Page 100 - 1957-10

Nr. S95 DRVM W SOCIALISMULUI Pag. 3

LA COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA CorssfrucfîS Se lărgeşte întovărăşirea „Timpuri
noi46 din Sîntămăria de Piatră
După 6 luni de exper i ment ar e din aufaimpunerî
a salarizării imhunâtăţite La 23 octombrie a. c. a avut întovărăşiţi! au criticat cu as­
SEBEŞ (de La şubredacţi.a loc adunarea generală a întovă­ prime comitetul de conducere
Nu de mult, în sala C.F.U. a tează în prezent salarizarea îm­ Primele rezultate noastră voluntară). răşirii „Timpuri noi" din satul care nu a convocat un timp în­
Combinatului siderurgic din bunătăţită. Sîntămăria de Piatră, raionul delungat adunarea generală a
Şcoala de 7 ani din comuna Hunedoara. Din informarea pre­ întovărăşirii. De asemenea, a
Hunedoara, a avut loc plenara Referatul expus de tov. Şte­ In lunile experimentării, nor­ Că aceste rezultate sînt fru­ Draşov este compusă din două zentată de secretarul întovără­ fost criticat Comitetul executiv
corpuri de clădiri, bine întreţi­ şirii, tov. Ion Barbara, a reie­ al Sfatului popular al comunii
lărgită a Comitetului orăşenesc fan Şoimoşi, prim-secretar al mele au crescut cu 3,5 la sută moase, nu se poate contesta. Cu nute şi chiar impunătoare. De şit că întovărăşirea creşte pe zi Călan pentru faptul că nu a a-
un lucru însă, se simţea nevoia ce trece. Astfel, de la 20 familii jutat concret întovărăşirea din
de partid Hunedoara, consacra­ Comitetului orăşenesc de par­ la secţia furnale vechi, cu 32 la toate acestea, s-au constatat de­ la această şcoală. Era necesar cîte au fost la înfiinţarea înto­ satul Sîntămăria de Piatră, şi în
să se construiască un gard pen­ vărăşirii, adică în primăvara a- special pe tov. Tuza Ion, se­
tă analizei experimentării sis­ tid, a reliefat măsurile luate şi sută la secţia ftirnaie noi, cu ficienţe în ce priveşte numărul tru împrejmuire. Această do­ cestui an, în prezent s-a ajuns cretar al sfatului popular co­
rinţă a cetăţenilor a fost reali­ la 38 familii, suprafaţa crcscmd munal, care răspunde direct de
temului îmbunătăţit de salariza, rezultatele obţinute în cele pes­ 21,5 la sută la aglomerator, cu mediu de ore lucrate pe cap de zată prin grija comitetului e- şi ea cu 18,72 ha. această întovărăşire. Sînt stiptă-
xecutiv al sfatului populai şi mîni de-a rîndul cînd acesta nu
re în combinat. te 6 luni de cînd se experimen­ 8,26 la sută la O.S.M., cu 5,7 muncitor. In majoritatea sec­ a' conducerii şcolii, care a ter­ Tudor Popescu, Laurenţiu trece prin sat, anumite dispozi­
minat de curînd construcţia u- Barbara, Avram Popovici, Ma- ţii trimiţîndu-Ie prin curier sau
La lucrările plenarei au fost tează sistemul îmbunătăţit de la sută la laminor, cu 24,8 la ţiilor, acest număr mediu a a- nui gard din cărămidă. ria Lepădătoi şi alţii au intrat cunoscuţi.
cu toată suprafaţa lor de pă-
prezenţi tov. Constantin Scar- salarizare la Combinatul side­ sută la cocserie. tins abia cifra de 170, deci cu IU L IA N IO N A Ş mînt în întovărăşire. In încheiere, tov. ing. Ranta
Ion, şef al secţiei agricole ra­
