Page 92 - 1957-09
P. 92
Pag. 2 DRUMUI. ROCIAIISMULUI Nr. 868
in preajma De la Cenaclul literar Manifestări Cartea de vizită peousi
deschiderii romîneşti
jfc®!iL sites«“ dio ©rigle Ga-ma surprizelor neplăcute dărie (nu se ştie de cînd n-au O veste rea, revoltătoare,
noului an de învăţămînt peste hotare şi-a inaugurat prologul în apro mai fost spălate), apa din li Produse-n mintea mea viitoare.
politic U.T.M. ORAŞTIE (de la subredacţia a tovarăşului Bora V. care a pierea staţiei C.F.R. Mai precis ghean aşa cum a rămas de la Şi pe măsură n-am cuvinte
ZAGREB (Agerpres). Co Sq spun ce-mi trece acum prin minte.
noastră diin Oirăştie). prezentat unele probleme ime
ORÂŞTIE ide la subredacţia Semnatarul prezentelor rînduri diate privind viaţa şi personali-, respondenţă specială: Marţi pe cele dintîi trepte ale pasare locatarul precedent, pe jos chiş- Nici dreapta mea, putere n-are
noastră voluntară). tatea marelui Aurel Vlaicu; cea seara în sala de concerte din lei ce leagă oraşul de gara veş toace şi chibrite arse, hîrtii mo- Să-nsemne -nlreaga-mi indignare,
nu intenţionează să evidenţie de-a doua comunicare a fost în Zagreb, orchestra simfonică a nic animată. Faptul pare neîn tolite, scobitori. Dar nici un cu Căci o măsură aşa cumplită
Sîntem în preajma deschide ze activitatea cenaclului literar legătură ou Alexandru Siafoia, cu Filarmonicii „George Enescu" a semnat şi nedemn de băgat în ier, nici un cui măcar în care Iţi iasă mintea risipită,
rii noului an de învăţămînt po „Nicolae Bălcescu“, care de alt începuturile sale literare, comu dat ultimul concert în cadrul seamă; lipsea un bec. Un singur să-ţi agăţi o haină. Te potoleşte ,totuşi, iimplă,
litic K.T.M. Pentru reuşita aces fel, este una din faptele cultu nicare făcută de profesor Ioan turneului său întreprins în Iugo bec care să lumineze porţiunea Căci uneori se mai intimplq
tuia, Comitetul raional U.T.M. rale de seamă a vieţii orăşelului Dumitru care l-a cunoscut în slavia. Prin aplauze îndelun dintre peronul staţiei şi partea Intr-o asemenea cameră am Să cadă peste om năpasta
Grăştie a desfăşurat o intensă nostru. Am dori, doar să înfă deaproape pe Alexandru Sahia. gate auditorii au salutat cu înclinată a pasarelei. Ei bine, dormit prima noapte. Nădăjdu Ca din senin un vini ,dar asta
muncă de pregătire. multă însufleţire pe maestrul inexistenţa becului a prilejuit în E prea de tot, şi prea e grasă,
ţişăm cîtevia aspeote din munca Aş putea de asemenea să e- George Georgescu şi pe mem seara aceea, neplăceri multor ce iam că în ziua următoare se va Să ţii străin la tine-n casă.
Astfel, s-au făcut pregătiri sa şi prin aceasta să încercăm brii orchestrei. Artiştii romîni tăţeni. Pe întuneric, un ins a iz schimba totul. Aşi 1 Camera a-
pentru ca toţi utemiştii să fie au executat în supliment Rap bit o bătrînă şi i-a prefăcut în răta la fel şi în seara ce a ur In satul Curpeni şcoala are
încadraţi într-o formă de învă a da un imbold viitoarelor rea nunţ unul din punctele de pro sodia l-a de George Enescu. ochiuri cele 60 de ouă cu care mat. Numai tovarăşul de sufe O locuinţă, ca oricare,
ţămînt şi a selecţionat pe cei pornise la piaţă. Doi s-au cioc rinţă mi se schimbase. Şi-n ea precum se şi cuvine
mai buni propagandişti, asigu- lizări. gram ale activităţii viitoare a In ziua de 25 septembrie a Trăia directorul vezi bine .
