Page 12 - 1957-10
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALfSM ULUI Vr 871
InFranţaaizbucnitnnnuăcrizăguvernamentala
Apelul Biroului Politic al C. C. al P .C . sează apeluri la „unitatea" par
tidelor burgheze.
Francez In ciuda acestor apeluri şi a
manevrelor de culise care au în
Uneltirile cercurilor de dreapta şi extrema dreaptă ceput între grupurile de dreapta
PARIS 2 (Agerpres). — In ritate suficientă pentru a forma în vederea desemnării unui nou
cabinetul. prim ministru, ziare ca „Franc
tot cursul zilei de marţi, preşe Tireur" subliniază că „niciodată
Toate agenţiile de presă occi diviziunile şi certurile între gru
dintele Republicii Franceze, Cot- dentale subliniază gravitatea cri purile politice n-au fost mai pro
zei. Ziarele subliniază de aseme funde decît în actuala criză".
Dezvoltarea mişcării pentru pace Golful Akaba trebuie considerat ty, a continuat consultările cu nea că între partidele burgheze
liderii parlamentului şi cu frun din Franţa se manifestă contra Miercuri dimineaţă ziarul „L’~
ziceri violente şi o adevărată Humanite a publicat un apel al
din Argentina ca făcînd parte din apele taşii partidelor politice în vede „luptă" pentru putere în cadrul Biroului Politic al Partidului Co
rea constituirii noului guvern. viitorului guvern. munist Francez în care se subli
niază gravitatea situaţiei politi
BUENOS AIRES 2 (Ager- ria Roşa Oliver, membră în Bi teritoriale arabe Agenţia France Presse relatează Ziarele franceze care exprimă ce interne în momentul de faţă
pres). — Mişcarea pentru pace roul Consiliului Mondial al Pă că, pînă în momentul de faţă, nu punctele de vedere ale cercurilor în Franţa. „Intre partidele ce
din Argentina cunoaşte in pre cii şi membră a delegaţiei ar- de dreapta şi extrema dreaptă duc o politică colonialistă şi în
zent o mare 'dezvoltare. Diferite gentiniene la conferinţa de la BEIRUT 2 (Agerpres). — A- supria golfului Akaba şi în con se întrevede o soluţie a crizei, îşi continuă presiunile în favoa sînul fiecăruia dintre ele — se
grupări sau persoane individua Colombo a Consiliului Mondial genţia France Presse anunţă că secinţă a subliniat că Anabiia întrucît nici unul din liderii par rea unor „reforme constituţiona arată în apel — se afirmă diver
al Păcii, a ţinut 5 conferinţe a- Saud.ită nu poate accepta even tidelor burgheze al căror nume le" care să îngrădească cît mai genţe din ce în ce mai grave
le iau tot felul de iniţiative. supra importanţei lucrărilor de regele Saud al Arahiei Saudite tualul arbitraj al Curţii interna se pronunţă ca eventuali primi mult puterile parlamentului şi să în ce priveşte politica de urmat
Astfel, în oraşul Tiandil, în la Colombo şi a campaniilor ţionale în această problemă. miniştri nu poate obţine o majo permită instalarea unui guvern pentru a menţine Algeria sub ju
mondiale pentru dezarmare şi a adus la cunoştinţa tuturor gu dictatorial. Ziarul „Aurore" care gul colonialist.... Pe de altă par
urma unei conferinţe ţinute de încetarea experienţelor atomice. vernelor sflatelor arabe că frate Evenimente care pot duce la un eşec apără poziţiile cercurilor colonia te trebuie denunţate încercările
ounosoutul om de ştiinţă David le său, prinţul Fefeal, a discu ai politicii americane din Orientul liste ostile acordării oricăror pe care aceste partide le vor face
Marengo, numeroase persoane Centrul studenţesc al facultă tat în cursul vizitei sale la Wa drepturi şi libertăţi poporului al- pentru a pune pe picioare un
