Page 91 - 1957-09

*runedoara-Deva | PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA t

H treia unitate socialistă

agricolă din comuna

In ziua de 26 septembrie a.c. s-a inaugurat în Anul IX. Nr. 868 Duminică 29 septembrie 1957 4 pagini 20 bani

comuna Miercurea, raionul Sebeş, întovărăşirea BliffSflil! BBBBBP8BBB3B3 aseare sasasBEanraasarrararaHSi

agricolă „Filimon Sîrbu“. In întovărăşire au in­
trat 45 de familii de ţărani muncitori cu o su­
prafaţă de 57,82 ha. Aceasta este a treia unitate
agricolă socialistă care a luat fiinţă în comuna
Miercurea.

In această comună mai sînt încă două gos-
; podării agricole colective. Prin înfiinţarea aces­
tei noi întovărăşiri agricole, comuna Miercurea

este cooperativizată în proporţie de 77 la sută.

»

Pentru recolta anului viitor V e şi i d in î n f r e p r i n d e r i La uzina „Victo­
ria" din Călan, j j§|ij||
sectorul turnătorie, j ||p |

Au însămînţat secara raionului Brad printre fruntaşi se !!!f
numără şi prim-
La gospodăria agricolă de stat s-a făcut mai întîi o desţeleni­ Muncitorii, inginerii şi tehni­ strucţii înainte de termenul pre­ topitorul Andronic
din Alba-Iulia, pregătirile pentru re, o arătură pentru însămîn- cienii din cadrul 'întreprinderilor Sînziana. Acesta
însămînţările de toamnă, au în­ ţări, după care s-a trecut cu gra­ din raionul Brad, muncesc cu Cooperativa văzut în plan. s-a evidenţiat dînd
pele stelate, iar mai tîrzîu pe abnegaţie pentru a întîmpina Datorită muncii depuse de teh­ fontă de bună ca­
ceput imediat după terminarea porţiunile care au rămas mai cea de-a 40-a aniversare a Ma­ litate şi întreţinînd
bolovănoase s-a dat ou grapa ou rii Revoluţii Socialiste din Oc­ meşteşugărească nicianul Ioan Danciu, conducă­ cubiloul în cele
treieriŞ'UÎuii şi recoltarea trifoiu­ discuri. Aproape aceleaşi lporari tombrie cu noi realizări în pro­ mai bune condi-
lui. Aceasta a făcut ca din cele s-au aplicat şi pe suprafaţa de ducţie. „Moţul“ Baia de Criş torul şantierului, maistrul Alois ţiuni.
217 ha cît se vor însăminţa cu 10 ha. cultivate cu borceag. Goştinar, dulgheri, fierar-beto-
culturi de toamnă, 170 hectare Exploatarea carboniferă IN FOTO: frun­
să fie deja arate. Ba mai mult, Pe lîngă aceste lucrări, mun­ Ţebea nişti şi lăcătuşi, lucrările de con­ taşul în producţie
muncitorii de la secţia Ga’da de citorii au condiţionat şi tratat Andronic Sînziana,
62 tone sămînţă şi au recoltat Un nou produs: poşete— strucţie înaintează cu repeziciu­ la locul de muncă. |
Jos, au şi însămânţat 40 ha ou pînă în prezent 16 ha porumb,
secară (15 ha pentru masă ver­ de pe care au scos în medie o sacoşe ne, ceea ce dovedeşte că ele vor Sesiunea a Vll-a a Sfatului popular
de şi 25 ha pentru boabe). ff terminate întir-adevăr înainte
producţie de peste 2.000 kg boa­ Poşeta-sacoşă este un nou pro­ de termen. regional Hunedoara
Dovedind un interes deosebit dus ce se confecţionează din vi­
pentru asigurarea unor recolte be. Avînd terenul şi sămîmţa nilin de către cooperatorii meş­ Atelier fruntaş pe secţie
bogate, muncitorii şi tehnicienii
gospodăriei, s-au îngrijit să pre­ teşugari din Baia de Criş. Pro­ Steagul de atelier fruntaş pe