rîndu-le acestora o temeinică avut loc o întîlnire între mem nit nas în nias şi şi-au servit Re Ei bine, cam asemănător a- Dar ce mai tehnică-nţeleaptă;
pregătire. Acest cenaclu literar, a fost cenaclului: pregătirea unui sim brii orchestrei Filarmonice din ciproc protocolarul „Pardon“. rată şi străzile Petroşaniului, Cirul omul mai puţin s-aşteaptă
reorganizat doar de cîteva luni, pozion pe tema cunoaşterii 0- Zagreb şi muzicienii romîni. La
In întreg raionul vor funcţio reunind atît oameni ai condeiu răştiei: „Trecutul arheologic“ 26 septembrie orchestra a pă La 19 iulie a.c., în nr. 2425, Să i se-ntimple ghinionul
na în acest an 131 cercuri şi lui cît şi muncitori, funcţionari, prezentat de tovarăşul Gelu M., răsit oraşul Zagreb îndreptîndu- ziarul „Steagul roşu“ din Petro Veni pe capul lui raionul
cursuri. tineri, cu unele preocupări lite „Trecutul istoric“ — profesor Ro- se spre ţară. Cu hotărîrea şi cu sfatul:
rare. Fără să ne mîndrim cu suc deanu Ioaohim, „Muzeografie“ O femeie—după şani îşi informa „Tu dute-n sat că-i mare satul.
Pentru conducerea acestor cer cesele obţinute, putem recunoaş — Todea Ioan, „Folcloric“ — Ziarul „Viesnik" din 26 sep Şi lasă casa ta la „şeful"
curi au fost recrutaţi 126 de te totuşi unele modeste realizări. Ioan Dumitru, „Gulfiunal“ — 111- tembrie publică sub titlul „ Via aparenţă des oititorii că au Dar nu cirii că nu ni-i cheful
propagandişti. 22 de propagan Mai întîi, trebuie semnalată par escu Ioan, etc. ţa muzicală a Rorrtîniei" un in De vorbă lungă şi discuţii...
dişti au fost instruiţi la cursul ticiparea cu regularitate a unui terviu dat de maestrul George tul de serioasă f început lucrările E cea mai justă din soluţii".
de pregătire care a funcţionai număr de 20 de tovarăşi, iar ca In privinţa discuţiilor, înafara Georgescu, în care acesta arată
timp de 10 zile Ia Geoagiu, iar nume nelipsite amintim: T. Mur- realizările în domeniul artei mu — l-a apostro pentru reasfal- Ar trebui la fapte-nguste
un însemnat număr de propa oelor purtate (ce-i drept cam su zicale în R. P. Romllnă, în ulti Intrradevăr soluţii juste.
gandişti au fost pregătiţi la igai J'iboteanu, Valeriiu Bora, dr. mare) în legătură cu creaţiile mii ani. In acelaşi ziar a apă fat pe unul fiindcă o călcase pe tarea străzii principale. In pre
cursul care a funcţionat Ia Hu Todea V. Ioan, profesor Ioan Du originale, sîrit duse discuţii va rut un articol în care se subli TRAIAN FILIMON
nedoara. mitru, avocat Gelu M., tînărul riate începînd cu probleme ale niază că acest turneu marchea călcîie. zent — scria ziarul — se des
muncitor Todor Nicolae, I. Po tehnicii creaţiei şi terminînd cu ză adîncirea relaţiilor culturale Transpunere în versuri, după mă
ÎOAN SLOVpNSCHI cele privind limba. dintre cele două ţări vecine. Şi toate astea pentru un sin face vechiul înveliş» de asfalt, sura Sfatului popular raional Orăş-
gur bec. Un bec care costă 6 lei. iar după renovarea terasamentu- tie, care a evacuat pe directorul
La magazinul nr. 1 Vizita reprezentanţilor şcolii din satul Curpeni, comuna
Cu incidentul de la capătul 1ui, el va primi îmbrăcăminte Ceru-Băcăinţi, din locuinţa situată'
încă de la intrare în maga artei romîneşti pasarelei — după tovarăşii de ¦nouă. în clădirea şcolii, pentru a fi ce-
zinul alimentar nr. 1 din Orăş- dată unui şef.
