Page 101 - 1957-10

Pag 4
BSiMEiA'&iSS
MARELE O C T O M B R I E
o răscruce în destinele omenirii
(Urmare din pag. l-a)
istoric străbătut de P.G.U.S., in­
transigenţa şi fermitatea, perseve­
renţa cu care s-a îngrijit de întări­
rea unităţii rîndurilor sale consti­
tuie o pildă şi un învăţămînt de o
importanţă vitală pentru partidele
comuniste şi muncitoreşti din întrea­
ga lume.
In anii avîntului revoluţionar ge­
nerat de Revoluţia din Octombrie,
în ţara noastră a luat naştere par­
tidul comunist, partid de tip nou,
călăuzit de învăţătura marxist-leni-
nistă. Partidul nostru s-a călit în
anii grei ai ilegalităţii, în lupta as­
pră revoluţionară. Conducerea de că ­
tre partid a luptei maselor muncitoa­
re pentru instaurarea puterii populare
în Romînia a asigurat desfăşurarea
victorioasă a acestei lupte.
Trăgînd învăţăminte din gloriosul
drum istoric parcurs de P.G.U.S., în­
văţăminte confirmate de propria sa
experienţă, partidul nostru, ca şi ce­
lelalte partide frăţeşti, apără ca lu­
mina ochilor unitatea rîndurilor par­
tidului, coeziunea sa ideologică, în­
tăreşte legătura sa cu masele, luptă
cu intransigenţă împotriva oricăror
încercări de a submina coeziunea şi
disciplina interioară a partidului.
Aceasta este chezăşia îndeplinirii
cu succes de către partid a sarcinilor
complexe ce-i revin în opera de
construire a socialismului în ţara
noastră.
Clasa muncitoare are sarcina is
torică de a transforma întreaga so­
cietate, de a făuri o nouă orînduire,
relaţii de producţie noi, socia­
liste, în întreaga economie, de
a construi o nouă suprastructură
a bazei economice a socie
tăţii. Aceste sarcini, de o amploa­
re şi complexitate fără precedent, pot
fi îndeplinite cu succes numai daci
clasa muncitoare are în mîinile ei
puterea de stat, deoarece opera de
construire a socialismului nu se des
făşoară şi nu s-ar putea desfăşura
niciodată în voia mersului de la sine.
Ea nu poate fi decît rodul activită­
ţii conştiente şi organizate a oame­
nilor muncii, conduşi de partid, care
folosesc statul socialist ca instru
ment principal pentru construirea
noii orînduiri.
Revoluţia Socialistă din Octombrie
a dovedit capacitatea clasei muncitoa­
re nu numai de a conduce societatea,
dar şi de a asigura ridicarea ei pe o
treaptă superioară de dezvoltare.
Cu cită forţă se adevereşte astăzi
previziunea lui Lenin, care încă în
ajunul lui Octombrie 1917 aarătat că
revoluţia socialistă va deschide calea
unei dezvoltări nemaivăzut de rapide
a tuturor forţelor creatoare ale socie
tăţii!
La a 40-a aniversare a Revoluţiei
din Octombrie, Uniunea Sovietică
a devenit ţara primei centrale electrice
atomice din lume, a primei rachete
balistice intercontinentale, a primului
satelit artificial al pământului. Gu o
uriaşă forţă, realizările Uniunii Sovie­
tice au arătat lumii întregi ce pot să
înfăptuiască oamenii muncii cînd au în
mîinile Jor puterea de stat şi sînt con­
duşi de partidul marxist-leninist pe
calea spre comunism.
Statul nostru democral-popular, fo­
losind creator experienţa Uniunii So
vletice, îndeplineşte cu succes sarcina
de a construi economia nouă, socia­
listă. El întăreşte şi lărgeşte neîncetat
sectorul socialist al economiei, pe baza
politicii leniniste de industrializare so
cialistă a ţării şi de cooperativizare a
agriculturii, în interesul ridicării conţi ririlor revoluţionare ale poporului.
«mue a nivelului de trai al celor ce
muncesc. Ga rezultat al acestei politici
au fost obţinute succese de o însem
nătate hotărîtoarc în construirea ba
,xxxxxxxxxxîoooockxxxxx?locx>occx30ooooooooooooooc;:c.
