Page 10 - 1957-10
P. 10

)

  Paţy. 2                                                                                               DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                     Nr. 871

tăcu                                                                                                                                                                                                                                         SECUNDAR

                                                                                                                                 VEŞT1 ¦— T R E N

                                                                                                                                 dîn BRAD                                                       Impacientat, omul îşi consul- fiecare dată pâţeşc dintr-astea. întrebă nerăbdător omul de

   Am fost la Reciu la                    tr-o cratiţă, u'rdă, în alta lapte. 368.057 lei şi, colectiviştii nu                                                                             tâ ceasul şi răbufneşte invo­ Ii cunosc pe ăştia ca pe caii hîngă mine.
          colectivă
                                          Cîte bunătăţi ! Băciţa, cu dra­ se opresc aici. Cu cît fondul de                                                                                 luntar :                                          brezi. Bagă numai dumneata Frînarul garniturii căscă
   Pe drum de ţară „Gazul“
zurnzăe grăbiŢ Urcă lăsînd în             gă inimă ne îmbie să gustăm din bază este mai mare cu atît va­                                    De la Brad                                          — S-au dus dracului toate de seamă, că de abia de acum prelung, îşi ăîă mîinile pînă
urmă praf, pomi, porumbişti, oa­                                                                                                          la Gurabarza
meni miraţi că „matahala11 a              toate. Nu ne-am lăsat prea mult loarea zilei-muncă sporeşte.                                                                                     legăturile I                                      încep „bucuriile". O să facă o în fundul buzunarelor şi răs­
luat-o răzleţ pe dealuri, înain­                                                                                                      BRAD: (De la subredacţia
                                          poftiţi.                                 Curiozitatea ne-a împins să                   noastră voluntară).                                            — Ce fel de legături, frate ? manevră de te iei cu mîinile de punse plictisit:

                                          La stîîi-a colectivei, am aflat ¦vedem registrul cu împărţirea                              ...Oamenii muncii pot călă­                               — Cum, ce fel ? Legăturile cap. Dacă plecăm la nouăspre­ — Ăsta-i tren secundar,

                                          multe. Baciul şi tacă vreo cîţi- avansurilor din amil acesta. La                                                                                 cu Banatul. Dumneata nu ob­                                                                              fraţi. Nu pleacă după „mers".

                                          va colectivişti care au sosit aci, întîmplare, privirea s-a oprit la                                                                             servi că ăştia n-au de gînd să                                                                           Dar dacă te grăbeşti, iacă i-oi

tăm pe nişte plaiuri atît de bo­                                                   numele lui Joan Stoltz. A primit                                                                        plece ? Ii vremea să pornească                                                                           striga pe şefi.
gate cum de mult timp n-am                                                         avans 40 la sută, cu familia sa,
mai văzut. Ajunşi în vîrf de              se întreceau în a ne spune des­          1.210 kg. grîu, plus cîte 4,60                tori comod cu trenul, pentru că                           şi lor nici că le pasă. Stau cu                                                                             — Ş i îndreptîndu-se spre
deal, margînd spre satul Re­              pre veniturile aduse de cele pes­        lei la zi-muncă. Mihăilă Stoltz                                                                         mîinile in şolduri şi aşteaptă.                                                                          bufet:
                                          te 250 de oi. Valorificarea unei                                                       acesta are vagoane noi, confor­
                                                                                                                                 tabile.                                                     Şi, din nou, omul îşi consul­                                                                            — Măi Cio!... Iiaida măi
                                          bune părţi din ltaă, vînziaraa prin                                                                                                              tă ceasul. 11 priveşte vreme de                                                                          că-s grăbiţi pasagerii!
ciu, un duduit puternic de trac­ contract a laptelui de oaie, vîn- un alt colectivist a primit 1.716 Vagoanele trenului care circu­
tor ne atrage atenţia spre un zarea mieilor, a. .adus peste kg grîu, plus banii pentru 333 lă pe ruta Brad — Gurabarza                                                                     cîteva clipe, îl confruntă cu cel                                                                        Din bufet nu-i răspunse ni­

ogor negru, lat, că de abia îl 11.000 lei, colectivei. .                           zile-muncă.                                                                                             de pe frontispiciul staţiei şi în­                                                                       meni, Răzbătea de acolo doar