tie îţi atrag privirea mărfu pa Stănileşti şi alţii. Bucuria Şi fiindcă am început cu rea la Chişinău .la I.G.O. Pet-rojşami, neînsemnat Numai că lucrările — de alt
rile frumos şi cu gust aranjate. — spuneam că a fost inaugurat fel începute cu mult iureş — au Se aduce la cunoştinţa consumatori
Aici, lucrează brigăzile de bu revederii, singura apreciere a lizările, mă văd obligat să a- CHIŞINĂU (Agerpres). Co prologul surprizelor neplăcute stagnat. Strada principală a o- lor de aragaz din oraşul Deva, că bu
nă deservire ale lui Ştefan Mi- respondenţă specială: In sala din localitate. raşiului Petroşani a fost reasfal- teliile pline se trimit consumatorilor la
hai şi loan Crişan. Magazinul muncii, schimbul de păreri şi răt şi unele lipsuri. Cenaclul Filarmonicii de stat moldove tată numai pînă în dreptul res domiciliu prin căruţaş pentru care se
nr. 1 este fruntaş şi meritul neşti a avut loc la 27 septem Alte surprize, de asemeni ne taurantului „Carpaţi“. Bineînţe percepe o taxă de 4,50 lei taxă în
pentru buna organizare a tn'un- preocupări, iată elementul care nostru este încă necunoscut şi brie o întîlnire a reprezentanţi dorite, ne-a oferit hotelul (între les ' că cei care au început lu care se cuprinde transportul buteliei
cii revine comunistului Gavrilă lor artei romlîne care se află noi fie vorba, numai hotel nu crările au avut grijă să desfacă pline de la depozit la client, demon
Pruneanu, responsabilul unită uneşte pe participanţii şedinţe deci nefrecventat şi de alţi mî- în prezent în R.S.S. Moldove se poate chema). vechiul pavaj pînă la pîrîu! Ma- tarea buteliei goale, montarea buteliei
ţii, ă t şi întregului colectiv. Pe nească cu oameni de artă, lite leia şi să ofere deci pietonilor, pline şi aducerea buteliei goale la de
cele două decade ale lunii sep lor cenaclului. O realizare deo nuitori ai condeiului. Mai ou ratură şi artişti din oraşul Chi- Clădirea botezată astfel, nu suficiente gropi şi pietriş pentru
tembrie, magazinul şi-a înde şinău. mără 17 încăperi şi e prevăzu eschibiţii de echilibristică.
plinit planul cu 161 la sută la sebită o constituie tematica va seamă satul, cu bogata creaţie tă la parter cu un birt de mîna
toate produsele. Oaspeţii români au fost pri a treia. Neglijez amănuntul că Cine răspunde de treburile a-
riată şi apropiată de viaţă. Am a folclorului local, nu şi-a rostit cestea şi cînd are de gînd să
pînă spre ora unu, răcnetele nu le isprăvească ? La iarnă cînd
spus „variată“ şi aş dori să cuvîntul său preţios. Unele lip oferă prilej de somn. Rîndurile îngheaţă? La anul? Sau., la
exemplific doar cu ultima şe suri le semnalăm şi în problema mulţi ani ? Cine răspunde pen
ce urmează, fac, mai de grabă,
dinţă în care s-au citit şi dis discuţiilor care se poartă şi care obiectul relatării cîtorva însem tru faptul că de pe strada prin
nări privind camera nr. 15 (care
cutat două poezii în legătură deşi sincere, plăcute, credem după afirmaţiile mai multor lo cipală a oraşului Petroşani, lip
catari, nu se deosebeşte cu ni
cu Marea Revoluţie Socialistă totuşi că nu sînt îndestulătoare mic de restul încăperilor).
din Octombrie, o schiţă a tova şi suficient de exigente. Pe linia
răşului Todor Nicolae, precum şi îndrumării privind tehnica de
o serie din momentele hazlii, ale creaţie şi a cerinţelor timpului
tovarăşului Gelu, strînse de au în alegerea tematică, mai avem
tor in lucrarea „Din cronica u- de asemenea lipsuri, pe care ne
moristică a Orăştiei“. Acestora
li s-au adăugat două comunicări vom sili a le înlătura. Nu mi-am imaginat niciodată sesc aproape cu desăvîrşire, co
că o cameră de hotel poate a- şurile pentru gunoi şi că tro
deosebit de importante. Prima Prof. IOAN ILIESCU
miţi cu multă căldură. răta astfel. La vreme de seară, tuarul e veşnic împestriţat de pozit.