ducţia noului sortiment a înce­ secţie este deţinut de colectivul
gătească terenul cît mai bine în pregătită, în aceste zile, la sec­ 136 tone cărbune peste put la 11 septembrie. De atunci
vederea însămînţărilor. Astfel, ţia Galda de Jos, va începe şi plan şi pînă la 24 septembrie s-au şi atelierului mecanic, care a ob­ Ieri, In sala festivă, a avut loc a muncesc slab pentru colectivizarea
produs 490 bucăţi. Multe din a- ţinut cele mai frumoase reali­ Vll-a sesiune a Sfatului popular re­ griculturli, nu sînt în fruntea acţiu­
pe cele 80 ha cultivate ou trifoi, însămînţatul griului de toamnă. Minerii, inginerii şi tehnicienii ceste produse se şi află în vîn- zări în îndeplinirea şi depăşirea gional Hunedoara. nilor întreprinse de organele locale şi,
raionului I din cadrul acestei ex­ zare în magazinele cooperaţiei de aceea, contribuţia lor nu este la
Peste 90 la sută din culturile ploatări, se situează în fruntea meşteşugăreşti din Brad şi De­ sarcinilor de plan pe trimestrul La ordinea de zi a sesiunii a fost înălţimea cerinţelor.
de porumb şi cartofi recoltate întrecerii. De la începutul lunii va, cît şi în magazinele de spe- II. Şi în luna septembrie colecti­ discutarea problemei cu privire la re­
şi pînă în ziua de 24 septembrie vul acestui atelier a obţinut pî­ zultatele obţinute în domeniul coope­ Unii vorbitori au scos. în evidenţă
Pentru colectiviştii, întovără- mari, au recoltat porumbul şi inclusiv, minerii de aci au ex­ oiiaîiitete din aadnu'l comerţului de nă în ziua de 24 o depăşire a rativizării agriculturii în regiunea faptul că instituţiile culturale şi mai
şiţii şi ţăranii muncitori indivi­ cartofii de pe o suprafaţă ce re­ tras peste prevederile planului stat din oraşul Deva. sarcinilor de plan de 30 la sută. noastră şi măsurile ce trebuie luate cu seamă unele cadre didactice de la
duali din comuna Ighiu, raionul de producţie 136 tone de cărbune pentru lărgirea şi consolidarea în vii­ sate, nu contribuie cu toate forţele
Alba, pregătirea campaniei de prezintă peste 90 la sută din energetic. încălţăminte peste plan O contribuţie însemnată la tor a sectorului socialist, precum şi lor la realizarea acestor sarcini.
însămînţări de toamnă a consti­ glanul de recoltări. obţinerea acestor realizări şi-au sarcinile ce .stau în faţa sfaturilor
tuit o preocupare de seamă. Pe Colectivul raionului II care Meşteşugarii care lucrează la adus-o cele 10 brigăzi U . T. M, populare în vederea desfăşurării în Din propunerile făcute şi din con­
lîngă faptul că au condiţionat o Gospodăria agricolă colectivă timp de 8 luni a fost fruntaş pe confecţionarea încălţămintei au care lucrează aci, cum sînt bri­ bune condiţii a campaniei de toamnă. cluziile lucrărilor sesiunii, a reeşit
mare cantitate de sămînţă şi au din satul Ighiel, a şi terminat de exploatare, este cu planul la zi. produs peste prevederile planu­ încă odată necesitatea elaborării unor
efectuat arături pentru însă­ recoltat porumbul. Avansate cu Brigăzile minerilor Petru Oană lui de producţie pînă la 24 sep­ găzile de lăcătuşi conduse de Din referatul Comitetului executiv, măsuri urgente pentru îmbunătăţirea