lat, membru al C.C. al P.M.R., rurgic Hunedoara. Au mai fă­ S-a reuşit ca în urma normă­ mult sub nivelul normal de lu­ Succese Din informare, a mai reieşit ionale, a dat lămuriri şi indicaţii
că muncile de toamnă în înto­ precise de felul cum se va munci
tov. Carol Loncear, locţiitor al cut informări, tov. Adolf Driic- rii muncii pe baze mai sănă­ cru (208 ore). ale com erţului de staf vărăşire au rămas mult în ur­ pămîntul în comun şi a cerut
mă. Nu s-a făcut schimbul de ca fiecare întovărăşit să se sim­
ministrului Industriei grele, ker, directorul uzinei „Victoria" toase, precum şi datorită apli­ Din analiza creşterii salariilor cu rid ica ta sămînţă, paiele de porumb nu tă mobilizat să termine toate
tovarăşul Nicolae Schwartz, Călan şi alţii. cării unor măsuri tehnico-orga- pe profesii, în lunile experimen­ au fost transportate de pe ogor, muncile în timpul cel mai scurt
Pe zi ce trece lucrătorii din iar tarlalele ce urmează să fie posibil.
vicepreşedinte al Comitetu­ Plecînd de la realizările ob­ nizatorice, să se asigure o creş­ tării, se constată, că, cu con­ cadrul întreprinderii comerciale însămînţate cu grîu de toamnă,
cu ridicata se străduiesc să a- nu au fost pregătite pentru arat. C. R A D U
lui de Stat pentru norme ţinute, plenara a indicat măsu­ tere a productivităţii muncii fa­ diţia îndeplinirii planului, aces­ sigure o bună aprovizionare a
magazinelor alimentare. Proble­
şi salarii, tovarăşul Petre Du- rile ce trebuie luate pe linia ţă de plan de 4,5—5 la sută. A- tea au înregistrat salturi sensi­ ma cea mai principală care-i
preocupă în momentul de faţă
milrescu, secretar al Comitetu­ sporirii producţiei, a producti­ ceasta şi în urma reducerii a bile şi ca exemplu se pot da este îndeplinirea planului de a-
provizionare pe depozite şi des­
lui regional P.M.R., precum şi vităţii muncii, pe linia creşte­ 545 posturi din normativele de salariile din luna iulie ale mun­ facerea mărfurilor în magazine.
Astfel, se poate spune că prin-
conducători ai întreprinderilor rii continue a nivelului de trai personal muncitoresc şi din sta­ citorilor de la furnalele vechi. tr-o muncă bine organizată şi
printr-o legătură permanentă cu
din regiune unde se experimen­ al siderurgiştilor. tul de funcţiuni, ceea ce a dus E necesar a se preciza că în fabricile şi unităţile furnizoare
s-a reuşit ca în trimestrul III,
Contribuţia organelor de partid şi la economii in sumă de această lună planul a fost în­ planul iniţial să fie depăşit la
aprovizionări cu 4,3 la sută şi
446.000 lei. deplinit în proporţie de 100,46 la desfaceri cu 3,8 la sută. Pe
lîngă acest succes, lucrătorii de
şi sindicale Măsurile luate, precum şi re­ la sută. la baza I.C.R.A. din Deva au llllinilll!lllll!IHni!llllllll!l!llllllllllllll!lllllll!!!!!ll!lllll!llllllllllllllllllllllll!lll!!IIH
zultatele obţinute în producţie Comparativ cu salarizarea redus şi cheltuielile de circulaţia
mărfurilor cu 4 la sută. Parcul de cervidee
In Combinatul siderurgic Hu­ ducere a organizaţiilor de bază, în perioada experimentării, au anterioară experimentării, sala­ H a ţe
