Page 1 - 1957-10
P. 1
rLLLG PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
Tovarăşului MAO TZE DUN Anul IX. Nr. 869 Marţi 1 octombrie 1957 4 pagini 20 bani fw/IfafBk
Preşedintele Republicii Populare Chineze
— Cea de-a 11-a consfătuire a
Tovarăşului LIU SAO TZi cadrelor medicale din circumscrip
Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării ţiile rurale (pag. 11-a).
Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină — Rubrică sportivă (pag. IlI-a).
— La cea de-a 8-a aniversare a
Tovarăşului CIU EN LAI proclamării R. P. Chineze (pag.
Premierul Consiliului de Stat şi ministrul IlI-a).
Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze — Şcoli în prag de iarnă (pag
111-a).
PEKIN — Schimbul de mesaje între con
ducătorii U.R.S.S. şi Indiei cu pri
De ziua marii sărbători a poporului frate chinez — cea de lejul celei de-a 10-a aniversări a
a VIII-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze independenţei Indiei (pag. IV-a).
— vă transmitem, dragi tovarăşi, şi prin dvs. întregului popor
chinez cele mai calde şi sincere felicitări din partea poporului întînpiarea zilei de 7 IfOlEMBRIE Se pot face şi lucruri bune
romîn şi a noastră personal. Despre secţia G.A.S. Călan, suprafaţă, oare a fost eliberată.
Poporul romîn salută cu deosebită bucurie marile reali s-a obişnuit să se spună doar Restul de 56 ha, oare comple
zări obţinute de poporul chinez în opera de transformare socia
listă, de întărire şi înflorire a patriei sale. Fabrica de aglomerare lucruri prea puţin îmbucură tează cifra pînă la suprafaţa
şi-a îndeplinit planul
Aceste realizări, precum şi eforturile Republicii Populare toare. De data aceasta însă iată totală de însămînţat, este ocu
Chinejze îndreptate spre consolidarea păcii şi securităţii din lunar
Asia cît şi în întreaga lume, au dus tot mai mult la întărirea că există fapte oare spre bucu pată cu porumb. Demn de re
prestigiului şi autorităţii ei, la creşterea continuă a rolului ce-i HUNEDOARA (de lia subre-
revine ca mare putere în rezolvarea problemelor internaţionale. dacţiiia noastră voluntară). ria noastră ne oferă posibilita marcat este faptul că tractoris
Urăm din toată inima ca munca plină de avînt a poporu Muncitorii, tehnicienii şi ingi tea să scriem de bine. tul 'K-iss, a executat arături de
lui chinez de construire a socialismului în patria sa şi efortu nerii fiabrioii de aglomerare, din
rile lui în lupta de apărare a păcii în lume să fie încununate Combinatul siderurgic hunedo- Pe la sfîrşitul lunii august, la calitate. El s-a remaroat şi prin
de succese tot mai mari. rean, desfăşurând larg întrecerea
socialistă în cinstea zilei de 7 conducerea secţiei a venit un tî- hărnicie; în flecare zi acest
Trăiască şi înflorească în veci prietenia frăţească dintre Noiembrie, au reuşit să îndepli
poporul romîn şi poporul chinez! nească sarcinile de plan pe lu năr inginer pe nume Gheorghe tractorist, dis-de-dimineaţă, era
na septembrie înainte de ter Vîţă. Harnic şi inimos, ajutat primul oare pornea tractorul.
Dr. PETRU GROZA men. Din ziua de 27 septem în acelaşi timp îndeaproape de
Preşedintele Prezidiului Marii Adunării Naţionale brie — ziua îndeplinirii planu colectiv, acesta a reuşit să în In vederea însămiînţiăriior,
lui — şi pînă în prezent, ei au drepte lucrurile pe un drum din maşinile de semănat au fost
a Republicii Populare Romine dat patriei peste plan încă 1005
tone de minereu aglomerat. In ce în ce mai promiţător. puse la punct. Deoarece, însă
CH1VU STOICA fruntea întrecerii se află briga
Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii da a Il-a condusă de inginerul De pildă, paiele rezultate din mînţa tul ou orz va •urma după
Gheorghe Mateesou, oare şi-a
Populare Romine realizat sarcinile de plan în pro treierarea griului de pe 50 ha plante leguminoase şi griul du
porţie de 116 la sută. De ase şi care au fost clădite în 5 şire, pă porumb, pe teren oare în
ION GHEORGHE MAURER menea, s-a mai evidenţiat bri erau pe cale de a fi din nou .prealabil a fost- îngrăşat, nu se
Ministrul Afacerilor Externe al Republicii gada a IlI-a condusă de Simion împrăştiate, asia din cauza su va mai transporta gunoi. '
Armaş oare şi-a depăşit planul perficialităţii ou oare s-a lucrat.
