Page 89 - 1957-09

Nr. 867 VimWL socialismului Pag. 3

Dezvoltarea reţelei comerţului de stat Romanţă poştală NOTA CRITICA Se îmbunătăţeşte
în regiuneaHunedoara activitatea culturală
In atenţia Oficiului Cine cunoaşte situaţia?
j HAŢEG (de la subredacţia
P.T.T. Şibot Ge nrai năduf te-iapucă uneori! ţii-valorificări, erau plecaţi în noastră voluntară)
Recent, un redacta !al ziaru­ Convorbire cu tovarăşul dar comerţul de stat prin dez­ In mijlocul iernii se poate în- concediu. In situaţia aceasta ne­
lui nostru, a avut o convorbi­ GH. B U S U I O C voltarea reţelei şale, contribuie In clipa asta îmi aduc tîrnpla să transpiri, după cum am văzut obligaţi să solicităm Trecînd pe lîngă Sfatul popu­
re cu tov. Gheorgbe Busuioc, ad­ tot mai efectiv ta ridicarea ni­ Aminte doar de una; vara te pot apuca răcorile. Asta datele de la tov. Cianu. Bine­ lar al oraşului Haţeg, m-am o-
junctul secţiei comerciale a Sfa­ adjunctul secţiei comerciale a velului de trai al oamenilor De cînd plecat-am din Bulbuc se întîmplă atunci cînd te gă­ voitor, acesta s-a spălat repede
tului popular regional, pe terna Sfatului popular regional muncii din regiunea noastră. Curînd se-ncheie luna. pe mîini, trimiţîndu-ne la tov. prit plăcuţ surprins, în pilănă
dezvoltării reţelei comerţului de Hunedoara Dar cum de mic copil eu gust seşti în faţa unor situaţii, să le Coroin, stiatisticianul. Desigur, stradă, Mai trecusem pe aici şi-n
stat în regiunea noastră în ul­ ÎN TR E B A R E ; Ne-aţi vorbit Al slovelor deliciu, zicem,., imposibile. Intr-o situa­ ne-am zis noi, datele se găsesc alte zile, şi cam la aceeaşi oră,
timii ani. Publicăm mai jos în­ laţia ă crescut vertiginos şi în de realizările obţinute. Ele însă Către sfîrşitul lui august ţie de asta ne-am găsit şi noi ta oal cu evidenţia statistică, are fără să aud pînă acum acorduri
trebările şi răspunsurile primi­ cartierele mărginaşe ale oraşe­ nu vor rămîne la stadiul actual- Trecui pe la oficiu. la U.R.C.C. Sebeş, cînd „am dreptate. Nuţnai că tov. Coroiu muzicale, aşa cum mi s-a întîm
te cu acest prilej. lor. Aşa se face că momentan, In acest sens v-am ruga şâ ne ,,Nespus revistele-mi iubesc îndrăznit“ să ne interesăm des­ nu era nici el prezent. Plecat, plat de data aceasta. Curios pes
reţeaua noastră comercială dis­ vorbiţi despre perspectivele exis­ Şi am o rugăminte, pre situaţia achiziţiilor şi con­ aşa ca... „joia în zi de tîrg la te măsură de a vedea ce se pe
ÎN TR E B A R E : Ce ne puteţi pune de 828 unităţi de desfa­ tente în regiune, în legătură cu In Deva vreau să de citesc tractărilor. Cum s-a întîmplat ? Sebeş“. Din nou la tov. Cianu. trece în incinta sfatului, mă in
spune în legătură cu situaţia cere. Printre noile unităţi de dezvoltarea reţelei comerţului De astăzi înainte. ¦ Simplu ca bună ziua. Ne-am ur­ Din nou binevoitor ne-a arătat teresai ta funcţionara de ser
comerţului de stat din regiunea desfacere deschise în ultimii ani, de stat. Şi prin urmare, iată, las cat la etaj şi am trecut prin că el „nu cunoaşte situaţia“. De­ viciu, oare îmi dădu cîteva lă