nedoara, experimentarea sala­ care au îndrumat comuniştii în­ avut un efect pozitiv imediat a- riul primului furnalist a cres­ La obţinerea acestor succese,
rizării îmbunătăţite a început la spre sarcinile ce le revin în a- supra preţului de cost, capitol cut cu 183 lei, a furnalistului I în mare măsură au contribuit gr
depozitele din Petroşani, Lupeni
data de 1 aprilie în secţiile de ceastă acţiune. De asemenea, au la care s-au realizai în perioa­ cu 222 lei, a furnalistului II cu şi Alba Iulia, care au depăşit (Urmare din pag. l-a) Totuşi, după cum spune Cara-
furnale, în iulie la oţelărie, la­ fost organizate şedinţe de in­ da experimentării, economii e- 156 lei, a şefului de echipa, de planul în medie cu 11 la sută. coanoeia Moise, parcul de vînă­
minoare, fabrica de aglomerare, structaj cu agitatorii, dîndu-li- fective în sumă de peste la încărcare cu 388 lei, a lăcă­ spune tehnici anul de vânătoare. toare încă nu e „piarc”. Amena­
tuşului cu 323 lei ş.a.m.d. M. M UN1EANU Ceea ce eu şi fac... Istoria parcu­ jări importante sînt în curs. Vor
fier vechi şi instalaţiile anexe se indicaţii de felul cum trebuie 22.000.000 lei. lui de vînătoare e scurtă. A luat mai fi construite două observa­
corespondent fiinţă în anul 1955, din iniţia­ toare în copaci. Iar, întreaga su­
ale furnalelor, iar din august, să-şi ducă munca în această pe­ Referitor la principalii indici Noile cîştiguri însă, au nive­ tiva regiunii de partid Hunedoa­ prafaţă a parcului va fi străbă­
Toţi colectiviştii, ra. Scopul: repopularea pădu­ tută în lung şi în Lat de două
la Uzina cocsochimică. Tot din rioadă. Agitaţia politică de ma­ de plan, comparativ cu luna luri ridicate nu numai în medie depunători la C. E. C. magistrale — spaţii defrişate,
rilor ţării cu specii de cervidee în lăţime de 12 metri, din care
august s-a experimentat acest să a fost subordonată acţiunii martie, (lună anterioară experi­ de profesii, ci şi individual. Agenţia regională C.E.C. a care s-au rărit. Paircui are o în­ vor pleca poteci numeroase încît
primit de curînd vestea îmbucu­ tindere de 600 ha. Pînă acum au
sistem şi la o parte din secţiile de experimentare a salarizării mentării) în august s-a ajuns Spre exemplu, prim furnalistul rătoare că toţi colectiviştii din fost aduse aici 18 cerbi lopăbari pînă La urmă parcul va fi par­
comuna T u rd aşsîn t depunători — 13 femele şi cinci cerbi mas­ celat în pătrăţele ca o tablă de
de construcţii metalice şi ener­ îmbunătăţite. la o creştere a valorii produc­ I. Chiroşca a primit după sis­ la C.E.C. Acest lucru se dato- culi. Specia aceasta de cerbi e şah. Această parcelare a pădurii
reşte în mare măsură muncii colonizată la noi în ţară, dar cli­ se face pentru a putea ţine sub
getice. i Elementele sistemului îmbu­ ţiei globale de 11 la sută, la o temul îmbunătăţit mai mult cu desfăşurate de Lazăr Leonoda, matul îi prieşte .dovadă că a şi o permanentă observaţie vînatul,
Comitetul de partid a! com­ nătăţit de salarizare, reţelele creştere a fondului de salarii la 240 lei, D. Duca, furnalist II cu mandatarul C.E.C. în cadrul a-i stabili efectivul şi a depista