mînţări pe suprafeţe destul de recoltările sînt şi gospodăriile şi Rusu Tove din raionul II şi-au tembrie, 96 perechi bocanci băr­ prezentat de către tov. Lascu, vicepre­ substanţială a muncii organelor locale
colective din Ţelna şi Şard. depăşit planul cu 60 şi respec­ băteşti şi 103 perechi pantofi Romulus Banciu, Ioan Nicula, şedinte al Comitetului executiv al sfa­ în ce priveşte intensificarea ritmului
tiv 30 la sută. Brigăzile condu­ femei. Viorel David, Ilarie Malieş şi tului popular regional şi din discuţiile de cooperativizare a agriculturii în
A primit 1.000 lei premiu se de Roman Căsălean lui Urs, Ileana Dumitraş, care execută tov. deputaţi care au luat cuvîntul, a
Teodor Sim şi Ioan Şerban, şi- Pe secţii planul de producţie reeşit că, în unele raioane, printre care regiunea noastră şi pentru realizarea
Lăcătuşul Ootaviian Achim, de dere cu suma de 1.000 Iei, din au depăşit sarcinile de plan cu a fost realizat astfel: croit-rich- lucrări de reparaţie şi întreţine­ Sebeş, Iii,a, Alba etc., s-au obţinut a- sarcinilor ce ne stau în faţă în do­
lia Atelierele centrale Gurabarzia fondul întreprinderii. 12-30 la sută. tuit 130 la sută; tălpuit 122,66 re a utilajelor de la uzina elec­ numite rezultate în domeniul coope­ meniul muncii de achiziţii, contrac­
pentru munca sa excepţională la sută, ştănţuit 119 la sută. Din rativizării agriculturii. tări, campania de toamnă etc.
Acest fapt dovedeşte că mun­ După muncă şî răsplată cadrul acestor secţii se eviden­ trică, ujrina de preparare şi pen­
depusă în executarea lucrărilor citorii fruntaşi de la aceste ate­ ţiază brigăzile U.T.M. conduse tru exploatarea minieră Barza. Cu toate acestea, sesiunea a scos Comitetului executiv al sfatului popu
de întreţinere şi reparaţii, a di­ liere se bucură de o înaliâ apre­ Pentru îndeplinirea şi depăşi­ de tov. Aurelia Tudoran, Gheor- în evidenţă faptul că rezultatele obţi­ iar regional, oare în activitatea des
ciere din partea conducerii şi a rea sarcinilor de plan s-au plătit ghe Trifan şi tinerii utemişti Secţie fruntaşă pe nute pînă în prezent în munca de făşurată pînă acum a avut lipsuri se
feritelor agregate, a fost pre­ organizaţiei sindicale şi munca minerilor, inginerilor şi tehni­ ateliere cooperativizare a agriculturii sînt de­ rioase, îi revine sarcina de a munc
lor este răsplătită aşa cum se cienilor, prime în valoare de : Viorica Furdea, Flo- parte de a fi satisfăcătoare. Faţă de cu mai multă perseverenţă, de a im
miat de către conducerea ate­ cuvine, după merit. 42.287 lei. Din această sumă rica Dan, Nichifor Dărăştean, Colectivul secţiei transporturi alte regiuni ale ţării noastre, regiu­ prima un simţ de răspundere în rîn
lierelor şi comitetul de întreprin- 32.383 lei s-au plătit la mineri, Ioan Ana, Petru Moldovan, Sa­ auto, datorită realizărilor obţi­ nea Hunedoara se află mult rămasă dul tuturor activiştilor sfaturilor popu
iar 9.904 lei la ingineri şi mai­ bin Ghezan, Elena Androne şi nute în muncă, deţine steagul de în urmă. lare din regiune, în rîndul deputa,
0 circumscripţie sanitară ştri. Ioan Lăzăruţ I, care au depăşiri secţie fruntaşă pe ateliere. In pe­ ţilor, al cadrelor didactice etc., pentru
