Page 9 - 1957-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢf-VAl
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR R E G IO N
Anul [X. Nr. 847
LA NOUA OŢELARÎE
DIN HUNEDOARA
Marile transformări care au avut loc la Combinatul side-\
,rurgie Hunedoara în anii regi inului democrat-popular, consti- '
,tuie pentru muncitorii de aici lucruri fireşti. Dar cînd un nou1
cuptor sau furnal este pus in funcţiune, oamenii de aici îşi
>aduc aminte de toate realizările obţinute în ultimul timp. In a-'
ceste momente bucuria lor nu cunoaşte margini. Aşa s-a in-
iimplat şi cînd noul cuptor elec tric a dat prima şarjă de oţel.
Priviţi în fotografia noastră o şarjă la unul din noile cup-
Ltoare electrice.
S©|*ir©a} In
^ a d e le g a ţie i
1© Im P » R H rn g frl®
Miercuri 4 septembrie a sosit
în Capitală răspunzînd invitaţiei
guvernului R.P. Romîne, delega­
ţia guvernamentală a Republicii
Populare Mongole în frunte cu
tovarăşul iumjaaghlin Ţedenbal,
preşedintele Consiliului de Mi­
niştri al R. P. Mongole.
Din delegaţie fac parte Dorjiin
Samdan, secretar al Comitetului
Central al Partidului Popular
Revoluţionar Mongol, Sadnomîn
Avarzed, locţiitor al preşedinte­
lui Consiliului de Miniştri, mi­
nistrul Afacerilor Externe, Şag-
daryn Ţeveen, locţiitor-al preşe­
dintelui Comisiei de stat a plani­
ficării şi Sandavin Ravdan, am­
basadorul R. P. Mongole în R. P.
Romînă.
Delegaţia este însoţită de con­
silieri şi experţi.
Împreună cu delegaţia a so­
sit şi tov. Mihail Dalea, amba­
sadorul R. P. Romîne în R. P.
Mongolă.
Aeroportul Băneasa, unde a
avut loc primirea oaspeţilor, era
pavoazat- sărbătoreşte. Fluturau
drapelele de stat ale Republicii
Populare Romîne şi ale Republi­
cii Populare Alongole.
In întîmpinarea oaspeţilor, pe
aeroport se găseau tovarăşii:
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu
Stoica, Emil Bodnăraş, Constan­
tin Pîrvulescu, Grigore Preotea­
sa, Leonte Răutu, Ştefan Voitec,
Janos Fazekas, Anton Moisescu,
vicepreşedinte al Prezidiului Ma­
rii Adunări Naţionale, Avram
Bunaciu, secretarul Prezidiului
Marii Adunări Naţionale, membri
ai guvernului şi ai C.C. al
P.M.R., A. Vlădoiu, preşedintele
Sfatului popular al Capitalei,
conducători ai instituţiilor cen­
trale şi ai organizaţiilor obşteşti, pund cu prietenie manifestaţiei
oameni de ştiinţă şi cultură, ge­
nerali şi ofiţeri superiori ai for­
ţelor armate ale R. P. Romîne,
ziarişti romîni şi străini.
Au fost de faţă şefii unor mi­
siuni diplomatice acreditatei Ia
Joi 5 septe mbrie 1957
Bucureşti şi alţi membri ai cor­
pului diplomatic.
In întîmpinarea solilor poporu­
lui mongol, la aeroport, se aflau
mii de oameni ai muncii din în­
treprinderile şi instituţiile Capi­
talei.
La ora 10, avionul aterizează
pe aeroport. Din avion coboară
tov. Ţedenbal şi persoanele care-1
însoţesc.
Tovarăşul Ţedenbal se îmbră­
ţişează cu tovarăşii Gh. Gheor­
ghiu-Dej şi Chivu Stoica.
Se intonează imnurile de stat
ale R. P. Romîne şi R. P. Mon­
gole.
Tovarăşul Ţedenbal însoţit de
tovarăşul Chivu Stoica, trec în
revistă garda de onoare aliniată
pe pista aeroportului.
Tovarăşului Ţedenbal şi per­
soanelor ce-1 însoţesc Ie sînt
prezentaţi apoi membrii corpului
diplomatic acreditaţi la Bucu­
reşti, membrii guvernului şi ce­
lelalte personalităţi oficiale veni­ ceastă sărbătoare au adus omagiile lor pri­
te în întîmpinare.
Tovarăşul Chivu Stoica ros­
teşte cuvîntul de bun sosit.