tarifare, indicatoarele tarifare muncitori de 2,7 la sută şi la 206 lei, M. Luca, cauperist, cu gospodăriei, precum şi sprijinu­ început să se înmulţească. Pînă
binatului şi-a întocmit un plan de calificare etc., au fost prelu­ o creştere a cîştigului mediu de 188 lei, D. Cripturenco, dozator lui dat de conducerea gospo­ aoum, paznicii de vînătoare au bolile. Nu e Lucru uşor să oreiezi
de acţiune, în baza căruia s-a crate în adunări, pe grupe sin­ 8,7 la sută. şef, cu 601 lei. dăriei. observat 7 viţei de cerb, fătaţi un parc 'de vînătoare în mijlo­
trecut la constituirea unei co­ dicale. In continuare, tot sub în parc. Pe lîngă cerbi, au mai cul unei păduri. Şeful ocolului
misii centrale pentru coordona­ directa supraveghere a organi­ Toată atenţia propunerilor de măsuri Cu ocazia unei analize a mun­ silvic, Sasu Eugen, a lucrat e-
rea acţiunii de experimentare şi zaţiilor de bază, s-au făcut cii desfăşurate în acest sens în fost aduse în parc şi 15 căprioa­ feotiv pe teren 170 de zile la a-
introducerea sistemului îmbu­ cadrul săptămînii economiei, co­ re. In doi ani, căprioarele is-au menajarea parcului. El a fost ia-
lectiviştii din Turdaş s-au an­ înmulţit cu 8 pui. Dacă se trece juitat de pădurarii Lupu Anton,
nătăţit, iar în secţii comisii de puncte de consultaţii unde, în tehnico-organizatorice gajat să sporească economiile Munteanu Gheorghe, Prejbean
salarizare pe secţii, alese in a- anumite zile, oameni compe­ lor şi să atragă noi membri de­ la număr şi Ţiţ atunci sînt 9
dunări ale oamenilor muncii, tenţi, numiţi de către comisia In plenară au fost criticate cu proiectate. Direcţia tehnică tre­ punători la C.E.C. pui. Axente şi Petresou Ioan.
de coordonare, dădeau lămuriri
Pe linie de organizaţii de par­ în problema salarizării îmbună­ deosebită tărie unele lipsuri ca­ buie să dea o mai mare aten­ A U R E L T IM P E A N U Creşte efectivul de oervidee... Ga să ne dăm seama de vo­
tid şi sindicale, începînd cu fie­ tăţite, s-aţi înfiinţat condici în dar pentru că e vorba de un lumul mare de muncă .depus în
care perioadă de experimentare, care pe de o parte muncitorul re s-au făcut simţite în perioa­ ţie acestor măsuri, să amplifice corespondent parc, de o crescătorie am putea acest scop, trebuie să arătăm
pe măsură ce secţiile intrau în îşi exprima nelămurirea, iar pe zice, se iau aici şi anumite mă­ că circumferinţa parcului e de
aplicarea noului s !stem, s-au or­ de alta primea răspunsul. da experimentării. Dacă în pri­ acest plan, să scoată la iveală suri de ocrotire a efectivului şi 11 km. Aceşti 11 km iau trebuit
ganizat adunări ale muncitori­ asigurare a hranei: Tn parc sînt închişi, cu un gard de sîrrnă îm­
lor, tehnicienilor şi inginerilor, Comitetul de întreprindere, ma perioadă a experimentării cît mai multe rezerve, pentru ca 20 ha. păşuni de pe care iarba pletită, înalt de 2 metri. Au tre­
pe schimburi, unde s-a prelucrat mai ales în prima perioadă, s-a se coseşte, iar fînul se depozitea­ buit plantaţi 2.000 de stîlpi. Sîr-