După cuvîntul introductiv al cînd oricare alt hotel din ţară
i O circumscripţie sanitară fruntaşă îşi aşteaptă oaspeţii cu camere hîrtii mototolite, de cutii de chi- | Pentru ca toţi consumatorii să poa
ministrului Culturii, Labanev, le curate, aerisite, primitoare,
a luat cuvîntul Ion Pas, ad camera 15 a hotelului din Pe brite, de fel de fel de mărun tă fi deserviţi la timp şi în bune con-
junctul ministrului Culturii din troşani, arată ca după cutremur.
R.P.R., care a vorbit despre Paturile răvăşite şi murdare ţişuri ? Poate I.G.O., poate sfa diţiuni, urmează ca atunci cînd au bu
dezvoltarea artei în ţara noa (camera e pentru un singur pat,
(Urmare din pag. I) vizite medicale la gospodăriile Ana Adela ,Anioa Toma şi alte stră. Apoi a luat cuvîntul Vse- dar adăposteşte două), pernele tul popular orăşenesc, poate... teliile goale să anunţe la telefon nr.
agricole colective. le, îi sînt recunoscătoare felce volod Anghel, directorul artelor soioase, preşurile negre de mur-
Scăderea mortalităţii infan rei mamoşe Domnica Muntea- din Ministerul Culturii al R.S.S. Indiferent cine răspunde, gos 110, adresa şi numărul casei, între
tile, se datoreşte grijii pe Cei care au veghiat nu, care s-a ocupat cu căldură
care statul nostru o poantă pen asupra sănătăţii de îngrijirea lor. Despre Dom- Moldoveneşti. In încheiere a a- podarii oraşului Petroşani ofe orele 8-10 dimineaţa.
tru sănătatea oamenilor muncii! cetăţenilor nioa Munteanu, se pot spune vut loc un concert la care şi-au
şi copiilor lor, înzestrind unită mlulte lucruri frumoase. Nu oda dat concursul actorii Teatrului ră, la această oră, o carte de Eliberarea buteliilor se. face şi din
ţile sanitare cu noi iaparata j>e şi Desigur aici se poate spune tă s-a întîmplat ca să fie scu Naţional „ V. Alecsandri" din
că toate cadrele din circumscrip lată în miez de noapte pentru Iaşi, ai Teatrului de Operă din vilzită... cam soioasă. depozitul de pe strada Horia, nr. 68,
a asista la naşterea vre-unei
L. Z. între orele 10 şl 12.
ou mari cantităţi de medioamen ţia sianitară‘,au ¦-,veghiat asupra gravide. ' . ¦¦' Iaşi, Teatrului Dramatic . „Ale-
te pentru tratarea diferitelor boli. sănătăţii oamenilor muncii. Tot la casa de naştere lucrea xendru Puşkin" şi ai Operei de
O oonitribuţie însemnată la scă Amintim cîteva nume. Simion ză conştiinoios şi surorile Lucia Stat din C-hişinău.
derea mortalităţii au adus-o ca Lucaci, medicul şef al circum Topor şi Mania Gaja.
drele sanitare care şi-au ridicat scripţiei, care este prezent la CURS DE BALET
De la staţionar, în afară de
cei doi medioi, amintim pe sora
calificarea, au depistat cu price toate cazurile grave atît la sta Maria Avram, cane veghează a- HUNEDOARA (de la subre
pere bolile infecţioase, looalizînd ţionar oît şi la casa de naşteri. supra stării bolnavilor, avînd dacţia noastră voluntară).
In oraşul Hunedoara s-a des
aceste cazuri şi ţinînd mereu Sînt numeroşi cetăţeni: care îi grijă să le administreze medica chis de ourînd pe lîngă clubul
sub supraveghere străzile în aduc mulţumiri pentru felul în mentele prescrise.
oare au locuit cei bolnavi. oare i-a tratat. Vasile Ursu, Vic muncitoresc „Alexandru Sabia“
Mai pot fi amintiţi apoi ofi al C.S.H., un cusns de balet pen
ciantul sanitar Gheorghe Bara-
Personalul mediico-sanitar al tor Crişan, Va Ieria Mian şi Ma baş şi Nicoletia Josan, care îşi tru copii. Acesta este primul
olrcumscripţiei a pus un ac rfa Drăgan, sînt numai cîţiva fac conştiincios serviciul. curs de balet înfiinţat în oraşul
cent deosebit pe vizita la loou- din bolnavii trataţi în staţiona Aceştia sînt doar cîţiva din Hunedoara. De a ^ a a , el se bu
niţe, în speoial a gravidelor şi rul din Teiuş, care s-au bucurat
a mamelor care au născut, dîn- de îngrijirea medicului şef. nudul cadrelor medico-sanitare, cură de miare popularitate. La
care veghind asupra sănătăţii cursul de balet s-au înscris şi
frecventează 60 de copii ai side-
du-le indicaţii cum să se com Mamele care au născut în ca oamenilor muncii, au făcut din rurgiştilor şi constructorilor hu-
ptante, cum să-şi îngrijească sa de naştere de aici, oum este circumscripţia lor o circumscrip nedoreni. N. NEGRU La le a lă
copiii. De asemenea, s-au făout Cornelia Ursu, Marcela Dancea, ţie fruntaşă pe regiune.