noastră, la sţîrşitul primului se numără complexul restaurant Adresa mea cea nouă. toate cele 7 camere ale U.R.C.C, zarmaţi complet de atîta modes­ muriri. Astfel, aflai că în ca
plan cincinal ? din Hunedoara, deschis în cins­ RĂSPUNS: Pentru anul 1958, Salut voios şi bun rămas Aici linişte şi... vraişte. Intr-o tie am plecat spre alte rosturi, mera din care străbăteau acor
tea zilei de 23 August a. c. res­ proiectele noastre de;plan pre­ Şi spor la muncă, vouă". singură încăpere, vreo 8 oameni nu fără să reflectăm amar asu­ durile, sub conducerea tov. prof
RĂSPUNS : La sfîrşitul pri­ taurantul din Lupeni, magazinul văd o creştere de 10,5 la şuţă, aşteptau. Ce anume aşteptau, e pra unei întrebări : de ce n-o fi Victoria Bătrîncea, se făceau re
nţului plan oinoimal reţeaua co­ de confecţii din Deva şi multe în ceea ce priveşte volumul to­ ? drept că nu prea ştiau, după cunoscînd tovarăşul Cianu si­ petiţiile orchestrei căminului
merţului de stat din regiune altele. Pe lingă deschiderea de tal al circulaţiei mărfurilor, din cum nu se prea ştia de fapt nici tuaţia şi în definitiv, cam ce cu­ cultural „Nicole Bălcescu“ ' din
dispunea de un număr de 654 noi unităţi, s-au reamenajat de oare la produsele alimentare cu A toamnă frunzele cad rar cine anume trebuia să vină la noaşte el ? Haţeg.
unităţi de desfacere faţă de 179 asemenea o serie 'de magazine, 12,5 la sută, alimentaţia publi­ Ca nişte plicuri triste, şedinţa .convocată cu preşedinţii
cîte erau la începutul planului în special din domeniul alimen­ că cu 8,3 la sută şi produsele Citesc, în ele că-n zadar cooperativelor săteşti, In a op­ Mai tîrziu am aflat că tov. Am îndrăznit şi am intrat în
cincinal, adică în anul 1951. tar, de la Petroşani, Hunedoara, industriale cu 8,8 la şută. Am Tînjesc după reviste. ta cameră, lîngă un telefon, tov. Cianu cunoaşte tot atît de bine sala de şedinţe a sfatului. Aci,
Aceste unităţi, răspîndite în cen­ Deva, pentru a corespunde ce­ pus accent deosebit şi pe apro­ Căci nu-mi închipui ce poznaş vicepreşedinte Cianu, se chinuia situaţia ca şi ceilalţi tovarăşi ca­ 7-8 oameni s-e pregăteau să re­
trele muncitoreşti şi urbane, au rinţelor unui comerţ civilizat- vizionarea populaţiei cu materia­ O face într-o ureche inutil să obţină o legătură ima­ re răspund direct de problema a- pete o nouă melodie. Fără să
asigurat într-o mai mare măsu­ S-a mai construit un depozit- le de construcţie şi mobilă, pre- Şi le trimite prin poştaş ginară, asta aşa pentru ca să chiziţiilor şi contractărilor. Din- se deranjeze de prezenţa mea,
ra aprovizionarea populaţiei. siloz pentru Aprozarul Deva, văzînd o creştere de 22,50 la Tot pe adresa veche. . ne demonstreze omul că este o- tr-o comoditate, pe care n-o în­ instrumentiştii, apoi solista Cor­
Bunăoară, volumul desfacerilor cu o oapacitate de 300 tone sută la aceste produse. Pentru Cufînd vor troieni zăpezi, cupat. nelia Ciura, porniră frumosul