cuprinzi sub priviri. Este al co­ Pe păşunea rezervată oilor,                         Am găsit pe tabel, un nume                 sînt construite de fabrica „U-                            treabă :                                                                                                 scîrţîitul unei viori şi-o voce
lectivei din Gîrbova. Alături de şi pe miriştile care tacă nu au                   în dreptul căruia scria junior.
                                                                                                                                 NIO“ din Satu Mare.                                            — La dumneata cît îi ?                                                                              ce tărăgăna răguşit:
                                                                                                                                                                                                — Optsprezece şi şapte mi­                                                                               Lic, lic şi iar lic
ogor, în tarlaua bogată, porum­ fost arate, pasc în voie oile a- Ioan Stoltz junior, este utemistul O iniţiativă lăudabilă
bul înalt cît nu se vede un om                                                     care a realizat pînă la 31 au­                                                                          nute.                                                                                                    Clte-o ţîră cîte-un pic
călare, se leagănă leneş cu frun­                                                  gust 100 zile-muncă singur. Şi
ze galbene în adieri uşoare de            ducătoare de frumoase venituri           nu-i deloc puţin, să primeşti ca                 Pentru lărgirea şi înfrumuse­                               — Nu ţi-am spus eu? E zece şi jumătate, să zici mersi.                                              Las să beau că eu cîşt-ig.
                                          în colectivă. Oamenii par mulţu­                                                       ţarea străzii Lenin din Brad,
                                          miţi de turma lor, dar nu se o-                                                                                                                  timpul de plecare. Iar întîr- — Plecăm mai devreme. Ceasul de pe frontispiciul,

vînt, împletind foşnetul cu rîsul presc aci. Vor să o mărească, avans de 40 la sută, 300 kg grîu s-a trecut la modificarea reţelei                                                         ziem.                                             Poate se mai fac ceva revizii staţiei, arăta optsprezece şi

                                                                                                                                                                                                — Nu cred.                                   la vagoane...                                          treizeci, şi trei.de minute.

cristalin, al femeilor colectiviste să ajungă la 500 de oi. Vor cons­ şi aproape 500 lei. Cu-i nu i-ar electrice. Astfel sub îndrumarea                                                         — Nu crezi dumneata, dar — Se fac pe dracu. Dacă Era o vreme cînd la intra­
care culeg fasolea şi strîng do-                                                   conveni ?                                                                                                                                                                                                        rea în biroul de mişcare al
                                          trui saivanul care să asigure ce­                                                      şi atenţia directă a tov. Ioan                            eu cred. Păi, fă o socoteală.                     s-ar face n-ar fi uşile defecte,                       staţiei Sub cetate, o tăbliţă cu
vlecii.                                   le mai bune condiţiuni pentru            Cîteva imagini la plecare                     T'isu, de la I.C.O. Brad, luoră-                          Acum îi timpul de plecare. Deci                   compartimentele — în majorita-                         litere vizibile atrăgea atenţia :
   Pe partea dreaptă a drumului           creşterea oilor.                                                                       rile de demolare şi plantare a                            locomotiva ar trebui să fie în                                                                           „Staţie fruntaşă pe complex"
                                                                                      Pe locul căruia localnicii îi              consolelor, au luat sfîrşit.                                                                                Ic — neiluminate, geamurile
de ţară, la mică distanţă de ho­          In camera socotitorului                  spun „Sub Bărc“, se întindeau                                                                           capul garniturii, iar impiega­                    înţepenite, gunoiul nemăturat                          Pe atunci, compunerea şi des­
tarul colectiviştilor din Gîrbova,                                                                                                                                                         tul pe peron sâ-i dea liber.                      şi altele.