Populare Romine cu 9 la sută.
Brigada de tineret condusă de candidatul de partid A. Sinea de la Pentru a nu fi risipite de.vîn- Ceva despre recolta
Pentru recolta anului viitor S-a redeschis uzina „Victoria“-Călan, din cadrul secţiei electrice, obţine succese în turi şi ploi s-a procedat la re-
restaurantul semnate în întrecerea socialistă, declanşată în cinstea celei de-a 40-a alădirea lor. Acum, din cele de porumb, cartofi
din Brad complect aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Recent, membrii bri cinci şire, patru au fost reclă
găzii au terminat bobinarea unui mo tor electric de 180 kw pentru pompele dite. şi despre cîte va
renovat de apă.
Dacă vom face o comparaţie tractoare
Duminică, s-a redeschis în o- IN CLIŞEU: şeful brigăzii, lucrînd la bobinarea rotorului. între procentul de recoltare al
raşul Brad, restaurantul „Gri- furajelor înainte de venirea tî- Au fost luate probe, prin son
Au însămînţat orzul ga gospodărie. La secţia Boz- şul“ complect renovat. Termi In satul Caraci nărului inginer şi după această daj, din recolta de porumb şi
şi secara Păuca s-au însămînţat 15 ha cu narea lucrărilor de reno o întovărăşire zootehnică dată, vom vedea că din cele 80 cartofi. Inginerul Viţă, şeful sec
secară pentru boabe şi 5 ha cu vare înainte de termen, a la sută furaje recoltate, la ora ţiei, spunea că în medie
Muncitorii şi tehnicienii de la orz, iar la secţia din Apoldu de fost un obiectiv prevăzut în ca Miai mulţi ţărani muncitori, cru a înlăturat munca pentru actuală, 50 ia sută au fost re la ha, se va obţine o recoltă de
gospodăria agricolă de stat din Sus s-au însămînţat 11 ha cu drul angajamentelor luate de proprietari de oi din satul Ga- dislocarea de 'teren. coltate după venirea sa. După 3.000—4.000 kg porumb şi
Apoldu de Sus, au obţinut în orz. muncitorii de aici în cinstea zi raoi, comuna Baia de Criş, au spusele inginerului, în prezent, 15.000 kg cartofi.
acest an o producţie medie de lei de 7 Noiembrie. Aici s-au inaugurat duminică, o întovără Ca preşedinte al întovărăşirii există toate condiţiile pentru ca
peste 2.000 kg grîu la ha. In do Cunoscînd că îngrăşămintele executat o canalizare cu scurge şire zootehnică. Ei au adus in a fost ales tov. Gheorghe Mar la data de 30 septembrie, fura Gostat Călan, căruia i-ia-u fost
rinţa de a realiza şi în anul vii chimice aduc mari sporuri de re re directă la rîul Criş, pavarea întovărăşire 60 de oi şi 12 ha tin, care a adus în întovărăşire jele să fie recoltate în între repartizate 5 tractoare, în ziua
tor recolte bogate, ei s-au pre coltă, muncitorii de Ia secţia din unei alei pe o suprafaţă de 250 păşune. Trebuie remarcat fap 6 oi şi 1,40 ha păşune. El per gime. de 23 septembrie lucra doar cu
gătit din timp pentru însămînţă- Apoldu de Sus şi Boz, au îm m. p., precum şi zugrăvirea inte tul că întreg perimetrul de pă sonal, cu ocazia inaugurării s-a unul. Referitor la această situa
rile de toamnă. Din cele 210 ha. rioară. De asemenea, s-a refăcut şune comasat, a fost omogen Stadiii! lucrărilor ţie, poate, secţia mecanică a
cîte urmează a se însămînţa, 150 prăştiat îngrăşăminte chimice pe complect carmangeria, barul, întrucât toţi oei care au avut angajat ca pînă la sfîrşitul anu campaniei de toamnă Gostatului Simeria oare era o-
ha au fost deja arate. Ba mai bucătăria şi s-a dotat restauran păşune în acest perimetru s-au bligată să asigure piesele de
mult, pînă zilele trecute, 37 de o suprafaţă de 56 ha. Paralel cu tul cu mobilier nou. Trebuie re lui să mai aducă aici încă 60 Media producţiei 'de grîu la ¦schimb necesare, ar avea ceva
ha au şi fost însămînţate cu se marcat faptul că la aceste lu ha, la Gostat Călan, a fost de de spus.