în anul 1955, comparativ cu a- mărfuri. a putea desface în bune con- Coli albe pînă-n zare, ţelegem, tov. Cianu a refuzat cîntec „In amurg“ de A. Giro-
nul 1951, a crescut după cum diţiuni acest volum de mărfuri, Iar tu speranţă tot visezi Spre dezamăgirea noastră de veanu. Urmară apoi, rînd pe
urmează : la produse alimentare ÎN TR E B A R E : Dacă numă­ am prevăzut mărirea reţelei cu Reviste literare. mai tîrziu, am aflat că era sin­ destul de diplomatic a ne infor­ rînd, cîntecele : „Firicel de floa­
cu 218 la sută, din care zahăr rul unităţilor a crescut, aşa du­ un număr de 30 unităţi noi. Pe Doar factorilor de servici gurul din conducerea U.R.C.C. re albastră“ romanţa „De ce nu
cu 25 la sută, orez cu 137 la pă cum aţi arătat, atunci desi­ lingă aceasta, s-a prevăzut con­ Ce-adorm şi cască gură, Sebeş, cu care se putea sta la ma asupra celor ce doream să vii“, „Mama* a cunoscutului
sută, carne cu 14 la sută, unt gur că s-au vîndut multe măr­ struirea în oraşul Hunedoara, a Prin visuri nu le trece, nici compozitor sovietic Tabacinicov,
cu 426 la sută, brânzeturi cu furi. Ce ne-aţi putea relata în unui depozit-siloz pentru 600 Prin gînd, literatură• ora aceea de vorbă. T>ov. preşe­ aflăm. cîntecul popular „De la noi de
440 la sută, preparate de carne legătură cu mărfurile vindute •tone zarzavaturi şi a unui depo­ Dar într-o zi desigur ei la fereastră“ şi cîteva cîntece
cu 254 la sută, produse zaha­ în primii ani din cel de-al II-lea zit de mărfuri alimentare şi in­ îşi vor găsi nănaşul. De ! aşa-i omul cînd „nu pre­
roase 108 la sută, etc. La pro­ cincinal, în comparaţie cu pri­ dustriale, cu o capacitate de 700 Şi-atunci, va bate cu temei
duse industriale, această creşte­ mul cincinal ? tone, avînd în vedere faptul că
re a fost de 116 la sută, din aici condiţiile de depozitare nu In poarta mea poştaşul dinte şi tov. vicepreşedinte ca­ vede situaţia“. maghiare.
care tricotaje cu 59 la sută, con­ RĂSPUNS: Volumul desfa­ erau din cele mai satisfăcătoare.
fecţii cu 127 la sută şi încălţă­ cerilor în anii celui de-al doilea TRAIAN FILIMON re răspunde de resortul achîzi- C. NICODIM Mîna de oameni — în majori­
minte de piele ou 66 la sută. cincinal este în continuă creş­ In cele de mai sus m-am re­
In privinţa legumelor şi fruc­ tere. De pildă, volumul total al ferit numai la dezvoltarea reţe­ tatea lor tineri — au pornit o
telor, volumul desfacerilor a desfacerilor în anul 1956, oom- lei comerţului de stat- Aş vrea
crescut cu 320 la sută, iar în parativ cu anul 1955, este mai să mai -adaug încă ceva la a- frumoasă acţiune culturală în o-
ceea ce priveşte alimentaţia pu­ mare cu 10,8 la sută. Pe sectoa­ oeasta. Paralel ou dezvoltarea
blică, cu 406 la sută. re situaţia se prezintă astfel: comerţului de stat, în majori­ Mai multă grijă pentru raşui Haţeg.
în sectorul alimentar a cres­ tatea naioanelor regiunii se dez­ Tovarăşii Maria Popovlci, E-
ÎN TR E B A R E : Ne-aţi vorbit cut cu 8,5 la sută, în sectorul voltă cooperaţia, urmînd ca la
industrial cu 6,4 la sută, în sec­ sfîrşitul celui de-al doilea plan funcţionarea furnalelor noi duard Pali, Ioan Toma, Marcel