se întind Iot atît de larg, alte             Drumul pînă la sediul colec­          pierzfndu-se dincolo de coama                    La fel s-ia terminat şi insta­                            — Aşa-i.                                          Apoi din n o u :                                    compunerea trenurilor se efec­
pămînturi unite. Alţi oameni              tivei a fost cum nu se poate             dealului, multe hectare de teren,             larea noii reţele de curent elec­                                                                              — E optsprezece şi cinci-                           tua operativ, plecările cores­
muncesc cu spor pe ogoarele               mai plăcut. Ajunşi aci, la în­           care cu pîntecele deschis aş­                 tric.                                                        — Ei, bine, ştii dumneata                      sprezece minute, (De sub                               pundeau graficului de circula­
belşugului.                               ceput ne-a părut rău că nu am            teaptă sămînţa ce va rodi ta a-                                                                         unde-s toate astea ? Nu ştii.                     cupola depoului, răsări, lent,                         ţie ideală, revizia vagoanelor
                                          găsit decît, doi- oameni, pe pre­        nul viitor. Aci „Sub Bărc11, 20                 In «ceastă muncă s-au eviden­                           Să-ţi spun tot eu. Locomotiva                     tenderul locomotivei).                                 se făcea cu mult simţ de răs­
  Un scurt popas unde                     şedintele şi pe Socotitorul colec­       hectare teren sînt pregătite pen­             ţiat tovarăşii Gheorghe Jude,                             e în depou, garnitura e pe linia                                                                         pundere şi munca, în general,
aflăm mai multe lucruri                   tivei. Ioan Stoltz şi Gheorghe           tru însămînţările de toamnă.                  Petru Toma şi Ioan Cindan.                                moartă, iar impiegatul stă de                         —-0 vezi ? Abia acum iese.                         mergea... ca pe roate. Asta era.
                                          I. Radu, lucrau de zor. Puneau           Alte 20 ha sînt gata „pe coas­                Prin instalarea noii reţele de cu­                        vorbă cu nişte femei. Uite,                          Urmară apoi ăteva manevre                           pare-mi-se, acum doi ani. Oare
              bune                        la punct lucrările administrative.       tă11. Acolo a fost borceag şi                 rent electric pe strada Lenin,                            ăla-i de colo.                                    lente, mai multe pelerinaje pc                         de ce nu mai e şi acum ? De
                                          Au terminat socotelile, apoi bi­         trifoi. Dincolo „Pe Rap“ alte 20              I.C.O. din Brad a reuşit să facă                                                                                                                                   ce, în 1957, activitatea perso­
  Am luat-o printre mirişti în            nevoitori au intrat în vorbă cu          hectare. In total 60 hectare silit            frumoase economii de stîlpi.                                 Şi cetăţeanul impacientat                      la magazia staţiei şi, în sfîrşit,                     nalului din staţia C.F.R. Sub-
jos, înspre o căsuţă aşezata pe           noi. Radu, care cînd rîde se scu­        gata pentru a fi însăminţate.                                                                           întinde arătătorul pe direcţia                    garnitura fu trasă la linia Ta,                        cetate, e... pe „restricţie" ?
marginea unui pîrîiaş. Doi dulăi                                                                                                                                                           bufetului din apropiere                           la aproximativ 200 de metri                            Merge si ea ca „secundarul" ?
miţoşi au pornit-o întru întîmpi-                                                                                                                                                                                                            depărtare de staţie
                                                                                                                                                                                              — Ăla-i impiegatul. Eu călă-
narea noastră, gata, gata să tură camera, şi care este un om Dar asta nu e totul. Pe drum,                                                     M1HAI IOAN
                                                                                                                                                                                           toresc des pe linia asta şi de — Nici acum nu plecăm ?                                                                    L. ZAMFIR