de plan cuprinse între 10-45 la rioada 1-24 septembrie planul a- Se munceşte încă nesatisfăcător în a găsi şi aplica cele mai corespunză­
¦."¦.*•"•• I lI 18 Ji TBlITJ / I v >1 222îîî2îîî*',ÎSf*****,'0#**»•••••* Ing. Vasile Neagoie a primit sută. cestei secţii a fost realizat în direcţia întăririi economico-organiza- toare metode şi mijloace de muncă
drept primă 1.327 lei, prim mai­ proporţie de 133' la sută. torice a gospodăriilor agricole colec­ în scopul obţinerii. în viitorul cel
Personalul medico-sanitar al Important este faptul că, în strul Ioan-Grozia 1.022 lei, mais­ Atelierele centrale tive şi a întovărăşirilor agricole. Sfa­ mai apropiat, unor rezultate mult mai
trul Teodor Gristea 862 lei, mi­ Din cadrul acestei secţii se turile populare raionale, orăşeneşti şi frumoase.
circumscripţiilor sanitare din re­ staţionarul Teiuş, n-a murit nerul şef de brigadă Ioan Be- Ourabarza evidenţiază şoferul Constantin comunale, tehnicienii şi inginerii agro­
nea, avînd o depăşire de 44 la Munteanu, membru de partid ca­ nomi din regiunea noastră, unităţile Este necesar să se întărească ne­
giunea noastră, în lupta pentru nici unul din bolnavii trataţi. sută a primit o primă progre­ re a parcurs 92.000 km fără Uniunii Regionale a Cooperaţiei de contenit legătura dintre organele sfa­
sivă de 711 lei şi 109 lei spor reparaţii capitale la motor, şo­ Consum şi ceilalţi factori oare sînt turilor populare, dintre deputaţi şi
de brigadier. ferii sutamiişti Tudor Candin şi chemaţi să-şi aducă contribuţia în do­ masele de ţărani muncitori, să se cu­
Gheorghe Adam, şi şoferul Vio­ meniul cooperativizării agriculturii nu noască bine specificul fiecărui sat,
au făcut acest lucru decît în mică frămîntările ce există acolo şi, pe a-
ceastă bază, ţinînd cont de indicaţiile
apărarea sănătăţii oamenilor De asemenea, nici în casa de rel Giiotflica oare -a pnacurs pînă organelor superioare, să se desfăşoare
în prezent 82.000 km. fără repa­
Asemenea prime au primit şi Construcţii noi măsură. întreaga muncă pentru înfăptuirea sar­
muncii, a olbţinut frumoase re­ naştere, în acest an, n-a murit alţi mineri care şi-au depăşit în - Există un număr de deputaţi care cinilor ce ne stau în faţă.
zultate. Atît în combaterea dife­ şi nu s-a îmbolnăvit nici un mod simţitor sarcinile de plan, Pentru mărirea capacităţii u- raţii capitale.
ritelor epidemii şi boli infecţi- copil. De altfel în circumscrip­ aducindu-şi prin aceasta contri­ zinei de preparare, muncitorii a- De la atelierul de reparaţii au­
cuprilejul
Manifestărioase cît şi în tratarea şi îngri­ ţia Teiuş, mortalitatea infantilă, buţia la îndeplinirea şi depăşi­ telierelor centrale construiesc to din cadrul acestei secţii, se
jirea bolnavilor, activitatea ca­ a scăzut an de an. rea sarcinilor de plan pe exploa­ aci, o moară cu bile, celule de evidenţiază prin calitatea repa­
tare. Intr-un ouvînit, munca depu­ flotaţie şi hidrocicloane. Colecti­ raţiilor executate mecanicii au­ prieteniei romino-sovietice<oi
drelor medicale, a fost încunu­ R. BUDIN să a fost răsplătită aşa cum se vul ce lucrează aci se strădu­ to Teodor Pîrva, Ioan Lazăr,