despre rezultatele obţinute în torul legume-fructe cu 4,2 la cincinal in fieaare sat să fie cel Nicula, Gheorghe Sandor şi al­
primul plan cincinal în ceea ce sută, iar în sectorul alimentaţiei ţii, se străduiesc ca pînă la des­
pliveşte dezvoltarea comerţului publice, cu 34 la sută. Pentru a- puţin un magazin. Prin aceas­
de stat din regiune. Acum v-am (Urmare din pag. l-a) tînd decalări de ore întregi. de sulf, sînt de asemenea proble­ chiderea lunii prieteniei romîno-
ruga să ne spuneţi ce s-a făcut nul în curs se prevede de ase­ ta, fără îndoială că schimbul Cauzele decalărilor s în t: so­ me ce necesită să fie rezolvate sovietice, să-şi înveţe bogatul re­
în această direcţie de la sfîrşi­ nefiind evacuată nu se mai poate cît mai grabnic, deoarece furna­ pertoriu.
tul planului cincinal şi pină în menea o creştere a volumului de mărfuri între sat şi oraş se granula, oalele cu zgură lichidă sirea cu întîrziere a oalelor de lele din Hunedoara pot produce
momentul de faţă ? trebuind duse la Bataga, spre a fontă şi zgură, manevrarea lor cantităţi sporite de fontă, Acţiunea aceasta a scos în
mărfurilor vîndute, cu 13 la su­ va dezvolta şi mai mult, .achizi- fi descărcate; pe de altă parie, evidenţă faptul eă atunci cînd
RĂSPUNS: De la sfîrşitul atunci cînd macaralele funcţio­ greoaie, lipsa gabaritelor. Conducerea secţiei, (ing. Ion se munceşte cu simţ de răspun­
planului cincinal reţeaua s-a tă, faţă de 1956. Din realiză­ ţionîndu-se prin reţeaua comer­ nează, serviciul C.F.U. nu intro­ In cursul zilei de 16 septem­ dere în cadrul căminului cultu­
mai dezvoltat cu încă 174 uni­ duce vagoanele necesare. Borza şi Ion Vasilescu) nu a a- ral din Haţeg, se obţin rezul­
tăţi amplasate în special în cen­ rile pe cele 8 luni ale anului ţului cooperatist tot mai multe brie spre exemplu, în schimbul
La banda de turnare ia fontei de zi, s-a făcut cîte o singură sigurat toate condiţiile nece­ tate pozitive.
trele muncitoreşti unde popu- în curs. rezultă că prevederile produse agroalimentare, fapt oa­ sînt foarte dese blocările benzi­ descărcare la ambele furnale din sare îurnaliştilor pentru a putea Am părăsit sfatul popular, tîr­
lor, din lipsă de cupe, var, va­ cauza unei deraieri care a împie­
au fost deja îndeplinite. Aşa re va contribui la ridicarea ni­ goane la încărcatul deşeului de elabora mai multă fontă. Fur- ziu, împreună eu aceia care se
turnare şi în multe cazuri, sînt decat sosirea oalelor de fontă- In
velului de trai al oamenilor produse greutăţi prin manevra­ ziua de 17, oala de fontă a fur­ naliştii' hunedoreni aşteaptă de străduiesc să prezinte în scurt
rea ou înitîrziere a tilingurilor timp spectatorilor din oraşul lor,
muncii, din regiunea noastră. nalului 5 de la descărcarea fă­ la ei şi de la Direcţia tehnică, cît şi în satele apropiate, un plă­
cută la ora 5, din cauza unei cut program muzical.
defecţiuni la bandă, nici după mai mult sprijin pentru lichida­
7 ore nu a fost turnată. rea rămînerii în urmă. PAVEL R0MANENL0