an aderat lia mişcarea pentru ţii de drept a Universităţii din mijlociu gerian, scrie că „viitorul prim guvern care să ducă mai departe
pace în timp oe altele s-iau con Biuenos Aires a organizat o ma shington cu preşedintele Eisen- ministru va trebui să înlăture agravînd-o, politica de pînă a-
stituit în grupuri autonome de nifestaţie publică în cadrul că hower şi cu secretarul de stat DAMASC 2 (Agerpres). Ul re ar putea fi săvîrşită împo din programul său orice idee ca
luptă împotriva experienţelor a- reia s-a subliniat primejdia ex Didles, problema navigaţiei prin triva Siriei. Saud a arătat că în re ar putea provoca diviziune şi cum. Numai acţiunile unite ale
tomioe. perienţelor cu bomba atomică şi golful Akaba. Prinţul Foi sal, timele evenimente din Orientul scurta sa vizită la Damasc s-ia divergenţe". forţelor muncitoreşti şi ale tu
care este prim ministru şi minis mijlociu par să confirme eşecul putut convinge ou certitudine că turor democraţilor vor putea im
La casa de aultură şi teatru s-a oerut încetarea lor imediată. trul Afacerilor Externe al Ara- diplomaţiei americane de a scin Siria nu poate constitui o pri Ziarul „Le Figaro", exprimînd pune o politică nouă, conformă
popular din Buenos Aiers Ma- biei Saudite, .a arătat guvernu da lumea arabă în legătură cu mejdie pentru vecinii săi. punctele de vedere ale cercurilor cu dorinţele alegătorilor, un a-
lui de la Washington că „golful situaţia din Siria. In momentul de dreapta care au sprijinit po devărat guvern al salvării pu
O discriminare făţişă faţă Akaba este o mare arabă11 şi că culminant al provocărilor şi pre Agenţia Associated Press de blice care să se sprijine pe o ma
de ţările Europei răsăritene toate statele arabe sînt de acord siunilor la oare a fost supus gu clară din surse bine informate litica lui Bourges Maunoury, su joritate de stingă şi din care să
ca acest golf isă fie considerat vernul sirian, ministrul de Ex că regele Saud ia comunicat con
oa făcînd parte din apele teri terne sirian, Salah Bifcar, a a- ducătorilor Siriei faptul că a in bliniază că prelungirea crizei va
toriale arabe. Prinţul Feîsal a dresat guvernelor arabe vecine format Washingtonul că este
respins oa inadmisibile orice dis
cuţii privind dreptul arabilor a-
NEW YORK 2 (Agerpres). — ta O.N.U. cît şi înţelegerea din ÂPELUl note în care le întreba dacă ţă nemulţumit de politica guvernu avea ca urmare înrăutăţirea si facă parte în mod necesar şi co
TASS anunţă : In legătură cu a- tre delegaţii O.N.U. continuă să fostului ministru de rile lor se consideră ameninţate lui american faţă de Siria. Saud tuaţiei economice a ţării şi lan muniştii...". ‘
de Siria. Chiar şi guvernul Ior a comiuhicat lui Eisenhower că
legerile membrilor nepermanenţi fie încălcate în mod grosolan în Externe aî Libanului
dan iei,care la început, a încercat situaţia din Siria nu justifică cu
ai Consiliului de Securitate care folosul unor anumite cercuri. BEIRUT 2 (Agerpres). — să dea un răspuns evaziv, a re nimic zarva • stimată de Depar-. Viafa de m izerie a em igranfilor
au avut loc la 1 octombrie, de Este cît se poate de evident că Presa libaneză publică apelul lui cunoscut în cele din urmă prin tamentul de Stat despre un pre
legaţia sovietică a dat publici Henri. Pharaon, fost ministru de tins pericol pe care l-ar prezenta din A ustralia
tăţii o declaraţie pentru presă. aceste acţiuni subminează presti Externe al Libanului, în care ce reprezentantul său la O.N.U. că Siria în Orientul mijlociu.