muşte cauciucurile maşinii. In între două vîrste cu părul mai cîteva care tocmai duceau băle­
uşa căsuţei, care nu era altceva mult cărunt ne-a şi luat în pri­ gar la cîmp, altele încărcate cu
decît stîna gospodăriei colec­                                                     dovleci galbeni şi verzui, se în­
tive din Reci, o băciţă cu plete          mire :                                   torceau spre curtea colectivei. Pe            A«toi impunerile în viata satelor                                                                                                                                      DIN SALA
aurii rîdea de mama focului                                                        deasupra saci mari cu fasole.
pentru faptul că din „caz de                 — Bine că v-aţi gîndit să mai                                                          La fondurile din bugetele sfa­                      fost terminate 11 lucrări noi                        tă suma votată pentru acest an                          TRIBUNALULUI
forţă majoră11 noi, cam ezitam            veniţi şi la noi.                           Cînd ne-am pregătit de pleca­              turilor populare, din care o ma­                        (unele începute din anii trecuţi),                  şi în plus 160 lei în contul anu­
să deschidem uşile maşinei pen­                                                    re, amurgul începu a se furişa                re parte este destinată construc­                       printre care 2 electrificări par­                   lui viitor. De asemenea, comi­                            Speculă cu alimenîe
tru a ne coborî. Vazîndu-ne                  Ne-am privit oarecum jenaţi.          uşor din văi, spre culmi. Oile a-             ţiilor social-culturale, se mai a-                     ţiale, 5 poduri şi lucrări diver­                    tetele de cetăţeni din Galda şi
captivii celor doi dulăi, băciţa          Avea dreptate, nu mai fuseserăm          dunate la stîna colectivei, îşi               daugă şi autoi'mpunerile, care                         se, s-au făcut 23 de lucrări de                      Stremţ, au fost în fruntea mobi­                         Mihail Georgescu, fost ges­
după ce se veseli aşa o leacă,                                                     scuturau molcom tălăngile. Pe                 în viaţa satelor au o mare im­                                                                              lizării locuitorilor pentru preda­                     tionar la magazinul . fabricii
luă o scurtătură de lemn, făcîn-          de mult.                                 o potecă lăturalnică se întorceau             portanţă. In satele, raionului                          reparaţii, 4 şcoli şi un cămin                      rea sumelor votate şi pentru e-                        „11 iunie11 din Orăştie, a vîn-
du-ne drum liber şi poftindu-ne              Dar să lăsăm astea. Lucruri                                                         Alba, de pildă, sînt numeroase                                                                              xecutarea lucrărilor.                                  dut cu suprapreţ însemnate can­
înăuntru. Bucuroşi, am acceptat                                                    colectiviştii spre casă de la                 construcţiile ridicate prin auto-                      oultunai. In afară de acestea, sînt                                                                         tităţi de alimente din acest ma­
invitaţia şi am intrat. E drept           mai serioase aveam de. discutat.                                                       impunere. In Almaşu Mare,                              în curs de construcţie 6 şcoli,                         Cu toate rezultatele obţinute                       gazin.
că am avut ce vedea. Aici un              Ne interesa mersul treburilor în         muncă. Femeile cu greble şi                                                                          noi săli de clasă, 6 cămine cul­                     în comunele amintite, raionul
caş cît toate zilele, dincolo pu­         gospodăria care a fost înfiinţa­                                                       Inuri, Ighiu, Ciugud, Bărăbanţ,                        turale, poduri şi podeţe, fîntîni                    Alba în ceea ce priveşte încasa­                          Pentru speculă şi nerespecla-
tini cu brînză, 5 la număr, în-           tă în 1954, cu puţini oameni pe          furci pe umăr,.bărbaţii cu coa­               Intregalde, Zlatna, Galda de                           şi alte lucrări de folos obştesc.                    rea .sumelor din autoimpunere,                         rea regimului de preţuri şi be­
                                          atunci.                                                                                Jos, Feneş şi mai în fiecare sat                                                                            a rămas mult în urmă. Pînă la                          neficii, individul Mihail G.cor-
La comisia                                                                         se.                                                                                                  Astfel, în satul Teleacuri din                       această dată, abia dacă a atins                        gescu a fost condamnat de Tri­
  de împăciuire                              Ştiţi cîte familii sînt în G.A.C.        Nu fără regret am părăsit                  ial raionului, există cîte o cons­                     comuna Hăpria, este în lucru o                       cifra de 50 la sută pe întregul                        bunalul raional Orăştie, la 3 ani
                                          Reci acum ? 79 cu 168 braţe de                                                                                                                şcoală, în comuna Galda de Jos,                      raion. Cauza principală este de­                       închisoare corecţională.
   In oraşul AIb:a Iulia, cetăţenii       muncă. Averea colectivei este de         splendida aşezare a Reciului,                 trucţie de folos obştesc ridicată                      trei săli de clasă, în satele Sfîrcea                zinteresul ce s-a manifestat la
                                          232 hectare teren. Suprafaţă în­                                                       din fondurile votate pentfu auto-                      şl Cristeşti din comuna Intregal-                    unele comitete executive comu­
                                          tinsă nu glumă. In 1954, la              unde munca unită a colectiviş­                impunere. Numai în acest an au                         de sînt pe terminate două şcoli,                     nale privind autoimpunerile, de­
                                          înfiinţarea . acestei gospodării
                                          fondul de bază era de 124.415            tilor cunoaşte în fiecare zi re­                                                                     iiar în Zlatna a început aprovi­
                                          lei. In doi ani el a crescut la                                                                                                               zionarea cu materialele necesa­
                                                                                   zultate frumoase.

                                                                                                                       N. CAZAN

Sie adresează ou încredere Comi­                    Pe calea unei vieţi fericite                                                                                                        re construcţiei unui cămin cul­ zinteres împotriva căruia sfătui
siei de împăciuire. Sînt nume­
                                                                                                                                                                                        tural.                                               popular raional abia în ultimul Condamnat pentru furt

roase cazurile discutate de co­                                                                                                                                                            La realizarea acestor lucrări, timp a început să ia atitudine.