pentru fontă. O piedică în realizarea planu­

CO00-0000-0000-00-00-0000OO000000000000000000000000OO000000CO00O0000ODOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOG Şi defectele electrice la Iroliile lui de producţie o constituie şi
nefuncţionarea ritmica a furna­
de 40 tone şi cele de la Derma-
guri, sînt lipsuri care în dese lelor din diferite cauze ca, lipsa
cazuri au împiedicat desfăşura- de cocs şi aglomerat.

' : . \» , . . . ........ reş ,ţioynală a muncii. Mersul ,greoi, .cu ,agăţări j şi

Minerii din Lupeni an nevoie de mai Anal-izînd graficele de descăr­ mersul rece din cauza variaţiei Energia P etro şan i—Şahilor Stalino
cări ale furnalelor 5—6, vedem mari la cocsul propriu în ce pri­

multe locuinţe şi la timp că acestea nu se respectă, exis- veşte rezistenţa şi conţinutul (U.R.S.S.) 0 - 4 (0 - 2 )

(Urmare din pag. /-a) luţie lăudabilă deşi tardivă, prin în­ bine, deşi se observă un oarecare COŞMARUL UNUI HULIGAN Joi după-amiajză s-a disputat Vasiu vrând s-o degajeze o tri­
fiinţarea unor brigăzi de tencuieli me­ progres. Ceea ce mai rămîne de re­ pe stadionul Energia din Petro­
n-aveau cherestea, aveau var, cînd canizate compuse din muncitori neca­ zolvat este tot problema cadrelor, a şani, în faţa a 4.000 spectatori, mite în propria poartă. Estie 2-0,
aveau var, n-aveau cherestea. Aşa s-a lificaţi şi conduse de către un ten- tencuitorilor şi zugravilor vopsitori. meciul internaţional de fotbal scor cu care se termină repriza.
întîmplat bunăoară pe iulie şi pe au­ cuitor cu o bună calificare. Au fost Numai pe luna septembrie vor rămîne
gust cînd varul a lipsit aproape cu înfiinţate pînă în prezent patru bri­ neexecutaţi vreo 40.000 m.p. de ten­ dintre echipele Şahtior Stalino După pauză tot oaspeţii sînt
desăvîrşire. Tovarăşul Răuţ, şeful ser­ găzi şi sînt în curs de formare încă cuieli şi zugrăveli. Asta e destul de (U.R.S.S.) şi echipa locală E- cei care au iniţiativa. In minu­
viciului aprovizionare din cadrul trus­ două. Brigada condusă de I. Ghebe- mult. Iată dar încotro trebuie să-şi nergîa. La capătul unei întreceri tul 48, Fedosov, deşi jenat de
tului, ne spunea că repartiţia de var dy a reuşit de pildă să tencuiască viu disputate, victoria a revenit adversari, marchează imparabib
a fost prea mică pentru cel de-al şi să gleţuiască 8.600 m.p. la căminul îndrepte şi acum atenţia trustul. Ca oaspeţilor cu scorul de 4-0 (2-0).
doilea semestru. Dacă trustul a ştiut recent dat în folosinţă într-un timp re­ Fruntaşa clasamentului cu o for­ Cu patru minute mai tîrziu Sa­
acest lucru, de ce n-a cerut suplimen­ lativ scurt. întrebarea este cum de o soluţie de mornent, ar putea fi maţie improvizată din care au pronov fructifică o ocazie la o
tarea cotei alocate ? Există doar atî- nu s-a gîndit mai de mult trustul dublarea brigăzilor de tencuieli me­ lipsit Crîsnic şi Panait, a fost minge scăpată de Gram, ridi-
tea cariere de var în ţara noastră şi pur şi simplu de nerecunoscut cînd scorul la 4-0. Oaspeţii par,
chiar în regiune. şi conducerea şantierului la acest lu­ canizate mai ales că au sosit recent pînă în ultima parte a jocului mulţumiţi de rezultat şi nu mai
la trust 12 zugravi de înaltă califi­ cînd şi-a revenit şi a dominat insistă. Gazdele pun stăpînire
In ceea ce priveşte maşinile de tran­ cru ? Poate din comoditate şi din lip­ care. copios, fără să fructifice. Iată pe pe joc dar şuturile lui Ciurdă*
sport şi acestea au lipsit în propor­ scurt cîteva faze din meci. rescu, Florea şi Gahor, fie că ni­
ţie de 40 la sută. Abia la începutul să de spirit organizatoric. Nu ne îndoim că tovarăşii din con­ meresc bara, fie că sînt respin­
ducerea trustului şi a şantierului sînt In minutul 2 Sapronov trimi­ se cu promptitudine de apărarea
lunii septembrie trustul a completat Cu toate măsurile luate, cu toate oameni de treabă. Aşteptăm însă din te o pasă precisă către extre­ oaspeţilor, în frunte cu portarul
mul drept Boboşko care dema­ Cianov. Fluierul final al arbi­
parcul de maşini al şantierului. Nu că în ultimul timp conducerea trus­ partea lor cele mai eficiente măsuri rează pe tuşă, pătrunde în ca­ trului C. Mitram îi găseşte pe
reu după ce driblează mai mulţi gazde în plină dominare. S-au
putea s-o facă mai demult ? tului şi-a axat atenţia pe şantierul pentru lichidarea grabnică a rămînerii adversari şi înscrie plasat pe remarcat de la oaspeţi Sapro­