In declaraţie se subliniază că doi giul şi importanţa Organizaţiei re „o adevărată reconciliere na Siria nu a ameninţat şi nu a- SIDNEY 2 (Agerpres). — Re din Anglia a-iau 'alăturat munci
din cei trei candidaţi — Pana Naţiunilor Unite. Nu se poate ţională". Pharaon arată că pen meninţâ suveranitatea Iordaniei. Convorbirile dintre regele vista australiană „Tribune" pu torilor dulgheri australieni ca
ma din partea ţărilor Americii aştepta o activitate rodnică din tru a satisface năzuinţele popo Agenţiile de presă au anunţat Saud şi conducătorii Siriei au blică un arii col în oare des orie re condamnă politica primului
Latine şi Canada din partea partea unei organizaţii în care rului libanez guvernul trebuie să de asemenea că prinţul Feisal fost urmărite cu atenţie la Cai soarta grea a emigranţilor în ministru al Australiei, Menzies,
Commonwealthului britanic, — un grup numeros de membri este revizuiască acordul, americano- al Arahiei Saudite., care se află ro. In cercurile politice egiptene Australia. In oraşul Ingham din de încurajare a emigrării în Au
au fost aleşi în conformitate cu lipsit sistematic în mod arbitrar libanez definit prin comunicatul în S.U.A., a declarat:după în se subliniază cu satisfacţie re nordul stalului Gneensland, sub- stralia. In urma propunerii noi
acordul de la Londra cu privire şi ilegal de posibilitatea' de a comun americano-libanez din 16 trevederea ou Eisenhower şi Du- zultatele tratativelor siriano- bliniază revista, noii emigranţi lor emigranţi, sindicatul munci
la distribuirea locurilor neper participa în mod rodnic la acti martie a. c., cu alte cuvinte să lles că respinge categoric afir saudite, raleyîndu-se că politica care nu-şi găsesc de lucru sînt torilor din construcţii a hotă-
manente în Consiliul de Securi vitatea organismului celui mai renunţe la doctrina Eisenhower maţia Departamentului de Stat nevoiţi să doarmă în parcuri. Ei rît să adreseze o scrisoare mun
important — Consiliul de Secu care după părerea lui Pharaon, că evoluţia situaţiei din Siria de ameninţare dusă de S. U. A. nu au bani, n-au ce mînoa, n-au citorilor din industria de cheres
reprezintă „principalul motiv de „ar ameninţa vreun sfat vecin". împotriva Siriei poate duce nu
O altă manifestare a încrederii la scindarea lumii arabe, ci la mi jloace de . existenţă. Atunci tea din Anglia în care să le
faţă de guvernul sirian o consti rezultate oontrăire. In aceeaşi or
dine de idei la Cairo s-a luat
tate. In ce priveşte cel de al trei ritate. discordie". tuie vizita la Damasc a regelui notă ou satisfacţie de declara cînd emigranţii s-au adresat po- ceară să dezvăluie întregul ade
lea membru nepermanent al Con Delegaţia sovietică consideră După părerea lui Pharaon, Li Saud al Arabiei Saudite. In tim ţiile premierului irakian, Jawdat, .liţiei li s-a spus că deoarece nu văr asupra situaţiei emigranţilor
siliului de Securitate —¦ Japo în cursul vizitei sale la Damasc sînt cetăţeni australieni nu pot în Australia oare nu au de lucru
nia, se spune în declaraţie, ea această votare ca o discriminare ° banul nu trebuie să-şi ia nici pul şederii sale în capitala si prin care acesta a asigurat că primii indemnizaţii de şomaj. şi nu au locuinţe. Din această
a fost aleasă încălcîndu-se făţiş făţişă faţă de ţările Europei ră un angajament de ordin militar riană, regele Saud .a făcut o de Irakul nu are intenţii duşmănoa In oraşul Ciairhs, tot din nordul cauza numeroşi emigranţi sînt
aşa cum se prevede în comuni claraţie la postul de radio în se faţă de Siria..