Macmillan despre rezultatele
tratativelor duse la Washington
LONDRA 30 (Agerpres). —
TASS anunţa : La 29 octombrie,
după vacanţele de vară, parla­
mentul englez şi-a reluat activi­
tatea. In ora rezervată pentru
interpelări a luat cuvîntul primul
ministru Macmillan care a făcui
o scurtă comunicare cu privire
la rezultatele tratativelor sale cu
preşedintele Eisenhower. Decla-
rînd că scopul declaraţiei pe ca­
re au semnat-o participanţii la
tratative îl constituie stabilirea
„ principiului independenţei
Macmillan a lăsat să se înţelea­
gă că S.U.A. şi Anglia inten­
ţionează să impună acest prin­
cipiu aliaţilor lor din cadrul
N.A.T.O. După cum rezultă din
declaraţia făcută de Macmillan,
cercurile guvernamentale ameri­
cane şi. engleze vor să atragă
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6, Martie, nr. 9, Tejejqn: 188-129. Taxa p]W ţă In n um em conform ggjgjff. BilăSţiunit M m l& Pţ.l-R. nr.236.320 -'din 6 noiembrie 1949. - Tigajul întreprinderea Es!Jgrafică ,1¦ M ' ~ DEVA
¦c. 8S9te3TtiS^^BBBBBBS DRUMUL SOCIALISMULUI Nr S95
^!^S5^= 5S S 3B *ÎS FF 5IP B
zelor economice ale socialismului.' a ţelului final s-au statornicit relaţii
Astăzi producţia industrială a de tip nou, bazate pe principiile in­
Romîniei reprezintă mai mult de ju­ ternaţionalismului proletar şi caracte­
mătate din venitul naţional al ţării. rizate prin deplina egalitate în drep­
Peste 43% din suprafaţa agricolă turi, prin colaborare tovărăşeasca şi
a ţării este ocupată de sectorul so­ ajutor reciproc prietenesc.
cialist al agriculturii. Ca primă ţară a socialismului, dis-
Creşte necontenit nivelul de trai al punînd de o uriă^ă experienţă, Uniu­ 1 Noiembrie — Ziua solidarităţii tunisiene Semnarea planului de colaborare
muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor. nea Sovietică acordă un puternic aju­
Cultura şi ştiinţa au devenit un bun tor internaţionalist celorlalte ţări so cu lupta poporului algerian culturală între U.R.S.S. şiR. P.Romînă
al poporului. cialisfe. însuşirea creatoare a expe­
Toate aceste cuceriri ale poporului rienţei de 40 de ani a patriei Revolu­ PARIS 30 (Agerpres). — gerea ca convocarea unei con­ pe anul 1958
TASS anunţă : La 1 noiembrie, ferinţe a reprezentanţilor Fron­
romîn au devenit posibile datorită fap­ ţiei din Octombrie uşurează mult îna­
tului că puterea de stat se află în intarea spre socialism a ţării noastre, se împlinesc 3 ani de la începe­ tului naţional de eliberare din MOSCOVA — Corespondentul
rea luptei armate a poporului al­ Algeria, precum şi ai guvernelor Agerpres transmite Comunicatul
mîinile oamenilor muncii în frunte cu ea şi a celorlalte ţări de democraţie gerian pentru independenţa sa din Maroc, Tunisia şi Franţa ar cu privire la tratativele dintre La elaborarea şl discutarea
naţională. Cu prilejul acestei da­ putea contribui la restabilirea Uniunea Sovietică şi Republica planului de colaborare culturală
clasa muncitoare, că stalul demociat populară. De cîte ocolişuri şi rătăciri te, Uniunea tunisiană a muncii Populară Romînă în legătură cu pe 1958, cele două părţi au por­
a publicat o declaraţie în care păcii în Algeria şi ar permite elaborarea planului de colabora­ nit de la necesităţile vitale ale
popular desfăşoară o uriaşă activitate nu s-au cruţat partidele comuniste şi ziua de 1 Noiembrie este procla­ re culturală pe anul 1958. întăririi continue şi sub toate
mată Ziua solidarităţii cu po­ Africii de nord, eliberate de sub aspectele a colaborării culturale,
de organizare a economiei şi de dez­ muncitoreşti învăţînd din această ex­ porul algerian. Uniunea tunisia­ Intre 21 şi 29 octombrie au care corespunde intereselor
nă a muncii îşi exprimă convin­ jugul colonial, să realizeze ade­ avut loc la Moscova tratative in­ popoarelor noastre frăţeşti.