Incepînd din luna iulie, trustul şi 4 din Lupeni, cu toate că a trimis în urmă. Aţinerii au nevoie de mai lîngă Gram ieşit din poartă. nov, cel mai bun de pe teren,
multe locuinţe şi la timp.
conducerea şantierului au găsit o so­ aici doi din cei mai buni ingineri ai Ponomarenko, Boboşko şi în­

trustului, lucrurile încă nu stau prea

Oaspeţii continuă să domine şi treaga apărare. De la gazde am

în minutul 19 acelaşi Boboşko reţinut pe Ciurdărescu, Gabor,

Moscova în zilele lui Octombrie nei publ;ce'‘ se d!zolvă. Toate trimite o minge spre poartă, iar Deleanu şi Florea cît a jucat.
forţele burgheziei sînt înfrânte
şi se predau, aoceptînd condi­ Intîlnire amicală
ţiile noastre. întreaga putere se
(Urmare din pag. I) zidurile Moscovei chemarea . co­ reau la Moscova. La 27 octom­ nul ce-1 aveam !asupra mea, dar află în mâinile comitetului rni- Intr-un meci de antrenament, De asemenea, s-au putut observa
brie am plecat la regimentul junkerii au 'găsit la mine o chi­ litar-revoluţiionar...“. disputat joi pe terenul din Brad, din partea jucătorilor demarcări
enjia bolşevicilor, !aceste deta­ mitetului : „Muncitorii şi solda­ meu şi am obţinut un detaşa­ tanţă de plată a cotizaţiei de echipa locală Progresul a dis­ şi combinări frumoase, care însă
şamente constituiau dejia o for­ ţii revoluţionari din oraşul Pe­ ment pentru piaza Sovietului. partid şi m-au arestat. Abia la La comitet am fost numit co­ pus de Energia Ghelar cu scorul de cele mai multe ori s-au sfîr-
ţă impunătoare oare creştea zi tersburg, în frunte ou sovietul 2 noiembrie, cînd a început zdro­ misar al Bănoii de Stat şi mi de 5-0 (3-0), prin punctele mar­ şit prin şuturi trase pe
•de zi, pentru că era strâns le­ de deputaţii ai muncitorilor şi Situaţia la Moscova devenea birea contrarevoluţiei, am reu­ s-ia pus ba dispoziţie un deta­ cate de Ivan în min. 10, Schlet lîngă poartă. De la Ener­
tot mai încordată. Comandantul şit să scap. In acest răstimp şament de 50 de persoane. Am în min. 15, Bulboacă în min. 27, gia Ghelar s-au evidenţiat Co-
gată de poporul muncitor. Dele­ soldaţilor din Petersburg, au regiunii militare Moscova, Gre- trupele comitetului militar-revo­ ocupat banca. Detaşamentul de Manea în min. 55 şi Duna în
abţev, şi „Comitetul ordinii pu­ luţionar au cucerit clădirea pri­ junkeri oare apăna banca, s-a min. 74. dreanu, Bîcu şi Georgescu.
gaţii ou diferite însărcinări ve­ început luptia hotărâtă împotriva blice“, alcătuit din alb-gardlşti, măriei, poşta, telegraful, centra­ predat fără luptă.
ooncentrau forţe, ale contrarevo­ la telefonică, au zdrobit pe In acest meci s-a urmărit pre­ Credem că jucătorii de la Pro­
neau de ta cazărmi ta uzine şi guvernului provizoriu, oare a luţiei. Junkerii şi ofiţerii se de­ junkeri oare se reträseserä în Am primit din partea coman­ gătirea generală a echipei în gresul Brad, cît şi spectatorii
dau la atacuri provocatoare. In dantului detaşamentului rezer­ vederea viitoarelor meciuri de prezenţi vor fi mulţumiţi ca e-
de ta uzine ta cazărmi. Se pre­ trădat revoluţia. Soldaţii şi momentul în oare ba 27 octom­ Kremlin, la şcoala militară A- va în aur şi moneta-hîrtîe, am chipa să aibă jocuri cît de mul­
brie detaşamentele de soldaţi instalat posturi de pază. tată campionat, lucru la care însă
gătea insurecţia armată. Noi, muncitorii din Moscova au da­ revoluţionari se îndreptau spre lexeevskala, în cazărmile cade- te în compania unei echipe des­
Soviet pentru a-1 apăra, cîteva din însemnările pe oare nu s-a ajuns datorită iejerilă- tul de ridicate şi disciplinate,