!n înfimpmarerri celei de-a 40-a an iversări a M arelui O ctom brie Din 1913 şi pînă în prezent, indus de lemn a fost luat de puternice ma faţă de proprietatea socialistă — iată în şiruri nesfîrşite trenuri încărcate
tria constructoare de maşini şi prelu şini agricole. Pe ogoarele Ţării So trăsăturile distinctive ale noului om so cu tractoare, combine şi alte maşini.
crătoare de metale a U.R.S.S. a crescut vietice lucrează 1.577.000 tractoare vietic. In decurs de trei ani au fost valori
UN BILANŢ G L O R IO S de peste 200 de ori/ Dacă în timpul (calculate în unităţi convenţionale de întrecerea socialistă, condusă de sin ficate 35.900.000 ha de pămînturi în
dicate, a devenit metoda de bază a ţelenite şi virgine. In acest răstimp
ţarismului Rusia importa aproape toate cîte 15 c.p.), 385.000 combine cerea construcţiei socialiste, metoda educării suprafeţele însămînţate în Uniunea
şi organizării comuniste a maselor. Sovietică au crescut cu aproape
maşinile şi strungurile necesare indus liere, 631.000 autocamioane şi milioa 38.000.000 ha şi au ajuns' în anul
In actualul cincinal s-a luat hotă- 1956 la aproape. 195.000.000 ha.
triei metalurgice, carbonifere, petrolife ne de alte maşini agricole. Suprafe rîrea de a ridica productivitatea mun
cii în industrie cu cel puţin 50 la sută Datorită valorificării pămînturiloiţ
Construirea socialismului în U.R.S.S —principalul bilanţ al re şi chiar celei uşoare, în prezeni ţele însămînţate cu toate culturile au şi de a scădea preţul de cost al pro înţelenite şi virgine, în anul 1956 O-l
ducţiei cu 17 la sută. niunea Sovietică a obţinut suplimen
U.R.S.S. nu numai că produce, ci şi crescut faţă de 1913 de peste 1,5 ori tar peste un miliard de puduri de ce-
Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie exportă în alte ţări utilaj pentru folo — între care suprafeţele acupate de
In cei 40 de ani de putere sovie spune în Tezele „In legătură cu cea Sovietică ajunge repede din urmă pete sirea energiei atomice în scopuri paş grîu — de aproape două ori, culturi
tică în U.R.S.S. s-au petrecut uriaşe de-a 40-a aniversare a Marii Revo mai dezvoltate ţări capitaliste în ce
transformări. Aceşti ani sînt mărturia luţii Socialiste din Octombrie“, nu priveşte volumul producţiei pe cap de nice, furbine, maşini textile, maşini-u- tehnice — de 2,7 ori, bumbac şi sfe
voinţei puternice de nezdruncinat şi mai este în prezent departe, ci este locuitor. Pe cînd în 1913 producţia
energiei clocotitoare a poporului so ţelul practic direct al întregii activi industrială pe cap de locuitor era în nelte pentru tăierea metalelor, locomo clă de zahăr — de trei ori. Au cres Un an —*în două zile reale-marfă : totodată a crescut consi
vietic, a superiorităţii sistemului econo tăţi actuale a oamenilor sovietici şi Rusia de 13—14 ori mai mică •decît tive cu abur şi locomotive electrice, cut nu numai suprafeţele însămînţate, derabil producţia de luraje necesare
mic sovietic socialist, a marii înţe al forţei lor conducătoare — Parti în S.U.A., în 1937 — era de 6,5 ori, Iractoare şi combine, automobile, esca- ci şi nivelul de lucrare a pămîntului Nivelul redus al dezvoltării economiei creşterii animalelor.