săritene şi declară în această catul comun americano-libanez oare a arătat că Arabia Saudită statului Gueensland, emigranţi
Carta O.N.U. şi acordul de la privinţă un protest hotărîtor. din 16 martie, va _respinge orice agresiune ca adăpostiţi în lagăre aşteptînd să
Londra. Declaraţiile provocatoare capete' de lucru. Ziarul „Sidney
In conformitate cu punctul 1 W sA A /V W W V V W /vW '/V vW VW VVW W 'A'' VVWWS/WVvf\AO''iA(VWWVW'/>/vW'^'/ *''il'vV W Şutr ‘Herald"' relatează că peste
al articolului 23 al Cartei O.N.U., De ce canadienii sînt tot mai iritati ale ini M enauer 5.000 de persoane se află în a-
membrii nepermanenţi ai Consi ceste lagăre._____
liului de Securitate trebuie să > au sfirnit proteste de indignare Vizita delegaţiei
fie aleşi ţinîndu-se seama de mo economice iugoslave
dul cuvenit de distribuirea geo de politica economică a S.U.A. In Franţa şi Polonia
grafică a locurilor. în Ind a
NEW YORK 2 (Agerpres). - trei ţări, printre alţii premierul te americană sau sub cdntrotul BONN 2 (Agerpres). — Re ce nu-i aparţin, Alsacia şi Lo-
Delegaţia sovietică constată La Hanover, statul New Hamp- canadian, John Diefenbaker, ILa- american; concurenţa făcută de centul interviu acordat de Ade- rena sînt vizate în mod indiscu NEW DELHI 2 (Agerpres).—
cu regret că în ce priveşte o re shire, a avut loc o înălnire an- rold Caccia. ambasadorul Marii surplusurile agricole americane nauer societăţii americane de ra tabil, chiar dacă acest lucru nu TANIUG anunţă : La 1 octom
giune întreagă şi anume regiu glo-americano-canadiană la ca Britanii în S.U.A. Clarence Rân dio şi televiziune Columbia Bro- se spune direct din anumite con brie au sosit la New Delhi S.
re au participat personalităţi de duit, consilier economic al pre produselor canadiene pe piaţa adeasting Corporation a provo siderente de ordin politic şi pen Vukmanovici, vicepreşedinte al
mondială; acapararea de către
nea Europei răsăritene atît Car seamă din viaţa publică a celor şedintelui Eisenhower. S.U.A. în proporţie de 60 la su cat nelinişte şi îngrijorare în nu tru a nu dăuna cauzei europe Vecei Executive Federative a R.
•!' •*8**0• •*t••• •»&« După cum relatează ziarul tă a exporturilor canadiene şi meroase cercuri ale opiniei pu ne". P. F. Iugoslavia, împreună cu
„The Christian Science Moni furnizarea a 73 la sută din im blice europene. Fireşte că în Polonia declara membrii delegaţiei economice iu
Poporul englez După cum se ştie, în acest in ţiile revanşarde ale cancelarului goslave.
tor”, această înălnire a scos la porturile Canadei.
iveală faptul că din cauza di „Această concentrare a co terviu, care a fost prima sa de Adenauer au provocat un val de Delegaţia iugoslavă a avut în
vergenţelor existente „prietenia merţului înir-o singură direcţie claraţie publică după alegeri, A- proteste şi indignare. „Germania trevederi cu ministrul Comerţu
L ă ţ i t ă î m p o M a a i e ă d e r i l \ dintre cele 3 ţări nu mai poate implică primejdii pentru Cana denauer a declarat deschis că occidentală, scrie ziarul „Glos lui şi Industriei al Indiei în le
fi apreciată ca- fiind completă”. da. a subliniat Diefenbaker, care frontiera Oder-Neise nu poate fi Pracy" este singura ţară care gătură cu posibilitatea lărgirii
a o titu m e a m a d u l u i d e t r a i Potrivit ziarului american, pre a acuzat Statele Unite că fac o recunoscută de Republica Fede pretinde azi schimbări teritoriale colaborării economice şi tehnice
ţ mierul Diefenbaker a ţinut la concurenţă neloială Canadei în rală şi că teritoriile apusene ale chiar cu preţul unui al treilea între India şi R. P. F. Iugosla
i înălnire o cuv'iintars ,,dramatică” ce priveşte plasarea produselor Poloniei ar trebui incluse în pla război mondial. Pretinzînd inte via.