soldaţii regimentului 56 ţineam toria să sprijine pe tovarăşii junkerii i-au atacat şi au încer­ ţilor. In ajutorul trupelor din aşa cum s-a dovedit a fi Ener­
le-am făcut în caietul meu în ţii jocului. S-au observat şi de gia Ghelar.
legătura ou biroul militar al co­ din Petersburg în această cat să oprească înaintarea lor Moscova veneau mereu noi de­ data aceasta unele lipsuri în ce
spre strada Tvenskaia. In Piaţa taşamente de ostaşi ai .gărzii ro­ primele zile ale lui noiembrie Al. SUSAN
mitetului de partid din Moscova. luptă...“ Intr-un alt manifest Co­ roşie a avut loc o luptă corp la 1917 : priveşte viteza şi forţa de joc. corespondent
corp. Soldaţii revoluţionari au şii din Petersburg, ai m arinari­
Eu aduceam în compania mea mitetul militar-revoluţionar a- rupt lanţul alb-gardiştilor şi lor din 'Kronstadt, ai gărzii ro­ 3/16 noiembrie. Junkerii şi
manifeste, vorbeam soldaţilor n u n ţa : „întreaga garnizoană şi-iau croit drum spre Soviet.
şii şi soldaţilor din regiunea garda albă sînt dezarmaţi. Fo­
despre situaţia politică. din Moscova trebuie să se afle Noaptea am fost trimis din CLASA M EN TU L
Şi tată au sosit zilele mult imediat în stare de alarmă, fie­ nou la regiment cu ordinul co­ Moscova, din Vladimir, Tuia. curile de arme au încetat.
care unitate militară trebuie să mitetului militar-revoluţionar de 4/17 noiembrie- Oraşul a că­
aşteptate ale luptei armate pen­ a se trimite un alt detaşament Din Ivanovo-Voznesensk a so­
tru victoria puterii sovietice la necesar apărării artileriei. La pătat un aspect calm. Am lu­ c a m p i o n a t u l u i r e g i o n a l d e if o t b a l după etapa V-a
un colţ de pe strada Arbat am sit tovarăşul Frunze împreună
Moscova. fie gata să acţioneze la primul fost iarăşi atacat de junkeri. cu detaşamentul său. crat la bancă (eliberând bani la
Abia am reuşit să ascund ordi-
...La 25 octombrie, în Sala ordin al comitetului militar-re­ Imediat oe m-am pomenit în ordinul sovietului). 1. Energia Călan 5 4 1o 12— 5î=9
albă a Sovietului din Moscova 2—3. Recolta Sebeş 540 i 14— 6=8
s-a.u întrunit deputaţii acestui voluţi onar.“ libertate, m-;am prezentat la co­ 5/18 noiembrie. S-a format 2—3. Energia Ghelar 5320 14— 6=8
soviet. Cu toţii ascultam comu­ Noaptea tîrziu din însărcina­ 5230 17— 8=7
nicatul din Petersburg: sovie­ mitetul militar-revoluţionar. In noul stat major al regiunii mi­ 4. Energia Lonea 53i 1 11— 9=7
rea ' comitetului militar-revolu­ drum !am reuşit să citesc ordi­ 5. Progresul Zlatna 5- 1 3 1
litare Moscova. 6. Energia Aninoasa 5 2 12 10— 8=5
tele au cucerit puterea. Seara, tion ar, am plecat împreună cu nul lui- „Trupele revoluţionare 7. Progresul Deva 5203 10— 9=6
A fost convocată a treia con­ 4202 11— 8=4
în cadrul şedinţei unite a So­ 'un grup de soldaţi,înarmaţi din au învins — se spunea în acest 8. Locomotiva Simeriă 5 12 2 7— 7=4
ordin. Junkerii şi „!garda albă“ ferinţă a garnizoanei Moscova. 9. Dinamo Orăştie 5 113 11— 11=4
vietului de deputaţi ai muncito­ compania noastră la redacţia 10. Energia Vulcan 5 113 5—10=3
rilor şi Sovietului de deputaţi ziarului „Utro Rossii“ şi am depun !armele. „Comitetul ordi- A fost adresată o telegramă de 5 104 5— 15=2
al soldaţilor din Moscova, la anunţat acolo că ziarul îşi în­ 11. Locomotiva Teiuş 3— 14=2
propunerea fracţiunii bolşevici­ salut tovarăşului Lenln. 12. Energia Alba 4004 1—14=0
13. Energia 115 Huned.
lor s-ia creat comitetul militar- cetează apariţia. La fel şi-au (A gerpreş) 14. Energia 3° Decembrie

revoluţionar. Curînd după aceea încheiat existenţa şi toate cele­

muncitorii şi soldaţii lipeau pe lalte ziare burgheze care ap ăi