Ia apoi cuvîntul tovarăşul Ţe­
denbal.
Un grup de pionieri oferă apoi
flori tovarăşului Ţedenbal şi
membrilor delegaţiei guverna­
mentale a R. P. Mongole.
Cei prezenţi primesc apoi de­
filarea gărzii de onoare.
Tovarăşul Ţedenbal şi ceilalţi
membri ai delegaţiei se apropie
de mulţimea de cetăţeni ai Capi­
talei veniţi la aeroport şi răs­
călduroase de simpatie pe care
le-o fac bucureştenii.
Oaspeţii părăsesc apoi aero­
portul.
Intr-o maşină deschisă iau
loc tovarăşii Ţedenbal, Chivu
Stoica şi Gh. Gheorghiu-Dej.
Dealungul drumului, pe marile
artere ce duc spre aeroport, mii
şi mii de cetăţeni ai Capitalei
i-au aşteptat pe solii poporului
mongol urîudu-Ie un frăţesc bun
şjQţsîţ-în Capitala patriei noastre,
Printre colectiviştii jefedintení
0 delegaţie a la r ii Adunări Nationale
a R. P. R. a p te a t în R. 0. Rermană
Miercuri dimineaţă a părăsit
Capitala plecînd spre Berlin de­
legaţia Marii Adunări Naţionale
a R.P. Romîne, care, la invitaţia
Camerei Populare a R.D. Ger­
mane, va face o vizită în ţara
prietenă.
Delegaţia este alcătuită din
deputaţii: Dumitru Coliu, mem­
bru supl.eant al Biroului Politic
al C.C. al P.M.R., regiunea Plo-
eşti, conducătorul delegaţiei,
A. Breitenhofer, ziarist, regiu­
nea Timişoara, V. Cristache,
prim-secretar al Comitetului re­
gional P.M.R. Bucureşti, Dumi­
tru Gheorghiu, prim-secretar
al Comitetului regional Iaşi,
Stan Gheorghe, preşedintele
Sfatului popular al regiunii Plo-
eşti, prof. univ. Traian Ionaş-
cu — regiunea Bucureşti, Costa-
che Antoniu artist al poporului,
regiunea Bucureşti, Nicolae De-
leanu, scriitor, regiunea Piteşti,
Aneta Toma, inginer textilist,
regiunea Bacău, Alexandru Boa-
Cît mai multe universităţi populare
în regiunea Hunedoara
Filialele S.R.S.C. din ţară, răspîn-
dind cunoştinţe politice şi ştiinţifice,
au descoperit forme noi de expunere,
una mai interesantă ca alta, cum
s în t: convorbirile oamenilor de ştiin­ Condiţiile puse de Consiliul de con­
ţă cu oamenii muncii, jurnalele vor­
bite, simpozioanele, serile de întrebări ducere al S.R.S.C. Bucureşti, pentru
şi răspunsuri etc.
O formă superioară de răspîndire
a cunoştinţelor politice şi ştiinţifice
este şi universitatea populară, care
permite ca această muncă să se facă
în mod mal organizat şi sistematic.
In cadrul universităţii populare, în
cursul unui an, auditorii îşi pot în­
suşi 3-4 discipline ştiinţifice; subiec­ meroase localităţi din ţară se desfă­
tele tratate în cadrul acestei forme
de propagarea cunoştinţelor avînd ca­
racterul de lecţii, sînt expuse în
mod mai pedagogic.
Discutînd această problemă, biroul
filialei regionale S.R.S.C. Deva, a ho-
tărît să organizeze în regiune uni­
versităţi populare la Petroşani — în
sală publică, la Petrila — muncitorea­
scă. Lupeni — muncitorească, la Deva
şi Alba-Iulia — in săli publice şi două
universităţi populare la Hunedoara,
pentru tineret. Aceasta nu înseamnă
că nu s-ar putea organiza asemenea
forme de răspîndire a cunoştinţelor
politice şi ştiinţifice şi în alte ora-
De Ziua Aviaţiei Republicii Populare Romîne
în s at ul lui Au r e l Vl ai cu
Duminică, în satul Aurel Vlaicu, sute de oa­
meni din împrejurimi s-au adunat să sărbăto­
rească Ziua Aviaţiei R.P.R. Cei prezenţi la a-
mului pionier al aviaţiei ţării noastre, Aurel
Vlaicu. Nu puţini au fost aceia care trecînd prin
faţa casei unde s-a născut şi a lucrat pentru
realizarea ideilor sale, Aurel Vlaicu, ajutat
de Ion Vlaicu, fratele lui, s-au oprit în faţa bus-
4 pagini 20 bani
bă, inginer petrolist, regim
Ploeşti, Gh. Olteanu, inginer Ia
I.M.S. Cîmpulung regiunea Pi­
teşti, Gh. Guină, preşedintele
gospodăriei agricole colective
din comuna Sîntana, regiunea
Oradea, Alexandru Drăgan, mai­
stru, regiunea Cluj.