nată de succes.

Iată cîteva din rezultatele (Continuare în pag. 2-a) cuvine. ieşte să termine lucrările de con- Ioachim Rusu şi Nicolae Banciu. In întreaga ţară se va desfă­ ra, Petroşani, Hunedoara şi Ora­
muncii personalului medioo-sa-
şura între 7 octombrie şi 3 no­ şul Stalin.
nitar din circumscripţia Te;uş,
iembrie, Festivalul filmului so­ In Capitală, precum şi în nu­
una din circumscripţiile sanitare Ciocănlturtle se repetară la fel de — Rusule, vino să-ţi semnez des­ vietic. meroase oraşe din ţară, se vor
fruntaşe pe regiune. insistente, amintind directorului că in organiza în cadrul „Săptămînii
spatele uşii aşteaptă cineva. O arc va .eca Rusu ? contarea / Ln Capitală Festivalul filmului ştiinţei şi tehnicii sovietice“ (15-
Cifre care spun mult — Nu pot... Nu... Iertaţi-măl sovietic va fi organizat la cine­ 20 octombrie) cicluri de filme
— Intră! — Aşa-i, eşti slăbuţ şi nu-ţi prea — Fusăila poştă şi pusăi ălor matograful „Patria“ între 18 şi documentare de ştiinţă şi teh­
Personalul modioal din cir­ Apoi izbucni de-a dreptul: 24 octombrie — şi va cuprinde nică.
cumscripţia sanitară Teiuş, are Omul păşi greoii tegănindu-se cind prieşte ţie treaba in mină. Chiar mă bătrîni ceva bani. Nu credeţi că următoarele filme : „Prologul“,
ca plan să efectueze 6.000 de pe un picior fiind pe celălalt. Nu prea mulţi. Iaca, vreo 2.500. Să aibă — Lăsaţi-mă să merg la m ină! film în culori pentru ecran lat, Caravanele cinematografice
consultaţii pe an. Cifra aceasta, număra mai mult de 22—23 de pri­ gîndeam să vorbesc cu şeful secto­ cu sunet stereofonic, „Alexandr vor prezenta la sate filme care
datorită preocupării tuturor ce­ măveri. şi ei, că eu mai am. ceva, peste o Să-mi cer iertare. Să-i rog să mă Nevski“, „Don Quichotte“ film popularizează cele mai noi me­
lor care deservesc airoumscirip- rului şi să te transferăm undeva pe reprimească la lucru. Nu vreau să în culori pentru ecran lat, „Po­ tode sovietice folosite în agri­
ţia, pînă la data de 25 septem­ — Eu sînt Rusu... mie la C.E.C. Pă drum îmi făcui fiu dezertor, tovarăşe director, nu etul“, „Malva“, /.Trepte abrup­ cultură.
brie a. c. a fost depăşită efec- la cantină. Ii muncă pe potriva ta... te“ şi „Crucişătorul Potemkin“.
tuindu-se 9.712 consultaţii. De Privirile-i ţintiră pămtntul şl-n plana că n-ar fi rău să-l chem pe vreau să fiu /... Tot în luna prieteniei romîno-
obraji i se ivi o umbră de roşeaţă. —Tovarăşe director... In ţară festivalul filmului so­ sovietice vor fi organizate sim­
asemenea, în staţionar au fost Apucă marginea salopetei terfelită tata pe-aici. Ştiţi, să vadă cu ochii Şt-o porni val-uîrtej, pe uliţa ce vietic va fi organizat în peste pozioane şi concursuri de recen­
internaţi şi trataţi pînă acum .şi-o răsuci prelung. — Nu mă-ntrerupe, Acu şi-aşa n-o lui undeînvăţ şi ducea la birourile minei. zii asupra filmelor prezentate.
292 de cetăţeni în loc de 260 de unde am bani. 20 de localităţi printre care :
cît este planul anual. Aceste — Zi-i Rusule. mai fac că-i tîr­ In seara aceea, poştaşul de la Pe­ Cu prilejul Festivalului filmu­
cifre vin să arate că tot mai Că atît bănet n-o Ploeşti, Constanţa, Piteşti, Giur­ lui sovietic va sosi în ţară o
mtilţi cetăţeni din circumscrip­ — Plec, tovarăşe director... Acu’ ziu. Iţi semnez avut el în casă, trila ridica dintr-o cutie o scrisoare delegaţie de cineaşti sovietici.
ţia Teiuş, primind o educaţie plec pentru totdeauna... M-au dat giu, Iaşi, Cluj, Suceava, Bacău,
sanitară sănătoasă, vin ou în­ afară... M-au dat dezertor, tovarăşe descontarea şi fii de cind lumea. sub textul căreia, cineva consemnase (Agerpres)'.
credere la consultaţii şi apelea­ director. bun plecat. Din Rusu rămase cu privirile aţintite Bieaz, Craiova, Reşiţa, Timişoa-
ză la medici cînd au vreun caz şcoală ai fost dat afară, la mină dat doar a tît:
de îmbolnăvire. Omul din spatele mesei încărcată dezertor... frumoasă comportare la 22 în gol şi nu mai înţelegea nimic.
de dosare, se răsuci in scaun. Po­ 2.500 acasă? Ceva peste o mie la „Vagonetarul Ioan Guşă spline a-
deaua scirţîi supărător, apoi linişte de ani, dezertor Rusu / C.E.C.? Da’ unde dracu lucrează. Şi
apăsătoare domni în încăpere. — Dezertor Ru...? fără să-şi dea seama, se trezi în- devărul”.
trebînd:
—- Şi zici că pleci lotuşi, reluă Vru să strige, să ţipe că nu-i just L. ZAMFIR
ca pentru clieva zile lipsă să fie dat — Da unde lucrezi dumneata?
intr-un tîrziu, directorul şcolii mi­ dezertor, dar nu mai avu timp. In in p re a jm a Zilei F o rje lo r A rm ate ale R. P. R .
niere. Pleci... uşă răsunară ciocăniluri repetate şi-o Ioan Guşă se întoarse,îl privi
căciulă miloasă se ivi. prietenos şi-i răspunse ca la niili-
— N-am ce face. Dacă m-au dat...
— E slobod, tovarăşe director ?