voltare a culturii. perienţă, străduindu-se, cu tot mai tre Uniunea Sovietică şi Repu­
văratul ei rol în bazinul mării Planul pe anul 1958 cuprinde
Una din cele mai importante înfăp­ mult succes, s-o aplice creator, potri­ Me’diterane. blica Populară Romînă în legă­ o sferă largă de probleme pri­
tură cu elaborarea planului de vind colaborarea culturală lin do­
tuiri istorice ale Marii Revoluţii So­ vit condiţiilor Istorice concrete 1 colaborare culturală pe anul meniile : artei ,cinematografiei,
1958. \invăţâmîntutui superior, presei,
cialiste din Octombrie constă în fău­ Ca şi celelalte partide din ţările activităţii editoriale, radiodifu­
Delegaţia sovietică la tratati­ ziunii şi televiziunii.
rirea unei forme superioare a demo socialiste, partidul nostru consideră ve o fost condusă de N. A. Ml-
hailov, ministrul Culturii al Planul de colaborare cultura­
oraţiei — democraţie pentru cei ce drept element fundamental al politi­ lă pe anul 1958 dintre U.R.S S.
U.R.S.S., iar delegaţia romînă şi R. P. Romlină a fost semnat
muncesc. cii sale externe întărirea continuă a de A. Joja, ministrul învăţă­ de N. A. Mihailov, ministrul
mântului şi Culturii al R. P. Ro­ Culturii al U.R.S.S. şi de A. Jo­
Democraţia burgheză, oricare ar fi prieteniei de nezdruncinat cu Uniunea Sindicatele arabe sprijină mâne. ja, ministrul Invăţămîntukii şi
Siria Culturii al R.P. Romîne.
forma pe care o îmbracă şi oricit de Sovietică, a unităţii lagărului socia­ In cursul tratativelor a fost
examinată problema îndeplinirii In timpul şederii în U.R.S.S.,
poleită ar fi de apologeţii capitalismu­ list, în frunte cu U.R.S.S., a legături­
planului de colaborare culturală delegaţia R. P. Romîne, condu­
lui, este şi rămîne întotdeauna o for­ lor frăţeşti între toate ţările socia­ între U.R.S.S. şi Romînia în a- să de A. Joja, a vizitat diferite
instituţii culturale şi educative
mă a dictaturii de clasă a burgheziei, liste. întărirea unităţii ţărilor socia­
o democraţie pentru cei puţini împotri­ liste este chezăşia apărării independen­ CAIRO 30 (Agerpres). — Fe­ neral al Uniunii .sindicatelor oa­
deraţia Internaţională a Sindi­ menilor muncii din Sudan, în-
va celor mulţi. ţei naţionale şi a construirii cu suc­ catelor arabe a primit din par­ tr-o convorbire cu un corespon­
tea Federaţiei Sindicale Mondia­ dent al ziarului „Al Gumhuria"
Esenţa democraţiei socialiste constă ces a socialismului în fiecare dintre a- le o telegramă care condamnă
complotul amerieano-turc împo­ a declarat că poporul sudanez
în aceea că orînduirea de stat socia­ ceste ţări. triva Siriei. Federaţia Sindicală
Mondială declară că oamenii condamnă complotul imperialis­
listă asigură condiţiile materiale pen Marea Revoluţie Socialistă din Oc muncii din întreaga lume spriji­
mului împotriva Siriei. Turcia a-
tru ca oamenii muncii să se poată tombrie a însemnat apariţia pentru
meninţă securitatea şi libertatea
bucura efectiv de drepturi şi libertăţi prima oară în istorie a unui stat care
democratice. militează cu o consecvenţă neabătută
Partidul Comunist al Uniunii So­ pentru apărarea păcii şi dezvoltarea
vietice a asigurat participarea acti­ prieteniei popoarelor. Luptînd cu nă Siria care îşi apără indepen­ arabilor. Poporul sudanez chea­ nul 1957 şi a fost elaborat pla­ din Moscova şi Leningrad.