La plecare, pe aeroportul Bă­
neasa, membrii delegaţiei au
fost conduşi de tovarăşii : Con­
stantin Pîrvulescu, preşedintele
Marii Adunări Naţionale, An­
ton Moisescu, vicepreşedinte al
Prezidiului Marii Adunări Naţio­
nale, Avram Bunaciu, secretarul
Prezidiului Marii Adunări Naţio­
nale, Tiţă Florea, vicepreşedin­
te al Marii Adunări Naţionale,
Filip Geitz, acad. N. Gh. Lupu,
Gh. Stoica, R. Zăroni, membri
ai Prezidiului Marii Adunări Na­
ţionale, Aurel Mălnăşan, adjunct
al ministrului Afacerilor Ex­
terne şi numeroşi deputaţi ai
Marii Adunări Naţionale.
Au fost de faţă membri ai am­
basadei R.D. Germane la Bucu­
reşti în frunte cu ambasadorul
Georg Stibi. (Agcrpres).
şe, pe lingă cluburile întreprinderilor
sau instituţiilor.
crearea de universităţi populare s în t: au împărţit avansurile de 40 la
săli corespunzătoare, cursanţi perma­
nenţi în număr de cel puţin 50, lec­
tori locali, cu posibilităţi să elabore­
ze şi să susţină conferinţele cuprinse
în ciclurile pronuse. ....
Tradiţionalele tîrguri de toam nă
începînd de Ia 1 septembrie în nu­
şoară tradiţionalele tîrguri de toam­
nă. Pe locurile unde se deschid a-
cestc tîrguri sînt amenajate din fimp
gherete, tarabe, magazii pentru des­
facerea şi păstrarea produselor. Gos­
podăriile agricole de stat şi gospo­
dăriile agricole colective, ţăranii
muncitori întovărăşiţi şi cu gospo­
dării individuale vor desface aici o
mare varietate de produse agro-ali­
mentare, contribuind astfel la apro­
vizionarea de iarnă a populaţiei. La
rîndul lor, unităţile comerţului socia­
list vor pune la dispoziţia ţăranilor
muncitori mărfuri industriale specifi­
ce consumului sătesc şi potrivit tra­
diţiei locale, lată citeva din princi­
palele tîrguri: La Călăraşi între 1-12
septembrie, la Roşiori între 1-8 sep-
tului ce-l reprezintă pe pionierul aviaţiei (foto­
grafia 2).
Dar în această zi şi alţi pionieri ai aviaţiei
noastre au evoluat în cadrul concursului de ae-
romodele, organizat de C.O. A.V.S.A.P. Hune­
doara. lată-i în fotografia l-a pe concurenţi, cu
puţin timp înainte de începerea concursului. In
medalion, tînăru! Constantin Caragică, pe faţa
căruia se poate citi bucuria succesului pe care
l-a obţinut eu motomodeiul său.
iif§jg" i
¦ lf A
X3000000000000000000000000000000 000000000000®0©00©ÔÔOOOG0900G>OOOOÔOOG^
8 Unde stăpînea măria fi?' ne atra^e pa?ii inlr-aco,°' Al1 ruinţă. Pe bună dreptate au arătat
g ,' oamenii de ce să fie veseli şi să unii că veniturile colectiviştilor ar
g s a , m O Ş ierU l discute. Sînt veseli pentru că se dă fi tost cu mult mai mari dacă fie­
g Ne-am oprit in faţa unei case avansul de 40% In griu şi mai ales care s-ar fi străduit să facă mai
g vechi, cu acoperişul puţin înfr-opar- pentru că anul acesmtaultteoaztăile-lmumunecaă, .