— Slobod da, răspunse omul din tărie:

spatele mesei. — La înaintare, în grupa tovară­

Rusu privi peste capul noului venit, şului Işfănuţ din sectorul II, m im

figura primitoare a directorului şi se Petrila. Vagonetar.

încruntă. Şi Intorcîndu-se cu faţa la direc­

— Cine dracu o mai fi şi piperni­ tor, reluă:
— ?ha că v-aş fi rugat ca pe
citul ăsta de-l primeşte directorul aşa

zîmbăreţ ? foaia asta de hîrtie ce-o trimit la ai

Se trase mai spre perete şt-l mă­ mei, să scrieţi şi dumneavoastră

sură pe noul venii din cap pînă-n pi­ nişte slove. Nu mult. Numai cît să-şi

cioare. Nu găsi la el nimic care să-l dea seama tătîne-meu că-i spun ade­

ridice în ochii şefilor. Nu era nici vărul. Şi să vină la mine. Că tare

înalt, nici chipeş şi nici măcar vîn- mi-i groază că el s-o înspăiminta de

jos. Ba dimpotrivă, itarii lui stîr- afîţia bani şi-o crede că cine ştie ce.

neau mai de grabă rîsu!. Iar căciula mişelii am făptuit. Aşa că nu s-o

miţoasă şi briceagul cu zale groase, încumeta să vină din Hîrlău...

îl asemănau mult cu ciobanii pe care Constantin Rusu îngălbeni. Simţi

el, Rusu, îi cunoştea încă de mic că i se umezesc ochii şi că genunchii S ta sp

copil. Alunei?... îi tremură.

— Eu am venit, tovarăşe director, 2.500 ? Vagonetar ?

Recepţionarea şi sortarea laptelui la I.C.I.L. Simeria, sînt operaţii se lăsă ta vorbă omul bine primit, Se trase îndărăt pînă ce ajunse

de primă importanţă. Vă prezentăm în clişeul nostru pe tovarăşa Maria să vă potrivesc o rugare, cu spatele la uşă şi mina-i nimeri Armamentul trebuie întreţinut în permanenţă curat şl în perfectă ştare de funcţionare.
Bertalan, fruntaşă în producţie, în timp ce execută aceste operaţii la — Te-ascult. In clişeu: Un grup dc imanierişii curăţă armamentul după term inarea aplicaţiei.
maşina ei. clanţa.

—VJ-