LONDRA 2 (Agerpres). — Ziare ca „Daily Herald", j în care a arătat „dece canadienii agricole pe piaţa mondială, a- nul Schumann şi în piaţa comu grarea teritoriilor apusene ale
Toate ziarele britanice subli- „News Chi onicle", „Sunday j sint tot mai iritaţi de politica dăugind că Canada nu poate nă, organizaţii dominate de ca Poloniei în pianul Schumann do Sentinţa în procesul
4 niază că marile sindicate ale Pictorial" sau „Daily Worker" * economică a Statelor Unite”.
t muncitorilor englezi încep în arată că înnumeroase regiuni | concura cu poziţia economică pitalul vest-german. minat de capitalul vest-german, a trei spioni
Principalele obstacole. în ca dominantă a Sleitelor Unite”.
t toamna aceasta o bătălie a ale Angliei au luat fiinţă co- j lea unor reiaţii de „bună veci „Faptul că Adenauer a folosit Adenauer caută să realizeze ve în R. L>. Germană
nătate” între Canada şi S.U.A.. In încheierea cumntării sale primul prilej după alegeri pentru chiul vis al miiitariştilor prusaci
* salariilor, pentru apărarea ni- mîtete de luptă pentru anii-* a spus Diefenbaker, sînt urmă premierul canadian a spus că în a aminti lumii întregi că Germa de a germaniza Silezia şi Pome- BERLIN (Agerpres). —
toarele : dezechilibrul balanţei Canada ..domneşte un sentiment nia occidentală nu a renunţat la rania de vest. Problema teritorii După cum anunţă agenţia ADN,
fi velului de trai al clasei mun- larea legii antidemocratice ce revendicările ei teritoriale nu lor apusene ale Poloniei a fost tribunalul districtual din Pots-
* comerciale a Canadei cu State de îngrijorare din cauza impli este de bun augur subliniază însă rezolvată odată pentru tot dam a dat sentinţa în procesul
« citoare ameninţate de politica ameninţă pe mii de salariaţi, le Unite; faptul că industria ca caţiilor politice ale controlului ziarul englez „Daily Express" a trei agenţi ai organizaţiei de
nadiană este în parte proprieta care adaugă: „Nu importă dacă deauna acum 12 ani şi domnui spionaj vest-german, a aşa zi
i economică a guvernului con- şi pensionari cu evacuarea în j american asupra industriei cana aceste revendicări se referă la Adenauer ar trebui să ştie că în sului „Comitet de investigaţie a
diene”. teritorii din răsăritul sau din a- această problemă opinia tuturor juriştilor liberi", acuzaţi că au
servator. stradă. pusul Germanici. Important e polonezilor este unanimă şi că comis acte de spionaj militar şi
faptul că în Europa se aude din economic pe teritoriul R.D.G.
* Laolaltă cu alte publicaţii Revista „Sunday Pictorial" { nou un glas german care formu nici un guvern polonez nu va
* lează revendicări teritoriale". permite vreo discuţie în legătură Tribunalul i-ia condamnat pe
i de mare tiraj săptămînalul arată că lupta împotriva le- f cu această problemă de mult re spioni la închisoare pe termene
i „Sunday Pictorial" arată că gii chiriilor se desfăşoară în î In Franţa interviul lui Ade- zolvată". variind între 8 şi 15 ani.
