Page 11 - 1957-10

Nr, 871
VIAŢA DE PARTID
Cîndprevederile contractului colectivOrganiiafia d e b a ză
sînttraduseînviaţă,succeselesîntedificatnaretre b u ie să muncească cu mai m u lt
Simt de răspundere
Comuna Cristur este una din
comunele bogate ale raionului
Hunedoara. Aşezată pe un teren
mai mult de şes, solul ei este
deosebit de roditor. Oamenii de
aci sînt harnici, buni gospodari.
Şi aci, ca şi în majoritatea
satelor există o organizaţie de
bază, care cuprinde un 'număr
însemnat de membri de partid.
In activitatea ei, organizaţia de
bază a obţinut realizări în unele
domenii de activitate. Cu toate
acestea, însă, organizaţia de
bază (secretar Ioan Cacuci) nu
desfăşoară o activitate la înălţi­
mea sarcinilor ce-’î revin.
Iată numai câteva exemple:
din oei 15 membri de partid
nici unul nu face parte din sec­
torul socialist al agriculturii,
deşi în comuna lor există o în­
tovărăşire, în care s-a dovedit că
an de an se obţin recolte mult
superioare faţă de cele obţinu­
te de către ţăranii cu gospodă­
rii individuale. Nu se poate spn-'
ne că organizaţia de bază nu a
făcut nimic în această diiecţie.
A făcut. In cîteva rînduri de
pildă, a analizat în adunarea ge­
nerală felul cum se desfăşoară
munca de transformare socialis­
tă a agriculturii si a indicat c-e
sarcini revin membrilor de par­
tid în această muncă. Cum a
analizat această problemă şi
curn au înţeles membrii de pâr­
tiei să-şi ducă la îndeplinire sar­
cinile se înţelege de la sine, a-
.ît-a vreme cît nici unu! nu şi-a
făciut cerere pentru ia intra în
întovărăşire. Unii dintre ei cum
sînt Anton Buzaş, membru în
Problema îndeplinirii planului
,de producţie în discuţia
.organizaţiei de bază P.M.R
HAŢEG (de la subredacţia
noastră voluntară).
Organizaţia de bază P.M.R.
de la cooperativa „16 Februarie"
din Haţeg, se preocupă îndea­
proape de felul cum diferitele
secţii ale cooperativei .îşi îndepli­ ţă de muncă a lui Iosif Kaşler,
nesc planul de producţie. Astfel,
organizaţia de bază conform
planului de muncă, a analizat
zilele trecute activitatea secţiei
zidari-zugravi din cadrul coope­
rativei, asupra felului cum a
muncit pentru realizarea şi de­
păşirea planului de producţie pe
lunile iulie şi august 1957.
Raportul prezentat de către
tov. Gh. Cosma, ia arătat felul
cum şi-a organizat munca, cum
s-a efectuat controlul asupra e-
chipelor, scoţînd în evidenţă
cooperatorii fruntaşi.
Raportul a reliefat şi unele
cauze care au făcut ca activita­
tea secţiei să lase de d o rit: un
mare număr de absenţe nemoti­
vate, lipsa unui control intens
din partea conducerii coopera­
tivei, efectuarea de lucrări neco­
respunzătoare, etc.
(Urmare din pag. l-a)
arată pînă la data de 1 octom­
brie a. c. iar din cele 68 hectare
cultivate cu cartofi, 52 hectare
sînt recoltate.
Dacă ţăranii muncitori din
Cut ar fi acordat o mai mare a-
tenţie şi condiţionării seminţe­
lor, (s-au condiţionat numai 28
tone din 103 tone), precum şi
începerii însămînţărilor, atunci
afirmaţia preşedintelui sfatului
popular al comunei, că „la Cut
se obişnuieşte să se lucreze cu
întârziere", ar fi căzut de la sine.
Faptele dovedesc că „obişnu­
inţa" de a lucra cu întârziere nu
a devenit totuşi o „obişnuinţă".
Ţăranii muncitori din Cut sînt
buni agricultori şi îşi dau tot in­
teresul să obţină recolte sporite
la hectar. In nici o altă comună
din raionul Sebeş nu s-a îngră­
şat şi arat întreaga suprafaţă de
teren ce urmează a se însămân­
ţa în această toamnă.