cară şi orz de toamnă. Odată cu aceste lucrări, s-a acordat o ma crări a contribuit prin prestarea oi. Printre oei însorişi în întovă 2.000 kg. Imediat, după treie-
însămînţarea acestor culturi şi a 350 ore muncă voluntară şi riş, s-au luat măsuri pentru Dacă toate tractoarele ar fi
planul de însămînţări la orz şi re atenţie condiţionării şi trată personalul restaurantului, în răşire, se mai numără şi tova condiţionarea seminţelor. In ma funcţionat din plin, întovărăşi
secară a fost realizat pe întrea frunte ou gestionarul Grigore gazia gospodăriei, deja, a fost rile agricole mai apropiate, pu
rii seminţelor. întreaga cantitate Cuou. Printre cei oare s-au mai răşii Gheorghe Rus, Ianeu Pe depozitată cantitatea de 12-000 teau primi un ajutor efectiv pen
evidenţiat în această acţiune pu kg grîu C-enad 117, care va asi tru arăturile de toamnă.
de sămînţă necesară, a fost pre tem cita şi pe tovarăşii Ioan
gătită din timp. Acum, la gos Oarga, Ion Bîldea, Ion Moldo- In general, la secţia Gostat
van şi alţii. Călan, lucrările de pregătire a
podăria agricolă de stat din A- gura însămînţările. Trebuie să campaniei de toamnă, sînt fă
poldu de Sus, se fac ultimele înscris în întovărăşire. Acest lu tru şi alţii. menţionăm că de la această cute. Dacă şi conducerea G.A.S.
pregătiri în vederea începerii în-
O nouă întovărăşire agricolă gospodărie s-a. predat bazei de Simeria, va lua măsuri pentru
sămînţărilor de grîu. recepţie, numai grîu de oaiitatea repararea urgentă a tractoare
l-a.
Muncă spornică pe ogoarele Munca politică, desfăşurată în printre primii cereri de înscrie In ceea . ce priveşte arăturile lor, secţia Călan, va putea asi
gospodăriei de stat Petreşti oraşul Brad în problema trans re, se numără oomuniştii Lazăr gura o recoltă mare în anul vii
formării socialiste a agriculturii fndrei, Constantin Carinda şi de însămînţări, la . Gostat au tor, executîndu-şi lucrările agri
se concretizează pe zi ce trece alţii. fost executate arături pe supra
prin lărgirea continuă a secto faţa de 40 ba, adică întreaga cole la timp.
E. USCAR
Priceperea conducerii gospo că, au adus şi primele rezulta rului socialist agricol din a- O O -¦«&»"OO O O -O-O-O
dăriei de^ stat Petreşti îmbi te. Pînă acum, au fost terminate
nată cu hărnicia muncitorilor, a însămînţările de secară, pe 10 cest oraş. Astfel, duminică a a-
făcut ca de mult timp această ha, orz de toamnă pe 30 de ha
gospodărie să se situieze la înăl şi secară masă verde pe supra In preajma zilei Forţelor Armate ale R.P.R.vut loc în satul Tudorăneşbi i-
ţimea celor mai bune gospodării faţa de 4 ha. naugurarea unei noi întovără
din regiune. Executînd la timp
lucrările, s-a reuşit ca aci să se La însămînţări de grîu, de a- şiri agricole. In această întovă
obţină cele mai frumoase rezul semenea au fost obţinute rezul
tate în muncă. tate frumoase. Din cele 100 ha răşire s-au înscris 32 de familii
Lucrătorii acestei gospodării de teren pregătit, au fost deja cu 9,65 ha teren arabil.