misie : certuri, conflicte de spa­           Comuna Cărmăzineşti din               un local de şcoală şi cămin cul­              şi Boiul de Sus, au hotărît de                         sfaturile populare comunale au                          Acum, pentru ca toate comu­                            Prin sentinţa nr. 1732, dată
ţiu locativ, distrugeri de recoltă        raionul Ilia, este una din ace­          tural, iar în satul Dănuleşti, o                                                                     mobilizat deputaţii, au format                       nele să ajungă pe treapta celor                        de Tribunalul raionului Orăştie,
şi multe alte cazuri ce se pe­            lea a cărei sate au fost mult ne­        şcoală. Valoarea acestor cons­                curînd să constituie o întovără­                       comitete de cetăţeni, care au a-                                                                            individul Va si le Cîmpean a fost
rindă prin faţa comisiei. Din lu­         glijate de regimurile trecute.           trucţii trece peste suma de                                                                          jutat la strîngerea fondurilor vo­                   fruntaşe, Comitetul executiv ial                       condamnat la 3 ani închisoare
na mai şi pînă acum, comisia a            Pe întreaga sa rază — în cele            140.000 lei, realizată în mare                şire agricolă, cu terenul ce-1 po­                     tate. Cele mai bune rezultate la                     Sfatului popular raional trebuie                       corecţională pentru furt.
discutat 145 de cazuri din cele 156       patru sate aparţinătoare — a             parte din autoimpuneri. Pentru                                                                       încasarea autoimpunerilor s-au                       să îndrume îndeaproape sfaturile
                                                                                   executarea acestor construcţii au             sedă pe lîngă vale. Primii care                        obţinut în comunele Intregalde,                      populare ale comuneior rămase                             Inculpatul a furat de la blo­
cîte s-au prezentat. Multe din­           existat un singur local de şcoa­         fost efectuate 1.600 de zile mun­                                                                    Feneş, Bărăbanţ, Ampoiţa, Gal­                       în urmă, să extindă experienţa                         curile muncitoreşti bicicleta
tre conflicte au fost rezolvate           lă. Copiii erau trambalaţi de la         că voluntară.                                 au depus cereri, au fost ţăranii                       da de Jos şi Meteş unde s-a                          celor fruntaşe. In special comi­                       muncitorului Iosif Cocoş.
de comisie, reuşind să împace             o casă la alta, îngrămădiţi prin                                                                                                              strîns 70—94 la sută din sumele                      siile permanente buget-finanţe
                                          camere mici, fără condiţii de în­            Şi o altă realizare                       muncitori Ionel Bota — cu 1,20                         votate pentru acest an. In co­                                                                                Se aduce Ia cunoştinţa consumatori­
ambele părţi. Astfel, cetăţenii:                                                                                                                                                                                                             trebuie să fie activizate, să vină
Gheofighe Dan, Hăngan Stalion,            văţătură.                                  Mîndri fiind de rezultatele ob­             ha teren arabil, Ioan Popa —                           munele amintite, deputaţii şi co-.                   cu propuneri specifice comune
                                             Sub îndrumarea organizaţiilor         ţinute în munca depusa în co­                                                                        misiile permanente buget-finan-                      lor respective. De asemenea, co­
Margareta Radu, Gheorghe One*                                                      mun, ţăranii muncitori din sa­                cu 2 ha, Teofil Ciurlea — cu                           ţe, au sprijinit mult comitetele                     mitetelor de cetăţeni li se cere
şa, Ioan Banda, Darvin Grecu              de partid, a sfatului popular co­        tele Cărmăzineşti, Boiul de Jos                                                                      executive. Astfel, deputatul Pam-                    să facă adunări cu locuitorii,
                                          munal, cu sprijinul deputaţilor                                                        1,85 ha, şi Gheorghe Andrica a                         fil Udrea din Gajda de Jos, în                       să-i mobilizeze la terminarea lu­
şi mulţii alţii, care aveau dife­                                                                                                                                                       circumscripţia sa a strîns. toa-
                                          Tnandiafir Dehelean, Alexa Bota                                                        lui Alexă, cu 1,85 ha.                                                                                      crărilor Începute.
rite conflicte, s-au împăcat în           şi Viorel Bota, în satul Cărrriă-
faţa comisiei de împăciuire.              zineşti s-a inaugurat de curînd                                                        Ţăranii din Cărmăzineşti sînt                                                                                                                 R. BUDIN

                                                                                                                                 convinşi că numai prin muncă

                                                                                                                                 colectivă vor putea obţine îmbu­

                                                                                                                                 nătăţirea crescîndă a nivelului

                                                                                                                                 lor de trai.