* măsurile de „austeritate" pe condiţii deosebit de grele, d e-; Lupta grevistă a oamenilor muncii
4 din italia
i care şi le propune guvernul oarece proprietarii, cu spriji- 4
ROMA 2 (Agerpres). De pes- ~ tombrie ziarul „Unita" anunţă
i vor ameninţa slujbele a nu nul autorităţilor, au recurs Ia î
mai puţin de 500.000 de sala- măsuri, care potrivit legilor $
riaţi din diferite ramuri indus- britanice sînt ilegale, reţinînd j
triale. In consecinţă, arată re- valoarea chiriilor sporite din * două săptămîiii atenţia opini- ca oamenii rnunoţi din Marina na u f a provocat o impresie ch OOOCaQGOOr^QOaOOQQOaQQC&QOOOOOO&XX
vista, marile sindicate au a- salariile locatarilor. In special j 1 publice italiene este aţintită di Ciar.rana au trimis o scrisoare se poate de penibilă, căci, după
nunţat că vor lupta pentru a- în anumite regiuni din Scoţia j spre orăşelul Marina di Carrara preşedintelui Republicii, Gron- cum arată ziarul „Tribune des
părarea nivelului de trai al — arată revista — sute de ? (provincia Maissia Carrara) unde M A G A Z IN
muncitorilor, împotriva orică- muncitori şi-au văzut salariile • muncitorii de la uzina de cons
ror îjncercări de a se efectua ciuntite în acest fei pentru J trucţii navale „Apuiano" duc o chi, cerîridu-i să intervină şi să Nations", „numeroşi francezi ştiu V1NERI 4 OCTOMBRIE 1957
concedieri sau reduceri de sa- plata chiriilor pe care ei nu j luptă aprigă împotriva aamovol- prea bine că atunci cînd un ger
pună capăt samavolniciilor. Gre man începe să revendice teritorii SPECTACOLE te; 15,05 Concert de prînz; 18,00 Din
va continuă. CINEMATOGRAFICE cîntecele festivalurilor de tineret; 18,45
larii. le-au recunoscut mărite î n ! niciei patronilor. Lupta a înce DEVA: Ghimpele: ALBA-IU- Muzică uşoară; 19,10 Prelucrări de fol
In numeroase întreprinderi, mod legal. ; put la chemarea organizaţiilor PE SCURT LIA : Odată în viaţă : BR A D : Căpi clor ale compozitorilor noştri; 20,15
tanul din K oln; BARU M ARE: Teatru la microfon: „Gaiţele" de Al.
cum ar fi uzinele Morris din Pentru guvernul conserva- j sindicale oare fac parte din cele
Oxford, sau la şantierele na- tor este neliniştitor faptul că j 3 uniuni sindicale principale din BELGRAD: Râspunzînd invi insulele Okindwa au fost daţi Altura; HAŢEG: Camelia; APOLDU Kiriţescu; 21,35 Muzică populară ro-
Italia — Confederaţia Generală taţiei guvernului grec, Edvard morţi sau•dispăruţi 132 de per DE S U S : Un vis împlinit; SIME- m înească; 23,00 Concert de noapte.