vă la viaţa obştească a maselor o a ­ consecvenţă pentru pace, poporul denţa şi suveranitatea. mă pe toţi arabii la colaborare nul de colaborare culturală pe La 29 octombrie, N. A. Mihai­
? pentru a zădărnici complotul im­ 1958. lov, ministrul Culturii al
menilor muncii, realizînd unirea lor sovietic a fost totodată hotărît perialist care urmăreşte subji|ga- U.R.S.S., conducătorul delegaţiei
Intr-o telegramă adresată rea lumii arabe". Cele două părţi au constatai sovietice la tratative, a oferit un
strînsă în jurul partidului şt al sta­ să dea o ripostă oricărui agre muncitorilor arabi, Federaţia că în 1957 legăturile culturale prînz cu prilejul semnării planu­
centrată a sindicatelor din Indo­ k lui de colaborare culturală între
lului socialist. nor. Omenirea îi este recunoscătoare nezia condamnă amestecul impe­ După cum relatează agenţia dintre Uniunea Sovietică şi Re­ U.R.S.S. şi R. P. Romînă pe n-
rialist în treburile interne ale egipteană MEN, la clubul munci­ publica Populară Romînă s-au nul f958. In aceeaşi zi, delegaţia
Un proces asemănător de dezvoltare Uniunii Sovietice pentru că a făurit Republicii Siria. toresc din Damietta (Egiptul in­ dezvoltat cu succes pe baza de­
a democraţiei socialiste se petrece în forţa capabilă să nimicească maşina ferior), a avut loc un mare mi­ R. P. Romîne a plecat spre pa­
celelalte ţări socialiste, unde puterea de război hitleristă şi nu va uita nici­ k plinei egalităţi Iîn drepturi, a
clasei muncitoare a trezit la vîaţa odată eroismul şi abnegaţia cu care Muncitorii din Iordania au tri­ prieteniei profunde şi a interesu­ trie.
politică şi obştească activă cele mai poporul sovietic şi-a vărsat sîngele mis o telegramă în care declară
iargi mase ale poporului. pentru a salva din jugul fascist po lui reciproc.
poarele înrobite.
Preocupîndu-se de dezvoltarea demo­ că sprijină cauza justă a poporu­ ting de solidaritate cu poporul
craţiei socialiste, partidele comuniste şi Interesele tuturor popoarelor, inte
muncitoreşti din ţările de democraţie resele întregii omeniri cer ca relaţiile lui sirian. Ei declară că „nu vor sirian. Participanţii la miting au Pentru interzicerea armelor nucleare
populară nu uită totodată că în pe­ între ţările cu orînduiri sociale difo şovăi să-şi îndeplinească datoria declarat că orice agresiune îm­
rioada de trecere de la capitalism la rite să fie întemeiate pe principiile lor faţă de Siria, dacă aceasta va potriva Siriei, va fi considerată şi lichidarea bazelor militare americane
socialism, cînd mai există clase ex­ coexistenţei paşnice — aşezate de deveni victima unei agresiuni". de poporul egiptean un atac îm­ din Japonia
ploatatoare si rămăşiţe ale acestora, Lenin încă din 1917 la baza polili
lupta de clasă nu încetează, eonti- cii externe a statului sovietic. Oa "A
nuînd să acţioneze că o leg“ obiec menii muncii din lumea întreagă
tivă. privesc cu fierbinte simpatie neobosi­ Ahmed As Safia, secretar ge­ potriva Egiptului. TOKIO 30 (Agerpres). — rezoluţii care cheamă lă crearea
tele eforturi ale Uniunii Sovietice şi
De aceea este necesară o vigilenţă celorlalte state socialiste, îndreptate Declaraţia lui Adenauer nu dă TASS anunţă : La 29 octombrie unui front unic al tinerelului din
neslăbită a oamenilor muncii,- fermi spre apărarea * păcii şi promovarea nici un răspuns la marile probleme s-au încheiat la Tokio lucrările ţară, la desfăşurarea mişcării
tatea şi hotărîrea în apărarea cuce principiilor coexistenţei paşnice. Conferinţei naţionale a consiliu­ pentru interzicerea imediată a
naţionale ale Germaniei lui organizaţiilor de tineret şi de armelor atomice şi cu hidrogen.