                                                                                                                                               TEOFIL POPA

                                                                                                                                               corespondent

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    lor de aragaz din oraşul Deva, că bu­

                                 / LEN                                   IU L V                                                  fera de război şi viaţa lor de luptă lor poetică constituie un izvor de do­                                     Dovad-a 'tale versuri! De n-aş şti                 teliile pline se trimit consumatorilor ia
                                                                                                                                                                                                                                                                                   că-s de tine,    domiciliu prin căruţaş pentru care se
                                                                                                                                 pentru un trai omenos, ş. a.                           cumentaţie istorică asupra unora din­                                                                        percepe o taxă de 4,50 lei taxă în
                                                                                                                                                                                                                                                 O, rege, eu n-aş' zice că le-a făcut               care se cuprinde transportul buteliei
                                                                                                                                 Privitor la originea numelui Tomis tre strămoşii poporului romîn. De e-                                                                                  un trac.  pline de la depozit Ia client, demon­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    tarea buteliei goale, montarea buteliei
         OVIDIU LA TOMIS                                                                                                         autorul Metamorfozelor (opera sa cea xemplu, în elegia X din cartea 111-a                                       In afară de consolarea care-i vine                 pline şi aducerea buteliei goale la de­
                                                                                                                                                                                                                                             cu timpul cînd vede că soarta exilului                 pozit.
Cu prilejul sărbătoririi — începînd tru totdeauna de ce i-a fost mai d ra g :       Octaviei, adio spectacolelor de teatru,      mai importantă în care bogata imagi­                   a Tristelor ne descrie iarna în ţara                 său nu mai are nici o şansă, de schim­
                                                                                    sau jocurilor de circ şi întrecerilor        naţie a lui Ovidiu prelucrează mito- •                 geţilor şi ne vorbeşte despre Istrul                 bare în bine, opera lui scrisă la To­                     Pentru ca toţi consumatorii să poa­
din toamna aceasta şi pînă în primă­      Am zis un trist adio mîhniţilor           sportive, sau luptelor de gladiatori,        logia greco-romană pe care o poseda                    îngheţat (Dunărea) care serveşte de                  mis este cuprinsă de frumoase idei                     tă fi deserviţi la timp şi în bune con­
                                                                                    împămîntenite de mult la romanii al          într-un grad înalt) ne redă legenda                    pod pentru trecerea altor „barbari" în               morale. Astfel, gîndul că „sufletul nu                 diţiuni, urmează ca atunci cînd au bu­
vara viitoare — a 2.000 de ani de                   prieteni.                       căror ideal s-a manifestat prin deviza       (Triste III, IX), conform căreia Me-                   căutare de aventuri războinice. Tot                  poale fi exilat" îi dă puteri pentru a                 teliile goale să anunţe la telefon nr.
                                                                                    lapidară — panem et circenses (pîine         deca, fiica regelui din Colchida, după                 aşa, portul geţilor, descris de Ovidiu               înfrunta greutăţile vieţii înainte de                  UO, adresa şi numărul., casei, între
la naşterea marelui poet elegiac latin    Ce mulţi erau od ată! Şi-acuma...         şi distracţii de circ) adio tuturor plă­     crima înfăptuită, fuge cu lason, cel                   este asemănător cu cel al dacilor de                 moarte.                                                orele 8-10 dimineaţa.
                                                                                    cerilor pe care ţi le poate procura          care pornise în căutarea lînei de aur.                 pe Columna lui Traian de la Roma
de la Sulmona, Publius Ovidius Naso,                numai doj 1                     averea şi o viaţă tihnită şi lipsită de      Fiind urmărită de tatăl său pînă în                    şi se aseamănă cu cel al ţăranilor de                    Din opera lui se desprinde dragostea                  Eliberarea buteliilor se face şi din
                                                                                    griji.                                       acest port, nelegiuita Medeea ucide                    astăzi de la m unte:                                 şi fidelitatea faţă de soţie, căreia i-a               depozitul de pe strada Horia, nr. 68,
surghiunit la Tomis (Constanţa noa­       Aceeaşi constatare asupra relativită­                                                  pe propriul său frate Absyrt, îl cio*                                                                       închinat mai multe elegii, un patrio-                  între orele 10 şi 12.
                                                                                       In loc de toate aceste plăceri şi         pîrţeşte în bucăţi (torni în greceşte)                    Atunci, de frig, barbarii îşi pun                 tism cald şi firesc pentru ţara sa în­
stră de azi), o datorie de profundă ţii sentimentelor omeneşti şi în spe­          favoruri înşirate mai sus, îl aşteaptă        şi-i risipeşte mădularele pe ţărm...                                                   pe ei cojoace,       depărtată Italia, şi pentru capitala ei,                                         ?
                                                                                   pe Ovidiu soarta amară a exilului.                                                                                                                        Roma, precum şi alte gînduri sublime,
recunoştinţă, ne obligă să medităm, cial asupra prieteniei o face în altă          Prin aceeaşi judecată se condamnă şi             In timpul lui Ovidiu .(9-17. e.n.) To-                 îşi pun iţari; nu-şi lasă decît                   generatoare de înalte valori morale,                   COMBINATUL SIDERURGIC,
                                                                                   Iulia Minor — nepoata împăratului —           mis-ul, colonie a grecilor proveniţi                                                     obrazul g o l;     ¦prin influenţa şi simpatia pe care Ovi­                   „GH. GHEORGHIU-DEJ11
cîtuşi de puţin, asupra traiului său -pe elegie din cele denumite, simbolic şi     la exil într-o insulă. Se pare că poe­        din Miletul Asiei Mici, era în deca­                                                                        diu a exercitat-o în decursul timpului.                            HUNEDOARA
                                                                                   tul ar fi înlesnit sau a fost compli­         denţă ca şi celelalte emporii de pe                       Iar ţurţurii de gheaţă le zuruie                                                                             ANGAJEAZA DE URGENŢĂ