Pentru a rupe cu „obişnuinţa"
de a executa lucrările mai târ­
ziu decît în alte comune, este
necesar ca organele de partid
şi ale sfatului popular, precum
şi tehnicianul agronom de la co­
mună, să explice oamenilor ne­
cesitatea de a însămânţa în pe­
rioadele optime.
Posibilităţi sînt, dar
nu sînt folosite
In comuna Cîlnic sînt posibi- na Cîlnic, se face vinovat în pri­ te oarecare solului.
biroul organizaţiei de bază, An­
ton Kelemen, Andrei Eros, Şte­
fan Furca şi alţii, ori de cîte
ori se discută cu ei această pro­
blemă, argumentează că soţia
stă încă în cumpănă, că nu sînt
de acord copiii, că se vor înscrie că voluntară pentru terminarea
la toamnă, etc., argumente cu
totul nejustificate. Avînd ase­
menea membri, se pune firesc
întrebarea: ce muncă poate
desfăşura organizaţia de bază
de aci, pentru a convinge pe
ceilalţi ţărani muncitori din co­
mună, să păşească cu încredere
pe calea transformării socialis­
te a agriculturii, singura caie
ce le poate asigura un trai îm­
belşugat şi fericit?
Dar, lipsurile organizaţiei de
bază nu sînt numai acestea. In
comună sînt mulţi ţărani şi mai
ales tineri romîni şi maghiari
De ridicarea nivelului cultural
educativ al acestora, nu se ocu
pă nimeni. Nimeni nu se gîn
deşte că aceştia trebuie în
drumaţi să desfăşoare o activita
le culturală, să citească din căr
ţile ce se găsesc din abundenţă
la bibliotecă, să participe la con
ferinţe, etc. Singura formaţie
artistică existentă în comună,
cuprinde 20—25 de membri,
dar şi aceasta desfăşoară acti­
vitate numai la „zile mari“. De
îndrumarea activităţii culturale
în comună -organizaţia de bază
este cu totul străină.
S(ă nu mai vorbim de spiritul
de iniţiativă al organizaţiei de
bază. In comună se construieş­
te un cămin cultural cum puţine
sînt în regiune, un local pentru
sfatul popular comunal şi multe
In cadrul discuţiilor purtate,
comuniştii au criticat aspru o-
biceiul de a se prezenta unii
muncitori la lucru în stare de e-
brietate. Comuniştii au discutat
atitudinea din ultima vreme fa­
membru de partid,' propunând
punerea cazului lui în discuţia
adunării organizaţiei de bază.
La fel, comuniştii au ştiut să
ia poziţie fermă şi faţă de com­
portarea la locul de muncă a
tov. Rudi Ţapu, propunând ca
să i se prelungească stagiul de
candidat de partid.
Membrii de partid au scos în
acelaşi timp în relief şi o serie
de alte cauze care au contribuit
la starea de lucruri existente la
secţia zidari-zugravi, făcând su­
gestii pentru remedierea lor.
In baza celor discutate, biroul în fundul halei e şantierul de care
organizaţiei de bază a prezen­
tat apoi un proiect de hotărâri
care a fost adoptat în unanimi­
tate.
NICU SBUCHEA
corespondent
Io raionul Sebeş lucrările agricole
de toamnă trebuie grăbite S•
lităţi mari pentru ca lucrările
din campania de toamnă să se
facă la timp şi în bune condi-
ţiurii. Cu toate acestea, în co­
muna Cîlnic situaţia însămînţă-
rilor este rămasă în urmă. Deşi
pe 375 hectare, din cele 440 care
urmează să se însămânţeze cu
grîu de toamnă, s-au executat
arăturile, executarea însămînţă-
rilor de toamnă nu constituie
pentru organizaţia de partid,
pentru sfatul popular şi pentru
organele agricole, sarcina cen­
trală. Acest lucru îl confirmă
mai ales faptul că pînă în ziua
de 2 octombrie nu s-au însămân­
ţat decît 2 hectare cu grîu de
toamnă. O mare parte dintre
ţăranii muncitori nu şi-au pro­
curat seminţe corespunzătoare
necesare însămînţărilor, iar con­
diţionarea seminţelor existente se faptul că pe cele 375 ha. teren
face nespus de încet. Abia 25
tone seminţe sînt condiţionate
şi tratate, deşi pentru însămîn-
ţarea întregii suprafeţe sînt ne­
cesare peste 79 tone sămînţă.