importanţa măsurilor preconiza­ preocupat intens de această comitetul de partid din combi­ producţia să crească şi odată cu ză în „hrănitori" acoperite, pen­ ma a fost obţinută desfăoîndu-se
te de plenara C.C. al P.M.R. problemă, iniţiind referate asu­ tru cazuri de vreme reia. In a- cabluri de funicuLar de cîte 37
din decembrie 1956,' elementele pra productivităţii muncii, pre­ nat a controlat şi îndrumat mun­ ea şi cîştigurile muncitorilor. fiară de hrănitori s-au amena­ de fire, după ce aceste cabluri
de bază ale salarizării îmbună­ ţului de cost, asupra regula­ jat în special pentru căprioare au fost segmentate în bucăţi a
tăţite şi măsurile ce trebuiau mentelor de premiere etc. Pe ca comisiei centrale, cu timpul, Felul cum s-a preocupat di­ 20 de „sarării". In retezaturi de 80 m lungime. îngrădirea par­
luate în vederea asigurării o- măsura introducerii experimen­ copaci s-iau scobit albii în care cului ia necesitat 4—5.000 zile
dată cu aplicarea sistemului îm­ tării în secţii, activitatea în a- pe măsură ce acest control a recţia tehnică de această pro­ se pune sare. Sarea se topeşte şi muncă voluntară.
bunătăţit, a unei noi creşteri a cest domeniu a scăzut în inten­ se prelinge pe trunchi. Căprioa­
producţiei, a productivităţii slăbit, membrii comisiei centrale blemă, nu poate mulţumi, cu rele vin la sarării şi ling poj­ Ţăranii muncitori din comu­
muncii şi reducerii pe mai de­ sitate, fapt care s-a repercutat s-au înstrăinat de problemele atît mai. mult cu cît nerezolva- ghiţa de sare ce se depune pe nele megieşe, Siilvaşul Inferior,
parte a preţului de cost. experimentării. Tov. Osear Rio-" rea ei prejudiciază rezultatele trunchiul copacului.
în mobilizarea nesatisfăcătoare keî a neglijat urmărirea modu­ perconizate de hotărîrile parti­ Boşorod şi Haţeg, au luat parte
In fiecare secţie, acţiunea de lui de realizare a măsurilor dului. ...Şi astfel, în liniştea parcului în mare număr La amenajarea
pregătire a aplicării acestui sis­ a muncitorilor la realizarea noi­ tehnico-organizatorice, a lipsit neturburate de focuri de armă, parcului. Ei au dat cu drag o
secţiile de ajutorul necesar în Probleme importante, ca sta­ la adăpost de colţii şi ghiarele mînă de ajutor, convinşi că par­
tem s-a făcut sub directa con­ lor norme (turnătorii, atelierul ce priveşte rezolvarea probleme­ bilirea normelor, analiza propu­ cul de cervidee de La Haţeg îm­
lor tehnice ridicate de munci­ nerilor muncitorilor, în loc să fiarelor, cerbii şi căprioarele se bogăţeşte şi face mai frumoasă
mecanic, construcţii metalice). tori. Controlînd defectuos mo­ fie discutate direct de comisia înmulţesc în linişte, devin blîn- regiunea noastră.
dul aplicării planului de măsuri centrală, au fost lăsate exclu­ de, se obişnuiesc cu paznicii.
tehnico-organizatorice, s-a ajuns siv pe seama serviciului orga­
la situaţia ca azi, după 6 luni nizarea muncii şi a preşedinte­
de experimentare, mai bine de lui comicei centrale. De aici,
jumătate din plan să nu fie tra­ comisia centrală n-a analizat