femei din Japonia, care grupează In rezoluţiile conferinţei se cere
de asemenea lichidarea bazelor
Aşa cum a arătat experienţa Uniunii
Sovietice şi propria noastră experienţă, Poporul sovietic, sărbătorind aniver­ BONN 30 (Agerpres). — Re- litică externă ale cancelarului, 1.300.000 de membri. militare de pe teritoriul Japo­
trecerea de la capitalism Ia socialism sarea Marii Revoluţii Socialisle, poa­
presupune un îndelungat proces de for­ te pe bună dreptate să fie mîndru că ferindu-se la declaraţia program Buletinul de presă scrie : „Anu­ La conferinţă au fost adoptate niei.
mare a conştiinţei socialiste a oame în aceşti 40 de ani, înfăptuind porun
nilor. Aceasta este o formă apa:te a cile lui Lenin, a construit cu succes a cancelarului Adenauer, „So- mite lucruri din cuvîntarea sa,
luptei de clasă în care rolul deter­ socialismul, a repurtat victorii de în ­
minant îl are activitatea educativă semnătate istorico-mondială, juslificînd zial Democratischer Pressedient" unde el se referă la Uniunea Anglia trebuie să reia tratativele
dusă de partidul clasei muncitoare pe deplin încrederea oamenilor mun — Buletinul de presă al PSDG Sovietică, sînt făcute în spiritul
şi de statul socialist. cii de pretutindeni.
— din 29 octombrie scrie: „Cu- declaraţiilor Kaiserului Wilhelm cu Uniunea Sovietică - declară deputatul
în această privinţă un rol uriaş îl Poporul romîn, alături de toate po vîntarea lui Adenauer nu conţi­ înaintea începerii primului răz­
are lupta partidului fmpoViva ideolo poarele lumii, sărbătoreşte aniversa­ ne nici o idee nouă, ea nu dă boi mondial". „Se accentuează laburist A. Hughes
giei burgheze. Lupta Împotriva teorii­ rea Marelui Octombrie cu o uriaşă
lor revizioniste şi reformiste sub toate însufleţire şi cu o nestrămutată în ­ nici un răspuns la marile pro­ tot mai mult impresia, scrie în LONDRA 30 (Agerpres). — şi cere reluarea tratativelor cu
formele lor de manifestare, lupta îm credere în victoria socialismului. bleme naţionale ale poporului continuare Buletinul, că concep­ Deputatul laburist A. Hughes a Uniunea Sovietică.
potriva concepţiilor idealiste în ştiinţă, nostru şi nu prezintă nici un ţia est-europeană a cancelarului publicat în ziarul „Mandre ster
împotriva influenţelor străine în îite Acum 40 de ani, oamenii muncii cu federal este determinată de con­ Guardian" din 29 octombrie o Hughes subliniază că încerca­
proiect nou pentru politica inter­ scrisoare în care critică pregă­
ceriseră puterea într-o singură ţară. naţională. Toate au rămas de cepţii care s-au dovedit a fi fu­ tirile militare anglo-americane rea Angliei dc a continua par­
fapt cum au fost". neste istoriei germane din ultimii ticiparea la cursa înarmărilor
50 de ani". nucleare nu face decît să mă­
Analizînd declaraţiile de po- rească vulnerabilitatea externă
V' a ţării în cazul unui război. De­
claraţia publicată după sfîrşitul
ratură şi artă reprezintă sarcina de care se asemuia pe atunci unei insule
tratativelor între Eisenhower şi
o importanţă hotărîtoare penfru trium­ asaltate de valurile încercuirii capi D eclaraţia program a lui A denauer Macmillan este calificată de
ful ideologiei socialiste, pentru conso­ taliste vrăjmaşe. Astăzi, pe calea des H-ughes oa „flecăreală bombas­
lidarea unităţii poporului în jurul par­ chisă de marele Octombrie înaintează proclam ă continuaiea vechii linii tică". Cerând să se revizuiască
însăşi baza politicii de apărare
tidului şi guvernului şi, deci, pentru treisprezece ţări, cuprinzînd aproape a Angliei care se transformă în-
consolidarea puterii muncitorilor şi ţă­ un miliard de oameni. Cresc neîncetat politice a R. F. G erm an e tr-unia din principalele baze ale
strategiei occidentale, Hughes
ranilor. şi se maturizează în toate ţările for­
In zilele noastre, socialismul s-a ţele clasei muncitoare — stegar al scrie: „Oare avem dreptul să
transformat într-un sistem mondial. păcii şi progresului social. BONN 30 (Agerpres). — în cadrul blocului agresiv al A- problema reunificării". In capi­ numim „defensivă" politica pre­
TASS anunţă : La 29 octombrie ti anticului de nord. tolul privind politica externă a
Pe calea deschisă de Revoluţia din Ideile mârxism-leninismului, ideile a avut loc la Bonn o şedinţă a cuvîntării lui Adenauer, a spus zentată în Cartea Albă şi în de­
Bundestagului Ia care a fost for­ Adenauer a declarat că „gu­ liderul P.S.D.G., pe primul loc claraţia lui Eisenhower — Mac­
Octombrie au păşit popoarele unui care au luminat calea măreţei Revo­ mat noul guvern al R. F. Ger­ nu sînt puse asemenea proble­ millan ?“.