De ritmul neîngăduit de în­
cet în care se desfăşoară cam­ mergătoare, ca lucernă, trifoi şi
pania de însămînţări în comu­
T > m m jL SOCIALTSWlULOt
alte lucrări de folos obştesc. Ni­
ci cînd însă organizaţia de ba­
ză nu a găsit de cuviinţă că e
bine să iniţieze acţiuni de mo­
bilizare a tuturor membrilor de
partid şi a ţăranilor muncitori
din comună să participe la mun­
acestor lucrări. Tovarăşii din or­
ganizaţia de bază sînt mulţu­
miţi că de această treabă se o-
cupă tovarăşii de la sfatul popu­
lar şi lasă deci totul pe seama
lor.
Faţă de pasivitatea de care
dă dovadă organizaţia din Cris­
tur şi faţă de stilul de muncă
al acesteia, comitetul raional de
partid Hunedoara şi tov. Sălâ-
jan, instructorul teritorial a! co­
mitetului raional de partid, tre­
buie să ia cele mai' potrivite
măsuri. Să tragă la răspundere
pe cei oare conduc activitatea
acestei organizaţii de bază, să
o ajute mai concret pentru a-şi
îmbunătăţi munca, să facă în
aşa fel îneît fiecare membru de
partid, să înţeleagă că trebuie
să lupte pentru traducerea în
viaţă a hotărîrilor partidului,
pentru respectarea prevederilor
statutului P.M.R.
P. VASILESCU cial în anotimpurile oare ur­
JOOCOOOOC OOOOOOOOOOOOCX'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOtXXXtOOOOOOOOOOCCOOOOOOOOOOOOOOC
In hala cazangiilor
Mergeam prin secţia oazangerie de
unul singur cu gîndul să-l întîlnesc
pe tovarăşul Constantin Niţă şef de
partidă. Drept să spun nu mă gră­
beam să-l găsesc pentru că voiam
ca între timp să observ felul cum
se munceşte în această secţie. Caza-
nele locomotivelor aşezate în ordine
erau înconjurate de oameni. După ce
am parcurs mai bine de jumătate din
hala secţiei, admirînd iscusinţa oame­
nilor, m-am oprit lîngă un cazan, un­
de se discuta ceva. De fapt se vor­
bea mai mult Ia ureche din cauza
zgomotului asurzitor produs de dife­
ritele maşini cu care se lucra. M-am
dat cu urechea mai aproape pentru a
desluşi ceva.
— Mateica, mergi şf ţine contra.
Ce! care spusese acest lucru părea
a fi omul cel mai ascultat. De aceea
i-am făcut un semn cu mina să vină
puţin pînă afară.
— Ştiţi, caut pe tovarăşul Constan­
tin Niţă şeful de partidă.
— Eu sînt.
înainte de a intra în cazangerie mă
interesasem. Tovarăşul Niţă este unul
din cei mai buni şefi de partidă din
secţia cazangerie a atelierelor princi­
pale C.F.R. Simeria. Pentru merite
deosebite a primit Ordinul Muncii
clasa II l-a şi insigna pentru „Merit
ceferist" clasa H-a. Aveam în faţa
mea un om cu experienţă, un mun­
citor destoinic. După ce am făcut cu­
noştinţă a început să-mi povestească.
— Uite, de fa caprele acelea şi pînă
răspund eu. Am în partidă 20 de oa­ mult.