8 te, aşa cum şade bine căciula unui primeşte mai mult decit a primit în .Adunarea generală a Judecat cu g
o
8 om vesel. Firma de la poartă ne-a aml| trecut. Se dau numai Ia avans severitate activitatea consiliului de g
8
o poftit binevoitoare să păşim tnăun- Şl- numai la griu, 4 kg. pentru o conducere. 8
8
tru: Gospodăria agricolă colectivă 2i-muncă. Parcurgem şi noi cu pri- De ce stau carele risipite în curte, g
„Infră|irea"-Jeledinţi. g
virea lista scrisă citeţ, ce cuprinde să Ie bată ploaia şi soarele? — a g
g
g Curte largă are „înfrăţirea" ! Cu numele tuturor colectiviştilor şl a- întrebat Takacs Francisc. Mai mulţi 8O
5
o grajduri, magazii şi multe acareturi, vansurlle ce li secuvin şi ne bucu- colectivişti au fost de părere că ar 2
g Şi pămînturi întinse: peste 400 de răm !mpreună cu familiile Iul Fe- trebui să se urgenteze construirea g
g
8 hectare din care mai bine de 300 rencz I. Gergely, Veres fuliu, Zu- unei remize care să adăpostească g
g
8 arabil. Dacă stai şi te glndeşti că dor Andrei, Bokos losif, Fercncz toate atelajele. 8
3
° acest pămînt îl stăpînesc şi-l mun- Beniamin, Iar Ion Mănase, Kiss Zudor Andrei, Iar, loan al lui 8
Pătru şi alţii, au arătat consiliului
| cesc 31 familii cu aproape 70 braţe Ernest, FeketeAlbert, Vincze A- de conducere că nr . trebui să fie g
mai chibzuit, mai zgîrcit chiar, în
g de muncă, iţi poţi da seama că „In- vra(î] | ar Adam, care primesc avan­ ce priveşte cheltuielile din fonduri- g
le colectivei. In legătură cu acea- g
ei frăţirea" este o gospodărie destul suri între 1200-2000 kg gri..u.....(..î.n...tre sta, in adunarea generală s-a ară-
g de bogată şi frumoasă, cu multe, 12-20 m. cum se spune aci). Bucu­ tat că este necesar ca şi comisia 8
g multe perspective de a deveni mai roşi sînt şi Ion Sima, Valentin Ve­ de cenzori să-şi facă datoria, să va- ^
8 bogată şi mai frumoasă. Am aflat res, loan Iar al liii Patru, Alexan­ rifice activitatea consiliului in pro-
8 că aici in curte şi pe o bună parte dru Takacs, Francisc Takacs şi al- blemele în care socoteşte că e ne- g
8 din pămintul ce se găseşte astăzi ţij care pr|mesc 7 s sau 9 metri de 8
o !n ftăpinirea gospodăriei, domnea fgfrrîî„u. sSinîntt hbifuPcIuirrfotsş,i mmaaii aa|PleSs aacceeii g
o un moşier pe nume Hertzeg, car^
p nu permitea ţăranilor să i se adre- care, asculfînd de şoaptele neroade g8
g seze decît cu Măria Voastră. ale nu ştiu cui, plănuiseră pe la voie, fără a mai aştepta îndemnuri g
r> Şi era măria sa moşierul acesta, mijlocul iernii trecute să se retragă şi „îndrumări“. ’ 8
|
p pe cit de bogat, pe atît de hapsîn djn gospodărie. Ce bine că n-au Sfaturi preţioase şi îndemnuri la g
g şi rău cu ţăranii care-i munceau fă cu t. 0 1 muncă au primit colectiviştii din Je-
g pămintul, aşa cum erau toţi moşie- ledinii din partea t^y. Şuluţiu, pil- 8
g rii, căci după truda de un an şi o Ca să fie şi mai bine mul secretar al Comitetului raional
8 vară, omul nu se alegea nici cu în viitor de partid Orăştie, care a participat 8
8 atît cit să-şi astimpere „ghiorăitul 8
8
8 maţelor". In această zi de împărţire a avan- Ia adunarea generală.
8 Dar vremurile noi l-au măturat sulul în griu, aşa cum se cuvenea,
colectiviştii jeledinţieni de la mic *'
din scaun pe măria sa moşierul şi
Ziua împărţirii avansului in grîu
g8 ţăranii din gospodărie primesc pla-
g tă dreaptă după zilele-muncă efec- pţng |a mare w t ) adunat să ţină a fost pentru colectiviştii din Jele-
g tuate. sfat. Cum a muncit consiliul de dinţi, zi senină de sărbătoare şi ea
8 Se împarte avansul conducere, cum am muncit noi toţi. le-a întărit încrederea că drumul pe
| în grîu ce trebuie să facem ca în viitor să care au păşit este drumul sigur că-
fie şi mai bine? Iată întrebări a- tre belşug şi fericire.