mane în frunte cu cancelarul A- vernul federal este ferm hotărît me necesare ca dezarmarea şi
şir de ţări din Europa şi Asia, prin­ luţii Socialiste din Octombrie, înain denauer. să îndeplinească în întregime slăbirea încordării ,ci elogierea In încheiere Hughes scrie că
politicii N.A.T.O. Anglia trebuie să reînnoiască
tre care şi poporul romîn. lează victorios, cucerind de parlca lor După ce membrii guvernului toate obligaţiile care decurg din tratativele cu ruşii „în loc de a
nou format au depus j urăm în- participarea la Uniunea atlan­ colabora mai strins cu america­
Intre ţările socialiste, unile prin co­ mase uriaşe. Viitorul aparţine socia­ tul, cancelarul Adenauer a pre­ tică şi a cerut populaţiei să tie
zentat declaraţia program. El a gata în vederea unor mari po­ nii în cursa împovărătoare a
munitatea intereselor a ideologiei şi lismului 1 veri financiare şi de altă natu­ înarmărilor".
ră".
rlxobooooooooooooocxx»
Poporul grec îşi subliniat că guvernul condus de Sfidînd faptele, Adenauer a MAGAZIN
el va continua vechea linie po­ pretins că poziţia Uniunii So­
intensifică lupta penfru
litică a R. F. Germane. vietice ar împiedica realizarea VINERI I NOIEMBRIE 1957
p ace şi pentru
prin această manevră pe aliaţii Adenauer a arătat în conti­ unui acord cu privire la de­ SPECTACOLE Din viaţa de concert a Capitalei; 19,05
lor la o şi mai activă cursă a autodeterminarea nuare că în următorii 4 ani ai zarmare. CINEMATOGRAFICE Program interpretat de orchestra
înarmărilor nucleare. Din cele­ „Mioriţa" din Oraşul Stalin; 19,55
lalte explicaţii ale lui Macmillan Ciprului activităţii noului guvern vor a- Cancelarul a repetat declara­ DEVA : O vară neobişnuită; ALBA- Noapte bună, copii": „Copilăria lui
rezultă că „noul principiu'1 pro­ IULIA: Ghimpele; BRAD: Thil Buh- Lenin" — „Uliaiiova" (Gap. I .); 20,55
clamat de Washington şi Londra ATENA 30 (Agerpres}. — In pare „situaţii dificile în dome­ ţiile sale anterioare că guvernul oglindă: BARU MARE: Trandafirii lui Muzică instrumentală romînească;
este bazat pe politica veche şi A lali; HAŢEG : Inima cîntă ; APOL- 22,30 Selecţiuni din opera „Pescuitorii
discreditată a „stăvilirii nuclea­ oraşul Pireu a avut loc zilele a- niul politic, îndeosebi în cel tal R. F. Germane respinge orice DU DE SUS : Roşu şi negru; SIME- de perle" de B izet; Programul 11:
re". In prezent însă cercurile RIA : Ţar şi dulgher; 1LIA : Stan şi 14,03 Cîntece despre brigadieri; 14,20
conducătoare ale S.U.A. şi An­ cestea o mare adunare organi­ politicii externe, precum şi în tnatiative cu guvernul R. D. Ger­ Bran studenţi la Oxford; ORAŞTIE : Pe strunele viorii ; 14,40 Muzică uşoa­
gliei se vor strădui să folosea­ Noapte de carnaval; SEBEŞ : Pasărea ră ; 15,30 Muzică populară romînească
scă în cursa înarmărilor nucleare zata de comitetul pentru destin­ domeniul economic", şi de a- mane cu privire la restabilirea furtunii; TEIUŞ : Odată în viaţă : executată la saxofon de Valeriu Văr-
resursele tehnice şi ştiinţifice ale PETROŞANI: Vultur 101; LONEA : zaru ; 16,20 Sfaturi gospodăreşti; 16,30