au pornit cu entuziasm la mun
ca pentru terminarea la timp şi însămînţate 40 ha cu grîu. La cererea oeior înscrişi, noua
în bune condiţiuni a campaniei
de toamnă. Primele zile de mun La data de 30 octombrie a în întovărăşire a primit denumirea
ceput culesul porumbului pe în de „Dumbrava“ după numele
treaga suprafaţă a gospodăriei. locului în care a fost fixat peri
metrul. Printre cei care au mun
cit intens pentru crearea aces
tei întovărăşiri şi oare au făcut
OOOOOODVCQQOOOQGQOOGC
Sărbătoarea celor 202 familii
O ştire mică, un fapt devenii a- sfatului popular au început să apară mai bună dovadă pentru noi”. 'Aşa şi-au zis Ioan Socola, Ioan
proape obişnuit acum. „In raionul Ilia Bulzan> Dumitru Han, Aurel Ianeu.
se inaugurează noi întovărăşiri agri numele primilor cetăţeni, viitorii în intre dealuri s-a pus Şi cum oamenii aceştia nu sînt o- îî' **
cole. La Sebeş, zilele astea întovără tovărăşiţi. Ei suit mulţi. Fac parte temelia noii vieţi bişnuiţi să gîndească fără să facă
şită au început lucrul în perimetrul din 69 de familii. Dintre ei, Ioan ceva concret, au pornit ta lucru. în
nou; la Orăştie oamenii nu se lasă drumaţi permanent de partid şi avînd
mai prejos”. Sînea-Prisciop, Ioan Sinea-Bojocu, Se deschide- spre nord de Gurasada exemplul altora care le-au luat-o îna v'v ^ , ' .v < sV i 1 w « S il
Ioan Suciu, Vnsile Lazăr, au fost o vale care trece prin Cănnăzineşii. inte, au stat de vorbă cu familiile
Ne-a sosit şi nouă o simplă v e ste: primii care s-au înscris în întovără Satul e împrăştiat pe dealuri. Oame lor, cu vecinii. Uşor nu le-a fost. Telefonistul întinde cu price pere şi siguranţă cablul la noul punct de comandă.
„duminică în raionul Ilia se vor inau şire. Comuniştii din Roşcani au ştiut nii — cele 159 familii care locuiesc Dar cu cît învingi mai greu o pie
gura 5 noi întovărăşiri agricole". să lucreze cu oamenii. Puterea con aici, — nu au văzut multe in viaţa dică, cu atît rezultatul muncii este
Curiozitatea profesională şi dorinţa vingerii este mai mare ca orice. lor. Nu au avut nici şcoală nici că mai frumos. Şi acum, cei care au
de a fi martori ai unor astfel de muncit şi-au văzut visul împliniţi 41
transformări, ne-au fost călăuzitorii pe Coboară oamenii min cultural. de familii în întovărăşire. Dar, după
drumuri de munte sau de şes, din cum am aflat pogăneşlenii nu vor să
sat în sat la sărbătoarea celor 202 Acum oamenii, prin munca lor, se oprească aici. Oamenii v o r . să Acum 13 ani Ia D eW tm
familii. aibă o gospodărie colectivă. Muncind
Lingă hotarul colectivei din Bretea sprijiniţi de partid şi-au ridicat şi mereu aşa, cu acelaşi elan, aici în
Comuniştii în frunte Pogăneşti, va fi inaugurată nu peste
Mureşană, aproape de perimetrul înto şcoală nouă şi cămin cultural. Tot mult timp gospodăria colectivă.