g O îngrămădire de oameni veseli supra cărora ei au chibzuit cu stă-
C. MUNTEANU
8 care discută aprinşi în faţa unui a-
JOOO00.00 OOOO00-00 OOOOOOOO0<VX>OOOOOOOOOOOOo ooooooooooooooooooooooooooooooooooooo-oooooocooooooooo-oo-oooo
La cea mai tînără gospodărie colecti vă
legumicolă, s~au împ
Miceşti. Hărnicia locuitorilor Să luăm de pildă pe tov. Gheor­ din Miceşti, pe bătrînul Mihăi-
de aci era cîntărită după produ­ ghe Popa. împreună cu mem­ lă Muntean. Are 70 de ani. Pă­
sele pe care le scoteau pe piaţă. brii familiei sale, a realizai pînă rul albit de vreme. In obraji a-
acum 368 zile-muncă. Soţia lui, re roşul acela ai omului vrednic.
De la 3 martie 1r 57, de cînd din anumite motive nu a putut In inimă, dragostea de muncă-
a fost înfiinţată, membii: gos­ presta multe zile-muncă. A lucrat Singur, cu toată virsta înainta­
podăriei colective legumicola, au mai mult el cu băiatul. Totuşi, ta, a efectuat 104 zile-muncă.
realizat un venit bănesc de Gheorghe Popa, a primit 6.636 Pentru aceasta el a primit suma
64.705 lei. Suma a provenit'din de 1.881 lei, plus grîul.
vînzarea legumelor. lei, bani ghiaţă, cum se spune.
Pe lîngă bani, el a mai primit şi Legumicultorii din gospodara
Duminica trecută, mice^lenii colectivă din Miceşti, atţ reparti­
cantitatea de 515 kg grîu. Şi zat pentru fondul de bază 1.4 19
sută. Şi nu se poate spune deloc familia lui Teodor Varga, pen­ tei şi au acoperit toate cheltuie­
că sumele încasate sînt mici. lile, de producţie, în sumă de
Din contră, ele pet fi invidiate. tru cele 378 zile-muncă a primit 13.717 lei.
6.804 lei şi 529 kg grîu. Dar nu Este un început de drum. Un
sînt singurii care au primit sume drum al belşugului, un drum pe
mari. Petru Dancea a primit care regretă că nu au pornit de
mai multă vreme.
4.715 le', Iqsif Rusu 3.754 lei,
Gheorghe'Crişan 3.277 lei, aceste
sume sînt înafară-'de grîu.
Am văzut printre cei harnici
tembrie, Ia Urziceni între 15-30 sep­
tembrie, la Constanţa între 15 septem­
brie şi 6 octombrie, la Ţăndărei între
8-16 septembrie, la Iaşi între Î5 sep­ însemnate economii la combustibil
tembrie— 15 octombrie, la Cluj între
30 octombrie—20 noiembrie, la Fe­ La Depoul C,F.R. Petroşani conomii în valoare de 6.600-lei.
teşti între 1-15 octombrie, la Craiova s-au făcut, în luna august, im­ Tot la trenuri-marfă, mecanicii
între 26-30 octombrie, la Deva între portante economii de combusti­ foţi Duţă şi Mihai Comşa, au fă­
27-30 octombrie, la Oraşul Stalin în­ bil. Merită a fi evidenţiaţi in a- cut economii de 31 tone combus-
tre 18-25 octombrie, la Sibiu între 30 cest sens mecanicii Crişan Gli- tibil, în valoare, de 6.800 lei. La
septembrie— 1 noiembrie, la Timişoa­ gor şi Petru Draşdin de pe lo­ cele 400 tone combustibil' con­
ra între. 24-28 octombrie. In Capitală comotiva 150.1092, care au eco­ venţional economisit în luna au­
gust, la depoul C.F.R. Petro­
urmează să se deschidă tradiţionalul nomisit 38 tone combustibil con­ şani, au mai contribuit mecanicii
de pe trenurile de căiători Valen­
tîrg de toamnă pe platoul halelor cen­ venţional, în valoare de 8.400 lei. tin Duraş şi Nicolae Bogăţeanu.
trale obor. Aurel M arcu‘şi Ladislau Coslian,
Tîrguri mai mici, săptăniînale, lu­ împreună cu fochiştii Ştefan Ba­
nare sau în zile anumite vor mai a- ra şi Cornel AAatei, au făcut e-
vea loc şi în alte- oraşe, centre mun­
citoreşti şi comune.
(Agerpres).
,
r.'g.'Ş'yţ;
.
' i l l l 1É1.- VÜm z î m k , ? V - ,
mmm