meni. Aş putea să vă vorbesc de fie­
mul rînd tehnicianul agronom
din comună, care nu-şi îndepli­
neşte conştiincios sarcinile ce-i
revin, se ocupă mai mult de în­
tocmirea de situaţii statistice,
rapoarte etc. neglijând munca de
îndrumare în rîndul ţăranilor
muncitori din comună în ceea ce
priveşte executarea în timpul op­
tim a lucrărilor din campania
de toamnă. E tot atît de adevă­
rat că şi organizaţia de bază din
sat (secretar Gheorghe Ţiroga)
îşi are partea ei de vină. In prea
mică măsură, s-a ocupat de în­
drumarea ţăranilor muncitori
din comună ca aceştia să-şi pre­
gătească la timp terenurile pen­
tru însămânţat, să le îngraşe cu
îngrăşăminte naturale pentru a
asigura o recoltă bogată în anul
viitor. Numai aşa se explică
arat, s-au împrăştiat pînă în pre­
zent abia 400 tone îngrăşăminte
naturale, faţă de cel puţin
5.500—6.000 tone necesare, ţi­
nând seama bineînţeles şi de fap­
tul că se vor face însămînţări şi
pe terenuri unde, plantele pre­
borceag, au asigurat o fertilita­ ajuns peste tot la maturitate,
Acţiune
lăudabilă
ORAŞTIE (de la subredacţia
noiastră din Orăşfcie).
Pentru reuşita aampianiei de
toiamnă, comitetul raional UTM
din Orăştie ia pornit o iniţiativă
demnă de remarcat.
Mobilizând 90 de tineri ute-
mi.şti ,în ziua de 29 septembrie
a. c., a fost organizată o muncă
voluntară pentru strînsul porum­
bului de lia gospodăria de stat
din Orăştie. In răstimp de cî­
teva ore a fost transportat po­
rumbul de pe suprafaţa de 10
ha. De asemenea au fost tăiaţi
tu leii de pe aceeaşi suprafaţă oa­
re urmează să fie însămânţată
cu igrîu.
MĂRCI! EUGENIA
La bibliotecă
Biblioteca din Orăştie a orga­
nizat săptămâna trecută o con­
sfătuire ou cititorii asupra ro­
manului „Mamia“ de Maxim
Gorki şi o recenzie a cărţii „Li­
niştea iernii" de Remus Luoa.
Participanţii la aceste acţiuni
şi-au exprimat mulţumirea şi
convingerea că asemenea con­
sfătuiri şi recenzii e bine să fie
organiziate şi în viitor, în spe­
mează.
L. VASILE
corespondent
care în parte, dar nu prea am timp.
Pentru ca să avem spor, oamenii sînt
împărţiţi pe locuri de muncă. Pătru
Popa lucrează la ştemuit, Serafima
Demşorean filetează, alezează şi tra­
sează, Aiexe Simion...
Cînd a rostit ultimul nume a recti­
ficat.
— Pe Alexe să nit-1 puneţi la ziar.
E rău de gură. Cînd vrem să lucrăm
mai repede numai că-1 a u z i: „stai, că
nu se face cu una cu două". Altfel
e om bun.
Tov. Niţă mi-a vorbit apoi despre
nituitorul Ioan Moga, despre contra-
giul Martin Lamnec...
Am avut grijă să-mi notez totul.
, Luna trecută, partida lui Constantin
Niţă a confecţionat un cazan nou la
locomotiva 324.405 pentru PIoeşti. In
luna aceasta au fost reparate 6 ca­
zane care aveau mici defecte. înainte
de a intra în hală, tov. Niţă mi-a
mai dat unele relaţii.
— Acum lucrăm la construcţia de
cazane pentru locomotivele 40.029 şi
40.0001. Se pune mult zor la herniina-
rea lor.
? prindere, în colaborare cu con­
înainte de a părăsi hala cazan­
giilor, am privit încă odată întreaga
încăpere. Vedeam numai pe cei care
lucrau !a exteriorul cazonelor. Pe tov.
Niţă nu 1-ain mai văzut. Intrase în-
tru-n cazan cu băieţii lui. Nu m-am
mai întors să-l întreb Ia ce operaţie
lucrează. Şi aşa îl reţinusem cam
V. ALBU
Gomunia Cîlnic are posibilita­
tea să termine înisămînţările de
toamnă în limitele epocii optime.
Numărul mare de atelaje, exis­
tente în comună, umiditatea e-
xistemtă în pământ, etc. pot asi­
gura un ritm mai accelerat în­
sămînţărilor de toamnă. Pentru
aceasta se cere însă oa ţăranii
muncitori să fie îndrumaţi de
către organizaţia de partid, de
către agitatori, de către deputa­
ţii din comună şi de către teh­
nicianul agronom, de a intensi­
fica ritmul de condiţionare şi tra ­
tare a seminţelor, de a ara, în­
graş-a şi însămânţa grabnic par­
celele de pe care s-a strâns re­
colta.