lepciuni a partidului comunist, ei re dul Comunist al Uniunii Sovietice“. în prezent este doar cu 2,6 ori vatoare şi diferite maşini agricole. Nu şi recolta la hectar. din 1913 a scăzut şi mai vertiginos, din
prezintă un adevărat triumf al ideilor mai mică decît în S.U.A. Aşa dar în
Congresul al XX-lea al partidului a anii puterii sovietice, rămînerea mai în 1956 au fost proiectate şi con Planul leninist Goelro cauza războiului civil şi a intervenţiei. Omul mai presus de orice
marxism-leninismului. pus în faţa popoarelor sovietice sar U.R.S.S. în urmă faţă de S.U.A. în struite peste 1.000 de noi tipuri de ma In 1920 marea industrie producea a-
cini măreţe. Una din principalele sar ce priveşte producţia industrială pe şini, maşini-unelte şi utilaj, Au fost in Să privim fluviile Volga, Enisei, An proape de şapte ori mai puţin decît în In timpul ţarismului, munca mun
In aceşti 40 de ani a fost străbă cini este de a ajunge din urmă şi de cap de locuitor s-a redus de cinci troduse aproximativ 1.500 de conveiere. gara, Iriş, Sîr-Daria. Omul sovietic 1913. Producţia de oţel a scăzut în a- citorilor era asemenea celei a unor
tut un drum greu, dar glorios. Nu o- păşi în scurt timp, prin întrecerea e- ori./ linii automate şi de fabricaţie în lanţ a.ferecat în fier şi beton forţa uriaşă ceastă perioadă la 200.000 tone pe an. ocnaşi. Minerii, metalurgiştii şi mulţi
dată lumea veche în descompunere a conomică paşnică, cele mri dezvoltate a acestor fluvii transformînd-o în ener alţi muncitori trudeau cîte 10— 12 ore
încercat să împiedice progresul Uni ţări capitaliste în ce priveşte produc Un salt uriaş Dar poporul sovietic îşi refăcea cu fer pe zi. In prezent numeroşi mineri, chi-
unii Sovietice. Drumul ei spre fericire ţia pe cap de locuitor. Oamenii sovie Forţa atomului în slujba gie electrică. Numai hidrocentrala de la mitate economia. In anii primelor cin mi.şti, metalurgişti lucrează cîte şase
a fost barat în două rînduri de fo tici rezolvă ,cu succes şi această sar In prezent în U.R.S.S. există 200.000 Kuibîşev depăşeşte prin puterea ei toate cinale, aproape zilnic intra în funcţiu ore pe zi — aproape de două ori
cul distrugător al războiului. Poporul de întreprinderi industriale, 100.000 de omului sovietic centralele electrice care existau în Ru
sovietic însă a mers şi continuă să cină. şantiere de construcţie.
meargă ferm pe calea trasată de Ţara Sovietică este patria primei sia în 1913. Dar în Ţara Sovietică au ne o marc întreprindere industrială: o mai puţin ca în trecut, iar cîştigul
marele Lenin. In decurs de 40 de Pe primul Ioc în Europa Volumul global al producţiei indus uzină sau fabrică, o mină sau centrală lor este de cîteva ori mai mare.
ani, poporul sovietic nu numai că a triale depăşeşte în anul 1957 de 33 de centrale atomo-electrice din lume. In mai fost construite şi alte multe pu electrică. Furnalele şi cuptoarele Mar
lichidat înapoierea seculară, dar a şi Datorită muncii eroice a oameni ori nivelul anului 1913. Tot odată, faţă tin lucrau neîntrerupt. Acum, în ajunul
progresat atît de mult îneît a lăsat lor sovietici, conduşi de partidul co de acelaşi an, producţia mijloacelor de prezent în U.R.S.S. se construiesc al ternice centrale, iar alte centrale sînt celei de-a 40-a aniversări a Marelui In cursul celui de-al 6 -lea cincinal,
în urmă multe ţări dezvoltate. Se munist — avangarda de luptă a po producţie a sporit de 74 de ori. Dato Octombrie, metalurgiştii sovietici produc toţi ceilalţi muncitori şi funcţionari
dezvoltă industria şi agricultura, se porului — ţara Sovietică a devenit rită dezvoltării rapide, cu precădere, a te cîteva centrale atomo-electrice. In în curs de construcţie. în mai puţin de două zile o cantitate vor trece la ziua de muncă de şapte
întăreşte economia, creşte nivelul cul- una din cele mai mari puteri econo industriei grele, greutatea specifică a de oţel egală cu cea produsă în tot
tiral. Forţa atomului supusă de om mice. In prezent partea Uniunii So producţiei mijloacelor de producţie din curînd spre Arctica va pleca primul -k cursul anului 1920. ore.