S-a pornit la Roşcani o muncă
grea, Grea, dar frumoasă ca şi reali vărăşirii din Ilia, se întinde o supra prin munca lor, mai migăloasă de Sărbătoarea 1944. Toamnă tîrzie. Înaintarea victorioasă a armatei Nemţii, duceau lupta de hărţulală şi se retrăgeau, dînd
zările care au venii. Un nucleu de sovietice eliberase ţara noastră de tirania hoardelor fas foc clădirilor şi podurilor ou caracter important din punct
oameni hotărîţi, în frunte cu comu faţă de aproxima- data aceasta oame Au început pregătirile de diminea ciste, şi făcînd ultimele curăţiri în Ardealul de nord, îm de vedere tactic.
niştii, au pornit la transformarea vie ţă. In haine de sărbătoare oamenii preună cu trupele romîne înainta continuu, începînd eli
ţii pe care au dus-o pînă acum. A- tiv 7 ha. Sînt pă- (2 (1 0 (tC .t nii au înfiinţat o din cinci sate ale raionului Ilia — berarea poporului frate maghiar. Luptele continuau cu înverşunare prin întunericul nop
veau oamenii în faţa lor, exemplul Roşcani, Cărmăzineşti, Sulighete, Po ţii. Staţia de radio, trebuia să schimbe amplasamentul.
mînturite locuitori- * întovărăşire agrico găneşti şi Dumeşti — au plecat spre Ne găseam la porţile Debreţinului. In acest oraş nemţii Pentru aceasta, -era necesar să se facă cercetarea unui nou
altora care nu au şovăit atîta. Unii sediile căminelor culturale, spre sfa organizaseră o puternică poziţie de apărare. Se lăsase o punct de conducere. împreună cu caporalul Gheorghe Con
dintre cei din Roşcani în trecere cu lor din Dumeşti. (te . e e p o e t e p lă. Ea cuprinde 38 turile populare. Aci au luat cunoş noapte neagră ca de zmoală. Peste împrejurimi, domnea stantin, şoferul maşinii, am identificat locul. Din ploaia
alte treburi, au vizitat întovărăşirea tinţă, cu bucurie de încuviinţarea ce o linişte apăsătoare, prevestitoare de furtună. Aerul rece de gloanţe ale mitralierelor şi armelor postate ta colţuri de
din Dobra, alţii au trecut pe Ia gos Satul acesta era puţin cunoscut. Pe de familii, care au adus o suprafaţă le-a fost dată pentru a-şi făuri via al nopţii, furnica inimile ostaşilor, iar încordarea aştep străzi, şi prin geamuri, unul se abătu spre şofer perfo-
podăria anexă din Lăpuşnic sau pe ţă nouă. Şi-au spus oampnii răspicat tării devenea din ce în ce mai grea. rîndu-i piciorul. Numai cîteva minute s-au scurs pînă ce
micile parcele locuitorii satului, abia însemnată de pămînt pentru a-l lu cuvîniul lor, apoi au început sărbă rănitul a fost transportat la cel mai apropiat spital de
la gospodăria colectivă din Leşnic. toarea cîntecelor şi a bunei dispozi Staţia de radio, cu echipajul său din care făceam şi companie, spital aparţinînd comandamentului sovietic. Aici
Şi toţi vâzînd munca în comun şi-au dacă-şi puteau asigura hrana. Acum, cra în comun. Teofil Ciurta s-a în ţii. Noii întovărăşiţi au încins hore, eu parte, în frunte cu radiotelegrafistul şef Gheorghe Sîn- i s-au dat primele îngrijiri de către personalul sanitar al
dat încă odată seama că aceasla-i au băut bere, au cînlai şi au discu crăianu, era gata, aşteptînd ordinul pentru a îndeplini încă
mult mai uşoară şi mai bună. Co după ce au primit păm ntul de la scris în întovărăşire cu toată supra tat despre viaţa nouă a lor. una din grelele misiuni ale războiului. spitalului.