Organizaţia de bază trebuie
să lupte mai mult pentru a tra­
duce în viaţă sarcinile luate în
planul de acţiune pe care şi l-a
întocmit şi în oare sînt prevă­
zute sarcini concrete privind ter­
minarea la timp şi în condiţii
optime a însămînţărilor de toam­
nă.
Ceva despre recoltarea
porumbului şi cartofilor
Cu toate că porumbul nu a
ji în raionul Sebeş se puteau itioaunină.
Acum cîteva zile, co-teotivul re pe luna septembrie a trecut
minei Vulcan a putut raporta în fruntea întrecerii) şi sectorul
ou mândrie, că şi-a îndeplinit III.
angajamentul anual de a da Dintre brigăzile care şi-au
10.000 tone de cărbune peste depăşit angajamentele lună de
plan. Succese de seamă a obţi­ lună între 32 şi 42 la sută, pu­
nut colectivul minei pe linia tem enumera pe oele conduse de
creşterii productivităţii muncii, Emeric Csiki, Gh. Ivăşoan, Pa-
reducerii preţului de cost şi îm­ vel Boyte, Vasile Negrescu.
bunătăţirii calităţii cărbunelui. - Realizările augajamen tel or_
Nu vom mai enumera aici o luate au fost urmărite zi de zi
seamă de cifre oare în general la locul de producţie de către
sînt cunoscute, ci vom insista
mai mult asupra felului cum au
fost traduse în viaţă prevederile
contractului colectiv.
Măsurile tehnico-
organizatorice au fost cursul semestrului I au fost or­
respectate
Un capitol însemnat din con­
tractul colectiv l-a constituit
măsurile tehnlco-orgauizatori ce
propuse cu ocazia prelucrării
contractului colectiv în vederea
realizării sarcinilor de plan şi
a celorlalte obiective legate de
acesta. Au fost propuse peste
35 de asemenea măsuri de pri­
mă importanţă. Şi, aceste mă­
suri n-au rămas închise în
scoarţele contractului colectiv al
comitetului de întreprindere (pre­
şedinte A. Kjarpaty), oi în ma­
rea lor majoritate au fost apli­
cate în practică.
S-a- prevăzut în contract in­
trarea în funcţiune a abatajelor
frontale din stratul 8—9, blocul
II. Această măsură a fost înfăp­
tuită aşa cum se prevăzuse la 1
iulie 1957. In vederea pecpndi-
ţionăirii reţelelor de transport şi terea lor de muncă. In primul construirea de diguri pentru pre­
aer comprimat la orizontul 590
blocul II, s-a înlocuit conducta
în întregime, făoîndiu-se legătură
cu puţul 7. A fost rearmat sui­
torul nr. 7 din stratul III, blo­
cul III. De asemenea, a fost re-
arrnat orizontul 658 din stratul
III, blocul III. La orizontul 548,
blocul IV, s-a realizat mecani­
zarea transportului prin dotarea
lui cu o locomotivă. S-a mecani­
zat transpiortul în abataje, cu
scocuri oscilante şi benzi cu ra-
olete, mai mult cu 12,9 la sută
decît era prevăzut. Şi despre
astfel die măsuri, am putea să
vorbim chiar mult de tot. Un
lucru este oert, că măsurile teh-
nico-organizatorioe sînt factori
de seamă în realizarea prevede­
rilor din contractul colectiv.
întrecerea a fost
la înălţime
Pentru realizarea sarcinilor
de plan, pentru traducerea în
viaţă a prevederilor din contrac­
tul colectiv, comitetul de între­
ducerea exploatării şi sub îndru­
marea comitetului de partid, a
antrenat întreg colectivul în în­
trecere. Atenţia principală a
fost îndreptată în mod special
asupra brigăzilor productive.
Cele mai bune rezultate le-a ob­
ţinut sectorul IV al tineretului,
oare timp de 8 luni s-a menţi­
nut în fruntea întrecerii. Bine
s-au comportat sectorul II, (oa-
recolta suprafeţe mult mai mari.