meleagurile patriei noastre.              real, Triste (I, II), prin două versuri  cele iubirii acesteia, pentru un patri­       ţărmul lui Pontus Euxinus (Marea                                                                în plete,      Impresionant este epitaful pe care
                                                                                   cian roman. Degeaba ne străduim să            Neagră) şi era un oraş geto-grec,                                                                           însuşi poetul l-a compus şi a dorit                          30 electricieni
Printr-un edict personal al împăra­ rămase celebre şi purtate din gură                                                           mai mult getizat. De altfel influenţa                     De alba promoroacă seînteie                       să-i fie pus pe mormînt la Tomis :                           25 lăcătuşi
                                                                                   pătrundem cauzele secrete ale exilului        geţilor sau dacilor se resimte din ce                                                        barba lor.
tului Cezar Octavian August, în anul în gură de întreaga om enire:                 — asupra cărora poetul păstrează o            în ce mai mult odată cu consolidarea                                                                           Iar pe mormîntul proaspăt, cu slove                        3 frezori
                                                                                   discreţie vrednică, de laudă — cînd,          cuceririi romane în sudul Dunării:                        Despre evenimentele războinice şi                 mari săpate,                                                  6 strungari
8 al erei noastre, Ovidiu este judecat    Donec eris felix multos numerabis                                                                                                             prefacerile sociale la care este mar­                                                                             25 zidari
                                                                                   de fapt, ne este de ajuns să ştim că             Cu geţii în amestec, sînt grecii                    tor sc rie:                                             Oiteasc-aceste versuri grăbitul                            5 fochişti
de tribunalul aulic. în frunte cu însuşi                              aniicos      el a fost o victimă, mai mult sau mai                                              de pe-aice,                                                                                                     trecător:           10 manevranţi
                                                                                   puţin inocentă, a unor urzeli provenite                                                                 îndată ce s-aşterne cîmpia cea de                                                                           De asemenea, angajează şi
Cezarul şi pedepsit cu relegarea (o       Tempora si fuerint nubila,               din familia imperială.                           Dar geţii cei războinici îi                                                                    gheaţă,      „Sub astă piatră zace Ovidiu,                       muncitori necalificaţi, pentru
                                                                                                                                                         covîrşesc pe greci.                                                                                                         cîntăreţul     diferite lucrări.
formă mai uşoară a exilului în care                 solus eris.                        Călătoria către Tomis este grea şi                                                                  Barbarii dau năvală pe caii lor                                                                             Doritorii se vor adresa Ser­
                                                                                   primejdioasă( fie pe marea răscolită             La unii se văd urine de limba                                                                cei iuţi.      Iubirilor gingaşe, răspuns de-al său                viciului de cadre şi învăţămint
nurşi pierdea averea nici drepturile ceea ce pe limba noastră ar reveni:           de vijeliile iernii, fie pe uscatul în­                                               elinească                                                                                                       talent.    al combinatului.
                                                                                   gheţat. Ne-o descrie în elegia numită                                                                  Fug oamenii I de ţarini nu-i nimeni                                                                          întreprinderea asigură ca­
civile) la marginea nord-estică a vas­    Cît timp vei fi ferice amicii            Spre Tomis (Triste I, X). Plecat în              Dar barbară şi-aceasta, în gura                                                     să mai v a d ă :        O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit               zare în dormitoare comune.
                                                                                   toamna anului 8 ajunge la începutul                                                  unui get.                                                                                                    vreodată,
tului imperiu roman, în Scythia Mi­                 te-mpresoară                   anului 9 la Tomis, în plină iarnă do­                                                                  A barbarului pradă lai omului
                                                                                                                                 . Nu-i nimeni între dînşii să poată-n                                                                avut,     Te roagă pentru dînsul: să-i fie
nor, la Tomis.                            Dacă se-nnorează vremea, tot             brogeană. Este înfiorat de tot ceea ce                                                    latineşte                                                                                         somnul lin 1“
                                                                                   vede şi sim te: frigul climei noastre                                                                   Nimica to a tă : carul ce scîrţăie,
In vîrstă de mai bine de 50 de- ani,                singur o să fii.               continentale, extreme faţă de climatul           Să spună chiar cuvîntul cel mai                                                            vreo vită,       Pe grolpă-ajunge — atîta 1 Căci
                                                                                   dulce mediteranean cu care era obiş­                                                   obişnuit.                                                                           ; operele mele
ajuns în culmea gloriei, cînd :           Poporul nostru a prins această ju­       nuit, sălbăticia locuitorilor şi a ţinu­                                                               Şi toat-a agonijisita sărmanului
                                                                                   tului, aspectul exterior al oamenilor,                                                                                                         plugari       Vor fi un mult mai mare, mai
Tot omul cel cu carte cunoaşte pe decată, în filozofia sa populară, prin           moravurile vieţii lor primitive, atmos­                                                                                                                                      Ţ trainic monument.
                                                                                                                                                                                           încet, încet, .geţii îl înconjoară cu
Ovidiu.                                   cuvintele: „Prietenul la nevoie se                                                                                                                                                                    Mai presus de toate, însă, gîndul