aliaţilor lor din ca’drul N.A.T.O. derea internaţională şi pentru ceea „vor fi necesare unitatea unităţii Germaniei şi consideră Inima cîntă; ZLATNA: Asasinatul din „Cîntece din Neapole" ; 17,00 Din via­
pace la care au participat oa­ strada Dante. ţa muzicală a oraşelor şi regiunilor
Macmillan s-a eschivat de a meni de cele mai diferite con­ deplină, unirea strînsă de forţa că rezolvarea problemei germa­ patriei; 17,30 „Roza vînturilor"; 18,55
răspunde la interpelarea lideru­ vingeri politice şi clase sociale. SELECŢIUNI DIN Sfatul m edicului: Despre durerea de
lui opoziţiei, Gaitskell, care a în­ Preşedintele comitetului, depu­ Occidentului". ne nu constituie o chestiune a PROGRAMUL DE RADIO mijloc sau lom bago; 19,15 Teatru la
trebat dacă principiul „interde­ tatul Zaccas, a atras atenţia a- microfon: „Mitrea Cocor" de Mihail
pendenţei" înseamnă imposibili­ supra situaţiei critice din Orien­ Trecînd lia expunerea capito­ poporului german însuşi ci a ¦ Sadoveanu; 21,15 Cîntă Lia Crăciu-
tatea de a duce în viitor o poli­ tul mijlociu şi a chemat poporul nescu; 21,30 „Părinţi şi copii": 22,30
tică independentă în' Orientul grec să-şi intensifice lupta îm­ lului din program oare se ocu­ celor patru puteri. Programul 1 : 6,30 Muzică uşoară; Muzică populară romînească; ?3,15
apropiat şi mijlociu. potriva unui nou război- şi pen­ 6,45 Clubul'curioşilor ; 7,10 Cîntece de Concert de noapte. •
tru autodeterminarea Ciprului, pă de politica internă, Adenauer La 5 şi 6 noiembrie în Bun- . ompozitori rom îni; 7,25 Concert de
insulă oare donistituie o bază de dimineaţă ; 9,30 „Prietenii cântecului'"; BULETINE DE ŞTIR! :
iatac împotriva ţărilor tarabe. Alţi a cerut să se ţină „în frîu" re­ ciestag vor avea loc. dezbateri pe 10,00 Muzică din operete; 10,45 Sonata
vorbitori, oare iau luiat ouvîntul în pentru flaut şi pian de Hindemith;
continuare, au elogiat succesele vendicările oamenilor muncii cu marginea declaraţiei program 11,03 Din muzica popoarelor; 13,20
ştiinţei folosite în scopuri paş­
nice şi au salutat lansarea în privire la majorarea salariilor . guvernamentale. •
U.R.S.S. a satelitului' artificial.
şi s-a pronunţat printre altele Preşedintele P.S.D.G., Ollen-
împotriva reducerii săpfămînii hauer, a făcut -la 29 octombrie
de lucru şi a.sporirii salariului. prima declaraţie în legătură cu
programul noului guvern al
Capitolul de politică externă R. F. Germane, anunţat de can­
a declaraţiei guvernamentale a celarul Adenauer. După cum a-
lui Adenauer a abundat în a- nunţă departamentul presei al
tacurf grosolane ia adresa Uniu­ fracţiunii social-democrate din
nii Sovietice şi celorlalte ţări ale
lagărului socialist. Cancelarul a Bundestag, Ollenhauer a subli­ Muzică de estradă; 15,05 Concert de 5,00; 6,00; 7.00; 11.00; 13,00;
făcut aceasta şi pentru a „do­ niat că în această declaraţie nu estradă; 15,50 Program de' muzică 15,00; 17,00; 19,00; 22,00 ; 23,52 (pro­
vedi" necesitatea intensificării se poate găsi „nici un singur populară; 16,45 Cîntece; 17,25 Muzică gramul I); 14,00; 16,00; 18,00;
înarmării Germaniei occidentale mmet de plecare constructiv în uşoară de compozitori romîni; 18,30 20,00 ; 21,00; 23.00 (programul II).
f