vale din Clydeside, mii de un mare număr de organizaţii j a Muncii din Italia, „Confede Kardelj, vicepreşedinte al Vecei soane, 62 de persoane au fost RIA: Dansez cu tine; ILIA: Mai Programul 11: 14,20 Program de mu
raţia italiană a' sindicatelor oa Federative Executive a R.P.F. grav rănite iar 186 — uşor ră presus de dragoste; ORAŞTIE: Fe- zică populară romînească interpretat
muncitori au declarat grevă locale ale partidului conserva- j menilor muncii" şi „Uniunea ită- Iugoslavia, va pleca la 21 oc nite. 6537 de clădiri au fost dis dra ; SEBEŞ : Bonjur elefant; TEIUŞ : de clarinetistul Nicolae B ăluţă; 16,20
iană a muncii". tombrie într-o vizită oficială în truse. Numeroase nave mici au Intîmplare la Bendelachet; PETRO Gintă orchestra „Barbu Lăutaru" a
în semn de protest împotriva tor au luat poziţie împotriva ! Grecia. fost aruncate pe ţărm şi avaria ŞANI : Cronica amanţilor săraci; Filarmonicii de Stat „George Enescu";
In cea de a zecea zi a grevei, te. Semănăturile au fost grav LONEA : Thil Buhoglindă ; ZLATNA : 17,15 Sfaturi gospodăreşti; 17,25 Muzi
încercării cercurilor patro- politicii economice a guvernu- ¦ administraţia uzinei, spetind să ir prejudiciate. Stan şi Bran studenţi la Oxford. că de estradă; 18,05 Din cîntecele şi
ringă rezistenţa oamenilor imun dansurile popoarelor; 18.55 Sfatul me
nale de a „restrînge produc- lui. U nul' din organele parti- i ii, a ariunţiat concedierea tutu- DAMASC La 1 octombrie, ir SELECŢIUNI DIN dicului: Migrena; 19,30 Muzică uşoa
¦or greviştilor. • Totuşi. această după o vizita'de prietenie de mai PARIS : După cum anunţă a- PROGRAMUL DE RADIO ) ră de compozitori romîni; 20,30 Mu
ţia", concediind muncitori sau dului conservator, „Daily Tc- j hotărîre a patronilor nu a frîni multe zile în portul sirian Lata-' zică uşoară: 21,45 Concert de estra
voinţa de luptă ,a oamenilor kya, gruparea de nave militare genţia France Presse în regiunea Programul 1 : 5,35 Jocuri populare dă; 22,30 Muzică corală romînească,
reducînd numărul de ore de legraph", notează că la apro- ¦ muncii de la această uzină. In sovietice a părăsit portul îndrep- insulei Fayal (arhipelagul Azo- romîneşti! 6,15 Muzică uşoară: 7,07
dignaţi de samavolnicia capita tîndu-se spre patrie. Melodii populare romîneşti: 7,45 Con BULETINE DE ŞTIRI :
lucru. i piaţa conferinţă a partidului i liştilor, muncitorii de la alte în re) a început erupţia puternică cert de dimineaţă: 9,00 Muzică din 5,00; 6,00; 7,00; 11,00» 13,001
treprinderi's-au declarat solidari ? a unui vulcan. Flacăra care se operete romîneşti; 10,00 Opera „For 15,00: 17,00; 19,00; 22,00 ; 23,52
Un loc important în lupta care va avea loc Ia Brighton : cu greviştii şi au organizat a - ridică din crater are o înălţime ţa destinului" de Verdi; . 13,05 Pro-, (programul I ) : 14,00: 16,00: 18,00»
PA RIS: Potrivit agenţiei de 400 de metri, vulcanul arun gram de muzică populară; 14,00 Frag
împotriva scăderii nivelului de peste 10 zile, cele maţ multe ; France Presse, în urma taifunului
trai al maselor de salariaţi îl rezoluţii exprimă îngrijorarea i
ocupă larga mişcare populară diferitelor organizaţii ale par- :
împotriva legii chiriilor adop- tidului faţă deagravarea n e -:
tată de guvernul conservator, încetată a situaţiei economice f
prin care se permite scumpi- a ţării ca urmare a politicii ?
rea chiriilor pentru locuinţe, guvernului. ;
jutorareia familiilor lor. La 1 oc- care a bîntuit la 26 septembrie că lavă. mente "din cele mai cunoscute' opere- '20,00 ;¦ 21,00 ; 23,00 (programul II).
Redacţia şi administraţia Harului slr. 6 Manie nr. 9, Telejun . J-189. Taxa plătită in numerar confoun aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr.236,320 din 6 noiembrie, 1949, —. Tiparul întreprinderea Poligraţică „l Mai" DEVA