Obiective, propuneri, măsuri dus în viaţă. felul cum se traduc în viaţă

A merge pe această linie în­ măsurile tehnico-organizatorice

Ponderea mică a salariului lipsa unor elemente stimulative, seamnă a nu ajuta pe munci­ Ia cocserie, fier vechi, aer-gaz

tarifar în cîştig, a avut o in­ în cazul depăşirilor de plan sau tori în atingerea cîştigurilor etc.

fluenţă negaiivă asupra muncii a atingerii unor indici de pro­ * ? 'ir

de normare şi în special, asu­ ducţie ridicată şi s-a propus, în Participanţii la plenară au a- prin aplicarea sistemului de sa­ IN S A T U L SUSENSKOE
pra normării tehnice. Pentru a- scopul înlăturării acestei defi­ rătat că muncitorii au primit larizare îmbunătăţit, vor primi
sigurarea unui cîştig ridicat, cu multă însufleţire experimen­ salarii majorate între 15—25 la (Urmare din pag. l-a) arăta pe vremea aceea satul Şu­ teca", „Şcoala medie teh nică",/
normele erau stabilite cu uşu­ cienţe, o salarizare în acord tarea sistemului de salarizare sulă. Această majorare trebuie
rinţă, fapt care a dus la depă­ progresiv la secţiile de furnale, îmbunătăţit. Unii vorbitori s-au să se facă pe baza ridicării pro­ şenskoe. „Consiliul de conducere al col- ş
şiri exagej-ate (200 la sută la aglomerator şi cocserie, înce­ situat însă pe poziţia umflări' ducţiei, a productivităţii mun­
muncitorii în acord simplu şi pînd cu primul procent de de­ artificiale a salariilor, fără a se cii, pe baza reducerii preţului j.ni l-or muncii drumul spre o via- Astăzi Şuşenskoe a devenii de bozului „V. I. Lenin şi N. K. 1
140—150 la sută la muncitorii păşire a normei, însă numai în ţine seama de calificare. de cost. i ţă luminoasă şi plină de bucurii nerecunosout. Krupiskiaiia". Ajungem în sfîrşit
din siderurgie). In aceste con­ cazul realizării planului. A-
diţii, normele nu mai aveau un ceasta va cointeresa muncitorii Tovarăşii Vasile Mustaţă de Tov. Nicolae Schwartz, a a- ,— drumul spre comunism : Nu demult am vizitat Satul. în piaţa centrală. Ne oprim în
caracter stimulativ, calitatea ră- secţiilor respective la realizarea la furnale, Traian Bîrlea de la rătat că la locurile de muncă ,Sarcinîle soda 1-democraţilor ...De la Abakam, centrul re­ faţa marii clădiri din piatră a
mînînd pe planul al doilea. şi depăşirea planului. O.S.M., Victor Martin, secreta­ unde există posibilitate de con­ din Rusia", „Programul nostru", Casei Sovietelor. înaintea ei pe
rul organizaţiei de bază de la trol asupra muncii efectuate, „O problemă vitală", „Protestul giunii autonome Hakase, înspre un piedestal de granit se înalţă'
•Salarizarea îmbunătăţită a Pe linia rezolvării propuneri­ laminoare, şi alţii, au ridicat cu trebuie aplicată munca în acord,
şters aceste inconveniente şi tot­ lor muncitorilor, s-a definitivat deosebită tărie problema aprovi­ pe baza normativelor celor mai isocial -democraţi lor din Rusia" Şuşenskoe porneşte o şosea Lar­ bustul lui V. I. Lenin.
odată a dus la creşterea nivelu­ încadrarea cauperiştilor, a cură- zionării cu materii prime şi ma­ juste. La locurile de muncă un­ gă, asfaltată. Ocolind oraşul
lui salariului mediu. Faţă de ţitorilor de canale, a ajutorilor teriale a agregalelor de bază din de nu se poate lucra decît în şi multe altele.
vechiul salariu mediu planificat de maşinişti. Rezolvarea pro­ combinat, ca o condiţie esenţială regie, trebuie aplicat sistemul Minusinsk, urcăm dealul Dum- In partea opusă a pieţei se a-
de 774 lei, s-a ajuns la 941 lei a deplinei reuşite a experimen­ de premiere, care prevede o spo­ Aici a luat naştere ideea lai
în siderurgie şi la 860 lei pe blemelor care depăşeau compe­ tării. Tov. Arcadie Schwartz, rire a "salariului între 30—40 flă un liotei eu două etaje. T o t’
întregul combinat. Rezultă o tenţa combinatului au fost su­ secretarul organizaţiei de bază la sută. De aici, fiecare între­ Lenin de a crea un ziar revolu- o •-c p- -a*
creştere medie de 200 lei, sumă puse spre soluţionare ministeru­ la secţia furnale noi, a criticat prindere trebuie să dispună de acolo se vede şi o clădire încon­