In oomona Apoi du de Sus nu
s-a recoltat nici măcar un hec­
tar de porumb, iar în Răhău nu­
mai 10 hectare. Puţin porumb
s-a recoltat şi în comunele Gâr­
bova şi Ungurei. Cu recoltările
de cartofi, se stă ceva mai bine.
Din cele 85 hectare cîte au fost
cultivate cu cartofi în comuna
Miercurea, s-au recoltat deja 70
hectare. In comuna Ungurei, din
42 hectare s-au recoltat 35 hec­
tare şi în Vingard, din 150 hec­
tare s-au recoltat 130 hectare.
Avînd în vedere că multe su­
prafeţe cultivate cu porumb şi
cartofi, vor fi însămânţate cu ce­
reale de toamnă, se impune oa
ritmul recoltărilor să fie inten­
sificat.
? Cererile de înscriere însoţi­
Ne aflăm în perioada cînd, în
mod normal, însăimînţările de
toamnă ar.fi trebuit să se des­
făşoare din plin. Pînă în pre­
zent, în întreg raionul Sebeş, nu
s-au însămânţat decît 99 hectare.
Această suprafaţă este extrem
de mică faţă de posibilităţile oa­
re există în raion şi faţă de sta­
diul de pregătire al terenurilor
pentru însămînţări.
Dat fiind faptul că timpul
este destul de înaintat, se impu­
ne ca organele de partid şi de
stat să ia toate măsurile orga­
nizatorice, menite să ducă la
grăbirea lucrărilor agricole de
Pag. 3
rioare aplicării salarizării îmbu­
nătăţite. _t
Condiţii sociale
mai bune
Condiţiile sociale de trai sînt
la rîndul lor o parte integrantă
a contrariului colectiv. Se poate
afirma că la mina Vulcan s-au
făcut multe în această direcţie.
Circa 80 apartamente au fost
date în folosinţa minerilor. Pen­
tru mărirea capacităţii de ca­
zare s-a lucrat intens la compar­
timentarea oaselor în şir de la
„Morişoara", înfiinţîndu-se un
nou cămin şi o cantină pentru
deservirea abonaţilor, oare locu­
iesc la cămin. A fost dat în fo­
losinţă un cămin ou 340 de
tehnicienii şi inginerii exploată­
rii. Grafice există la toate sec­
toarele, chiar şi pe brigăzi. Cele
mai bune rezultate au fost sti­
mulate prin premii, prin panou­
rile de onoare, prin gazetele de
perete şi prin presa locală, in
ganizate 4 schimburi de expe­ locuri, dotat cu tot ceea ce este
rienţă între brigăzi, sectoare şi necesar. Ca şi căminul de la
exploatări fruntaşe. Lonea, acesta este unul din cele
Retribuirea muncii mai modeme din întreaga regiu­
ne. La baia muncitorească au
Condiţiile de retribuirea mun­ fost instalate încă 10 duşuri şi
cii au fost aduse la cunoştinţa a fost reparată instalaţia elec­
angajaţilor noi, odată ou anga­ trică. Lucrările de reparaţii ca­
jarea lor, iar celor cărora li pitale la locuinţele muncitoreşti
s-au schimbat condiţiile de lu­ au fost executate în proporţie de
cru, prin tabele aprobate ce se 46 la sută, iar cele de reparaţie
află la sectoare, ia serviciul de curentă, în proporţie de 84 l-a
muncă şi salarii şi biroul lichi­ sută.
dări. înainte cu 3—4 zile de e-
La locul de muncă
fectuarea salariilor se înmânea­ La locul de -muncă s-au luat
ză angajaţilor fişa cu oîştigul o seamă de măsuri în vederea
obţinut. îmbunătăţirii securităţii muncii.
încadrarea angajaţilor se face Printre principialele măsuri lua-
ţinîndu-se cont de gradul de . t-e se numără completarea apă­
pregătire profesională, iar cei ce rătorilor de protecţie la -angre­
între timp îşi ridică calificarea najele î-n mişcare, amenajarea
prin frecventarea unor şcoli, şi repararea podurilor, precum
sînt încadraţi în raport ou pu­ şi a balustradelor din subteran,
semestru au fost oalificaţi, în venirea incendiilor din stratul
urma prevederilor din contract, III, ex-tind-erea iluminatului sub­
82 ajutori mineri, 44 artificieri, teran, extinderea reţelei d-e apă
22 mineri, 106 transportori, etc. în subteran şi altele.