este în slujba poporului sovietic. Se vietice din producţia industrială mon volumul global al producţiei indus spărgător de ghiaţă atomic sovietic U.R.S.S. va ajunge din urmă S.U.A. I
construiesc avioane a căror viteză es dială a crescut de la 2—3 la sută, triale a fost în 1956 de pes In ajunul sărbătorilor şi zilelor li
te mai mare decît cea a sunetului, se cît era în 1917, la o cincime. In ce te 70 la sută, faţă de 33 la sută în din lume. Să ajungem din urmă America în ce bere, ziua de muncă s-a redus pen
crează sateliţi artificiali« ai pămîntu- priveşte volumul producţiei industriale, 1913. Pe această bază s-au creat posi tru toţi oamenii muncii cu două ore.
lui. Automatica şi telemecánica pă U.R.S.S. se situează pe primul loc din bilităţile pentru dezvoltarea simultană Poporul sovietic se mîndreşte că în priveşte nivelul producţiei de lapte, unt,
trund puternic în viaţă. Şi toate aces Europa şi pe locul doi din lume. a producţiei bunurilor de consum popu
tea se fac pentru om, pentru bunăsta lar. ţara sa a fost construit cel mai pu carne pe cap de locuitor. Această che
rea lui, pentru îmbunătăţirea vieţii lui. Experienţa U.R.S.S. şi a celorlalte
ţări socialiste arată că în condiţiile A ternic accelerator de particule — sin- mare a partidului a stîrnit un nou val O realizare epocală In cel de-al 6-lea cincinal, supra
Perspective şi mai măreţe se des socialismului, eliberat de plăgile şi faţa locativă va spori de două ori în
chid pentru viitor. „Construirea socie viciile capitalismului, producţia se dez Chezăşia construirii cu succes a co crofazotronul din lume. puternic de energie creatoare a milioa O faptă eroică a poporului sovietic comparaţie cu cincinalul precedent.
tăţii comuniste în ţara noastră1^ se voltă cu mult mai. rapid decît în munismului este dez\.llarca prin ţoale a constituit-o valorificarea pămînturilor Din fondurile statului sau cu ajutorul
condiţiile capitalismului. Datorită supe Uniunea Sovietică a întrecut cu cî nelor de oameni. Sovhozurile şi colho înţelenite şi virgine, la asaltul cărora statului se vor construi locuinţe cu o
riorităţii sistemului socialist, Uniunea mijloacele a tehnicii, au pornit sule de mii de oameni. In suprafaţă totală de peste 328.000.000
ţiva ani Statele Unite ale Americii zurile au livrat anul acesta carne — decurs de doi ani, numai prin organi tn. p. Partidul şi guvernul au trasat
în ce priveşte construcţia rachetclcv cu 624.000 de lone sau 38 la sută, lap zaţiile de Comsomoţ au plecat la va sarcina ca în următorii 10— 12 ani
balistice intercontinentale şi a mijloa te — 2.419.000 de tone sau cu 19 lorificarea pămînturilor peste 350.000 de să se lichideze în Uniunea Sovietică
celor care asigură lansarea lor.
la sută mai mult decît anul trecut.
De la plugul de lemn Izvorul bunăstării tineri patrioţi. Pe întinsul stepelor ne- lipsa de locuinţe.
la tractor locuile din Kazahstan, Ural, Siberia, In anul 1956 fondul locativ urban
Sub razele dătătoare de viaţă ale lui
In prezent în Uniunea Sovietică în Octombrie a crescut un om nou. Fizio regiunea Volgăi au luat fiinţă zeci şi a sporit de 3,7 ori în comparaţie cu
locul celor 25.000.000 de gospodării nomia lui spirituală este înălţătoare şi
ţărăneşti mici sînt mii de sovhozuri, plină de vigoare I PaHotismul sovie sute de noi sovhozuri şi S.M.T.-uri anul 1913 şi aceasta în duda uriaşe
colhozuri şi S.M.T.-uri. Locul plugului tic, atitudinea socialistă faţă de muncă, Spre aceşle regiuni s-au îndreptat lor distrugeri pricinuite de primul răz-