destul de însemnată. lui. conducerea tehnică a combina­ un fond de premiere afectat în Uionăr combativ, ca mijloc de u-
tului pentru faptul că a negli­ exclusivitate premierii. 5nifioare a cercurilor şi organi- ZILELE jurată de schele. Aici se con-^
Aproape toţi muncitorii care Obiectivele principale urmă­ jat problema aprovizionării cu struieste Casa de oul tură.
rite în cadrul experimentării au oale de zgură, lucru ce a dus la Comisiile de salarizare au ' zaţiiLor social-democrate răzleţe
au luat cuvîntul în consfătuiri fo s t: aşezarea normelor pe o nerealizarea planului şi, impli­ drept sarcină extinderea, gene­ •¦* ¦ e o j Astăzi Şuşenskoe este un cen-,
şi-au exprimat satisfacţia pentru bază reală, care să permită ca cit, a cîştigului planificat. De ralizarea şi definitivarea siste­ MARELUIîntr-un partid unic. Un aseme­ tru important, care numără a - ,
creşterea salariului tarifar, ară- la posibilităţi şi eforturi egale, asemenea, a arătat că multe mului îmbunătăţit pînă la sfîr- O C TO M B R IE .nea ziar a devenit ulterior „Is- proape 7.000 de locuitori. Satul )
tînd în acelaşi timp şi defi­ să se obţină cîştiguri proporţio­ propuneri de măsuri tehnico-or­ şitul anului curent, pentru ca, continuă să crească şi să se a-
cienţele sistemului care se expe­ ganizatorice ce trebuiau aplicate începînd cu data de 1 ianuarie lkra“ leninistă. menajeze într-un ritm rapid. A-
rimenta. Aşa, spre exemplu, s-a nale, atît pe meserii, cit şi în cu sprijinul direcţiei tehnice, au a anului viilor, să se treacă Mii de oameni vin în fiecare proape toate străzile cît şi piaţa'
semnalat faptul că noile reţele special, pe secţii, aceasta în ve­ rămas doar pe hîrtie. definitiv la aplicarea sistemu­ centrală sînt asfaltate. Casele'
nu permit aplicarea unor nor­ derea creşterii productivităţii an La Şuşenskoe pentru a vi­ sînt scăldate în verdeaţă. Pestei
me tehnice, în sensul strict al muncii şi pe această bază a cîş- Luînd cuvîntul, tov. Nicolae lui. zita casele-muzeu ale lui V. I. rîul Şuş trece un pod suspendat.
cuvîntului. S-a criticat felul cum tigurilor' muncitorilor, asigura­ Cătană, director general 1 al Tov. Constantin Scarlat a dat iLenin. Anul acesta aici s-au pe­
au fost făcute unele încadrări în rea unui consum suplimentar de combinatului, a s p u s : „70 la rindat aproape 70.000 de oa­ In raionul Şuşenskoe se află'
noile indicatoare de calificare. fond de salarii în care scop sută din muncitorii combinatului indicaţii preţioase organizaţiilor meni. Pentru oamenii sovietici patru şcoli medii, 9 şcoli de şap­
s-au redus verigile inutile, pos­ beneficiază în urma aplicării de partid, recomandînd să în­ :prezintă un mare interes şi satul te ani, 25 şcoli elemntare. Şu­
Sumar, propunerile muncito­ turile de muncă cu sarcini pa­ sistemului îmbunătăţit de sala­ drume şi să vegheze asupra ac­ Şuşenskoe însuşi, în care în anii şenskoe ane o şcoală de zece ani
rilor s-au concretizat în urmă­ ralele, asigurarea unui nivel rizare, de salarii sporite. Cîşti­ ţiunii de aplicare a sistemului puterii sovietice s-au produs
toarele : aprobarea unor reţele mai ridicat al cîştigurilor tutu­ gurile puteau fi însă şi mai bu­ îmbunătăţit de .salarizare, deoa­ mari schimbări.
tarifare care să asigure un ni­ ror muncitorilor, prin creşterea ne, dacă direcţia tehnică se rece numai în felul acesta se naia, iar .apoi ne îndreptăm spre
vel a! salariului tarifar mai ri­ producţiei şi productivităţii mun­ va ajunge la deplina lui reuşită.
dicat decît în construcţia de cii, aplicarea acelor măsuri teh- preocupa mai intens de aplica­ satul Kjazanţevo.
maşini, introducerea salarizării nico-organizatorice care să asi­ In încheierea dezbaterilor, tov. După ce am traversat satul
pe funcţiuni şi asigurarea posi­ gure creşterea producţiei, a rea măsurilor tehnico-organiza­
bilităţilor de încadrare în func­ productivităţii muncii, cît şi re­ Petre Dumitrescu, secretar al dăm de un stîlp de piatră pe