In curs de calificare sînt 47 mi­
neri, 136 ajutori mineri, 57 sem- k
nalişti şi 43 transportori.
Aşia -da.r, e clar că acolo unde
In urma aplicării salarizării
îmbunătăţite, minerii au obţinut prevederile contractului colectiv
câştiguri frumoase oare au depă­ sînt traduse î-n viată, se obţin
şit cu aproape 50 la sută me­ -rezultate edificatorii. Colectivul
-minei Vulcan ne-a dovedit ou
prisosinţă acest lucru.
dia de cîştig de pe lunile ante­ GH. TAUTAN j
<x >o o o o o o o <x x >o o o o <x >o o o o 'C o o ->o o o <x <x >o o <x ><k >o o o o o o o <x >o o
O adunare a sindicaliştilor
din oraşul Hunedoara
In ziua de 20 septembrie a torul făcînd o paranteză a ex­
avut loc în oraşul "Hunedoara, pus şi bogata activitate desfă­
o adunare a membrilor de sin­
dicat din toate întreprinderile şurată d-e Federaţia Sindicală
şi instituţiile oraşului. Aduna­ Mondială în lupta pentru o via­
ţă mai bună a oamenilor muncii
rea a fost organizată de consi­ de pretutindeni.
liul sindical local. Cu această
ocazie, tov. Dumitru Lucaci, vi­ In încheierea adunării, toţi cei
cepreşedinte al Comitetului Cen­ prezenţi au aprobat în unani­
tral al sindicatului Muncitorilor mitate lista delegaţilor sindica­
din transporturi şi telecomuni­ telor din ţara -noastră, cate vor
caţii, a arătat importanţa ce c participa la lucrările celui de-al
reprezintă pentru viaţa interna­ IV-lea Congres mondU.1 al sin­
ţională, cel de-al IV-lea Congres dicatelor.
mondial al sindicatelor. Vorbi­ GH. MARINOVICI
corespondent
ANUNŢ
Direcţia Regională C.F.R. şcoală (sau autobiografia) ;
Timişoara, recrutează candi­ — certificatul şcolar;
daţi din afara cadrelor C.F.R. — certificatul de n aştere;
pentru şcolile de gradul — dovadă eliberată de Co­
I M/C „acari, frînari, mane- mitetul Executiv al Sfatului'
vranţi de vagoane". Cursurile popular din care să reiasă
se vor deschide la data de starea materială a candida­
7 octombrie 1957, după cum tului, părinţilor sau a susţi­
urm ează: nătorilor legali;
— Una şcoală, la staţia — declaraţia candidatului,
Simeria cu candidaţi recru­ că nu sufere de epilepsie.
taţi din localităţile Simeria
şi Petroşani. Concursul de admitere se
va ţine pentru ambele şcoli în
Recrutarea de elevi pentru ziua deschiderii cursurilor, la
aceste şcoli se va face cu res­ Grupul Şcolar de Calificare
pectarea întocmai a dispozi­ C.F.R. Timişoara şi va consta
ţiilor Departamentului Căilor din :
Ferate nr. 134824 —1957, a-
dică din localităţile unde vor — O lucrare scrisă la lim­
îi repartizaţi după absolvirea ba romînă şi matematici din
şcolii şi unde vor lucra. programa analitică a cursului
elementar de 4 ani.
Condiţii de adm itere: Să
fie absolvenţi a 4 clase ele­ Candidaţii vor fi supuşi u-
mentare, iar vîrsta între 18— nei examinări medicale la Po­
35 ani împliniţi. liclinica C.F.R. Timişoara —
care va fi eliminatorie.
Durata şcolii 3 luni.
Informaţii şi alte lămuriri
te de următoarele acte vor îi se pot primi la orice staţie
depuse la Grupul Şcolar C.F.R., la Grupul Şcolar
C.F.R. Timişoara, cu 3 zile C.F.R. Timişoara, telefon 128
înainte de examen, prin poş­ şi 129 şi Serv. Personalului
tă sau prin orice staţie Timişoara telefon 123.
C.F.R. DIRECŢIUNEA
— formular tip eliberai de REGIONALA C.F.R.
•VA/** TIMIŞOARA