Şi îl aşează printre poeţii cei de cunoaşte".                                                                                                                                                                                                despre marea misiune a poetului în

preţ (Triste, l l ţ I, 119—120) admirat   Odată cu exilul, poetul trebuia să-şi                                                                                                                                                              societatea omenească încununează în­

de întreaga tinerime romană, poetul, ia adio şi de la toate plăcerile vieţii                                                                                                                                                                 treaga sa operă.
                                                                                                                                                                                                                                                                 Prof. TRAIAN BALAN
înzestrat de Parce . cu toate darurile, rafinate pe care o ducea aristocraţia

răsfăţat de Muze, căruia aristocraţia romană. Adio reuniunilor mondene şi

sclavagistă romană de pe atunci nu petrecerilor cu prietenii şi cu cercul

i-a refuzat nimic din ceea ce şi-ar de poeţi ai timpului său (c.ollegium

fi dorit, îşi ia adio de ţa soţia sa cre­ poetarum) care la sărbătorile Liberalia

dincioasă şi de la ceilalţi dragi lui şi (17 martie) celebrau pe patronul lor                                                    In graiul cel sarmatic — îertaţi-mă, simpatie pe poetul nostru, îl scutesc

se pregăteşte pentru exil.                Liber sau Bacus, adio recitărilor (re-                                                                         o, Muze I de biruri, îl fac cetăţean de onoare

Cu cîtă durere trebuie să constate • citationes)' din cenaclurile literare ale                                                   Chiar eu vorbesc adese, chiar eu. al oraşului. îi dau preşedinţia la

că prietenii l-au părăsit, casa lui este lui Maeccnas sau Valerius Messalla                                                      poet roman (Triste V, VII).                            jocuri şi la concursuri sportive. Ovi­

casă de ciumat, deoarece pierduse Corvinus) cenacluri în vogă, pe a-                                                             Ovidiu ne împărtăşeşte în mai multe diu obţine prietenia regelui trac Cotis,

graţia împăratului 1 In elegia lU-a tunei, la Roma, adio întîlnîrilor din                                                        elegii impresiile sale asupra geţilor căruia îi laudă arta de a face poezii

din cartea I-â a Tristelor intitulată bibliotecile publice (printre primele                                                      şi a celorlalte popoare printre care (Cotis era şi poet) în elegia îmbinată

„Cea de pe urmă noapte la Roma“. deschise în acel timp), ca cea a lui                                                            locuieşte. De aceea, opera lui din exil, regelui Cotis (Pontica, II, IX) cu cu-

ne descrie despărţirea sfîşietoare pen­ Asinius Poli io sau cea din Porticul                                                     Triştele şi Ponticele, pe lîngă valoarea vintele:                          j •„ , *i>.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15