Comitetului regional de partid, care se poate citi inscripţia:

„Spre satul Şuşemskoe, unde din
1897 pînă în 1900 a trăit con­

ducătorul proletariatului mon­

Tntr-una din scrisorile adre­ dial, V. I. Lenin". Din acest loc şi o şcoală elemeniară.
sate rudelor sale, Vladimlr Ilici şi pînă la satul Şuşenskoe mai Pe an ce trece, recoltele se
descria în felul următor colţişo­ parcurgem 12 km pe un drum
rul acesta îndepărtat de pe pă­ drept ca săgeata. In depărtare măresc în colhozurile raionului.
se zăreşte lanţul de munţi Sa- Colhoznicii se bucură de un trai

mîntul siberian : ianski. îmbelşugat şi civilizat.

„Satul este mare, cu cîteva Urmează o mică cotitură şi Se apropie data memorabilă <
ajungem La Şuşenskoe. Satul se — cea de-a 40-a aniversarei
ţie de vechime şi pregătire, ducerea preţului de cost la u- torice'1. a arătat că discuţiile purtate au uliţe destul de noroioase şi pră­ a Marii Revoluţii Socialiste d in 1
crearea unui fond care să per­ nele capitole, ca o compensare Tovarăşii Carol Loncear şi dovedit hotărîrea celor prezenţi fuite, totul ©ste cum iar trebui să aşterne într-o vîlcea, pe unde Octombrie. Locuitorii din Ş u -'
mită premierea muncitorilor de a creşterii capitolului fond de de a duce la bun sfîrşit sarcina fie... Grădini şi vegetaţie nu e- curge lin rîul Şuş, oare se var­ şenskoe, ca şi întregul popor (
întreţinere, în funcţie de crite­ salarii. Nicolae Schwartz au făcut u- experimentării, definitivării şi xistă în genere...". să în impetuosul Ienisei.
rii strîns legate de munca lor. nele precizări foarte importante, aplicării sistemului îmbunătăţit
Obiectivele acestea au fost accentuînd asupra faptului că Trecem pe lingă livada fruc­
S-a semnalat ca latură negati­ traduse în viaţă, iar rezultatele Praf, noroi, nici un tufiş ver- tiferă ia unui colhoz. Iată şi pri­ sovietic, întîmpină această mă­

,de, întreaga populaţie analfabe­ mele uliţe. Pe dinaintea ochilor reaţă sărbătoare cu noi succese

tă, boli şi recolte slabe — aşa se perindă inscripţiiile : „Biblio­ în muncă.

vă a sistemului îmbunătăţit, s-au dovedit a fi cele aşteptate. muncitorii din întreaga ţară, de salarizare. ¦¦o- ’ş, -L-:

\