muniştii din sat, au pornit cei din Spiritul ajutorului tovărăşesc şi bunăvoinţa omului so
ţii la muncă. Cine sînt aceştia ? In stat s-au hotărît să-l lucreze în co faţa pe care o are, 2,15 ha. L-a ur Cu holărîrea nestrămutată de a Mai era mult pînă să se facă ziuă, cînd „furtuna" îrice-
tenţionat nu am notat nici unul. obţine prin muncă unită rezultate şi puse.Din spate s-a dez'ănţuit şuieratul obuzelor şi proiec vietic s-a văzut şi cu această ocazie. Nu-mi venea a crede
Toţi, deopotrivă, au muncit la fel de mun. Au intrat în întovărăşire 19 fa mat pe lista celor care au făcut ce mai bune, s-au îndreptat apoi spre tilelor de artilerie. Sute şi sute de explozii prăbuşesc dispo atunci cînd, căpitanul sovietic medic şef al spitalului,
bine. Fiecare şi-a luat sarcina de a casă. In ctirind pe Iolurile noilor în zitivul de apărare al hiileriştilor de la marginea oraşului
întocmi primul cererea de înscriere. milii, adică 34,6 la sută din totalul rere de înscriere în întovărăşire, tovărăşiri, munca va cunoaşte cele Debreţin. Atacul porni. Fasciştii răspundeau cu foc nă- îmi arătă că în timp de 15 zile luptătorul îşi va lua din
în, întovărăşire. Apoi a început mun mai frumoase roade,. praznic dezlănţuind intense bombardamente asupra unită nou postul în primire. Dar n-au trebuit nici 15 zile. După
ca de lămurire cu vecinii, cu neamu familiilor din Dumeşti. S-au înscris Gheorghe Andrica, Sabin Suba, Ioan ţilor noastre. Cu greu, dar vitejeşte, ostaşii noştri au în numai 12 ziie caporalul, raporta că s-a prezentat pentru
rile. Pe panoul de cinste din faţa C. NICODIM ceput a cuceri teren şi apoi au reuşit a ocupa primele a îndeplini din nou misiunile ce i se vor încredinţa.
în întovărăşire cu toată suprafaţa Popa, Teofil Bulgăr, Aurelia Popa. case din partea de est a oraşului. Lupta se dădea de
acum pe străzi şi în clădiri. Eroic a;i luptat ostaşii ro- Tunurile băteau la porţile Budapestei. Frăţia de arme
care o au „pe vatra Mureşului” în Acum, oamenii sînt mai hotărîţi ca mîni şi voluntarii din divizia „Tudor Vladimirescu", di nmîno-sovietică, s-a cimentat prin legături de sînge, In
parcela numită Negrea din hotarul niciodată să lucreze pentru ei, pen vizie formată din prizionierii romîni ce se aflau pe teri luptele comune duse mai departe prin Ungaria şi Ceho
comunei Bretea Mureşană. tru întovărăşirea lor, pentru viitorul toriu! U.R.S.S. slovacia, pînă la zdrobirea definitivă a hitleriştilor.
luminos ce li s-a deschis în faţă.
Viorel Martin, Laurean Caşolea, Prin lupte crîricene,' pînă seara, cea mai mare parte a TA1ŢĂ LUPEA
Sevastie Cărmăzan, Alexandra Moţ oraşului a fost ocupată de unităţile sovietice şi romîne. Vicepreşedinte al comitetului organizatoric
şi toţi ceilalţi înscrişi au fost în La Pogăneşti, oamenii orăşenesc A.V.S.A.P. — Deva
trebaţi pentru ce au făcut cereri. Răs sînt porniţi pe fapte
mari
punsul a fost scurt şi cla r: coborîm
din deal la lotul întovărăşirii.- Ne
va fi mult mai uşor şi mai cu spor — Adică numai la Zam, Cărmă-
să lucrăm pămintul împreună. Şi a- zineşti şi Dobra, să fie întovărăşire?
poi ce-am văzut la vecinii noştri Im. Pogăiieşti de ce n-ar putea să se
colectivişti şi întovărăşiţi este cea facă aceiaşi lucru.
^COOOOOJ^v^%COC^<XX>»OCXXX>OtXXXXXXXX>OOCOOC}OOac-C'CU w 3 3 0 CDCV3 DOOOQOOQOOQOOOOQOZ DC DOCD l CDL ~ -XXXXXXXXXJ