulerului (cusătură înă­ jutorul unei strecurători şi se
Se prepară siropul oa mai sus.
untrul bluzei). Se curăţă perele şi se pun 15 pun în borcane. Se acoperă cu
2. Aşezaţi şi tigheliţi partea de deasupra a gulerului, aşe- secunde în apă fierbinte, se
scurg de apă şi se p-u-n în bor­ siropul răcit, după oare se pune
zîndu-l pe faţa bluzei; întoarceţi şi tăiaţi partea inutilă a păr­ cane. Se umple borcanul cu si­ capacul şi se păstrează la rece.
rop pînă la 2 cm de margine şi
ţii îndoite, a pieptului. se sterilizează 45 minute. NOTA: Rugăm cititoarele noastre să ne comunice ilnpresiile lor
3. Dosul bluzei: fixaţi partea de deasupra a gulerului cu despre această pagină, precum şi sugestii penlru paginile de viitor care
vor apare în fiecare lună.
partea îndoită a pieptului.
M I NECILE. Şliţ şi manşete: după ce aţi făcut cusătura V y~>fS-*
părţilor, puneţi o bentiţă în jurul şliţului — tigheliţi la 2 cm-
de la linia de mijloc, apoi îndoiţi. întoarceţi ntîneca. Tigheliţi
t jur-împrejurul bentiţe’, făcind o mică îndoitură Odată lucrul
î terminai, tighelul se vede doar deasupra Puneţi manşetele. Fa-
î cefl patru pense de 2 cm. (4 cm. — total 16 cm.) de fiecare
| parte a. şliţului.