Page 13 - 1957-10

r'o g i onă!ă,
S ^ O R G A H A l COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA $1
Anul IX. Nr. 872
Pentru recolta anului viitor
Gospodăriile agricole de s-ar putea atribui acestei rea­
stat din regiune pot şi
trebuie să termine cam­
pania de toamnă la timp
şi în condiţiuni bunel
Sarcina 'de căpetenie pentru
gospodăriile agricole de stat,
gospodăriile agricole colective,
întovărăşiri şi pentru tiranii
muncitori cu gospodării indivi­
duale, în momentul de faţă este
pregătirea, şi desfăşurarea în
cele mal 'bune oondiţiuni şi ta
timp a campaniei agricole de
toamnă. .
Gunoscî.nd. . .că orice., întîrzîe.ne. semenea din cele 1.995 tone, de
poate prejudicia recolta anu ui
viitor, au fost luate, în majori-
tatea gospodăriilor, măsurile po­
trivite pentru ca desfăşurarea
campaniei de toamnă să cunoas­
că rezultatele cele mai bune.
In gospodăriile de stat din
Petreşti, Cîlnic, Vimgard şi Alba
falia, s-a avut grijă ca atela­
jele să fie puse la punct, s-au
reorganizat echipele de lucrători;
în vederea recoltării porumbu­
lui, cartofilor şi strugurilor au
fost pregătite pătulele, pivni­
ţele, cramele şi butoaiele pentru
vinificaţie etc. Datorită măsuri­
lor luate în gospodăriile de stat,
au fost efectuate pînă acum 0-
rături pe o suprafaţă de 660
hectare din cele 789 planificate
pentru a fi însămînţate ou grîu,
secară, masă verde, orz de toarn-
nă etc.
, Condiţionarea seminţelor s-a
făcut în proporţie de 100 la sută,
adică au fost condiţionate 157
tone seminţe în total. La însi-
lozări de furaje, de asemenea
au fost obţinute unele rezultate.
Din cele 4.200 tone planificate
pentru gospodăriile de stat au
fost realizate 3.031 tone furaje
însilozate. Cu unele complectări
SiiGă 50 de noi
întovărăşiţi
Zilnic, numărul celor care În­
tocmesc cereri pentru a lucra
pământul în comun, creşte Ia în­
tovărăşirea din Săsciori, raio­
nul Sebeş. La 27 septembrie,
a.c., adunarea generală a con­
firmat primirea a încă 50 de
familii de ţărani individuali în
întovărăşire. Cu acestea, numă­
rul întovărăşiţilor se ridică ta
78. In ultimele două zile au fost
depuse încă 9 cereri pentru in­
trare în întovărăşire.
Printre cei noi înscrişi, se gă­
sesc tovarăşii: Zaharie Petrişor,
loan Precupescu, Nicolae Pre-
cupescu, Nicolae Nistor, Maria
Cristea, Petru Paştulea, Nicolae
Man.
Printre colectivistele
din Pricaz
Pe colectivistele de la G.A.C.
din Pricaz, le-am găsit la scos
de cartofi. Fiecare se străduia
să termine cît mai repede rîndul
început şi să ia altul de la cap.
Munceau, dar voia bună nu le
lipsea. Glumele şi şotiile, presă­
rate din cînd în cînd, făceau par­
că munca mai plăcută, mai u-
şoară.
Printre ele se afla şi Ana Po­
pa, una dintre membrele echi­
pei legumicole, care, singură a
prestat pînă acum 150 zile-mun-
că. Tidia Pătruţescu, Viorica
Păşeau, sau Maria Oşan au
muncit şi ele cu multă sîrguinţă.
Şi ele şi-au înscris în registrul
colectivei, prima 139 zile-muncă,
iar a doua şi a treia cîte 120 zi­
le-muncă.
Despre echipa legumicolă în
general se pot spune multe lu­
cruri frumoase. N-au lipsit tova­
răşele nici cînd a fost vorba ^de viste ale G.A.C. din Pricaz, ute-
munca la cîmp, la seceratul griu­
lui sau prăşitul porumbului, nici
ia însilozare, nici la grădină.
In numai două zile harnicele
colectiviste din echipa legumico­ Florica Indreş şi Mărioara Mi-
lă, care sînt în număr de 17, au hai.
j.yn °^ o a ra-[)Gţjg
Vineri 4 octombrie 1957
lizări calificativul suficient, a-
vîod în vedere că posibilităţile
de care dispun unele gospodării
de stat în direcţia aceasta nu
sînt din cele mai bune.
Este necesară unilatera-
lizarea ?
In problema recoltării porum­
bului şi a recoltării cartofilor,
cifrele oare indică realizările re­
flectă o stare de fapt criticabilă.
In toate gospodăriile de stat
trebuie să fie recoltate 875 tone
de porumb. Din acestea — deşi
porumbul a ajuns la coacere de­
plină — au fost realizate de fi­
bra 155 tone. La cartofi de a-
a ^ a 0 fo s ţ. peooltată cantitatea gospodăriei nu s-a învrednicit
432 j0ne.
Nici în problema strângerii să realizeze nici această supra­ harnicilor mineri ca losif Duşan, Con­ torul IV B al tineretului. Ingi­ fost realizat la limită sau în cel
trifoiului şi lucarnei de sămînţă
lucrurile nu stau mai bine. A-
bia de pe 95 hectare din cele
220 planificate a fost istrînsă re­
colta.
Slab se prezintă la strînsul
porumbului — deşi la celelalte
culturi a obţinut rezultate fru­
moase — gospodăria de stat din
Apoldu de Sus. Procentajul cu­
lesului indică aci abia 4 la sută.
Locul ultim pe graficul recol­
tării de cartofi îl deţine gospo­
dăria de stat Alba Iulia. finind
cont de posibilităţile acestor
gospodării, rămînenea în urmă
la executarea acestor lucrări este
cu totul nejustifioată şi ea se
datoreşte faptului că tovarăşii
din conducerea gospodăriei se
orientează acum mai mult spre
recoltarea strugurilor şi virnifi-
caţiei. Aoi s-a unilatenalizat
munca neglijînd celelalte acţiuni
pentru strângerea concomitentă
0 recoltei..-: . ,_____
Au început însămîntarile
Pe ogoarele gospodăriei agri­
cole de stat Alba Iulia, secţia Gal-
da de Jos, au început însămîn-
reuşit să scoată cantitatea de
7.800 kg cartofi. Alături de echi­
pa legumicolă au muncit la sco­
sul cartofilor şi echipele de cîmp.
Din echipele de cîmp, în frun­
tea întrecerii s-au situat colec­
tivistele Domni ca Dănilaş, Mă-
rioana Mihai, Mărioara Opreaţi,
Marica Stîrc Valeria Ju'nie. •
Ecitipe.’e de cîmp au recoltat
cantitatea de 9.925 kg cartofi.
Hărnicia lor 'a fost răsplătită,'
cînd s-a împărţit avansul de 40
la suta. Fiecare colectivistă -a
primit suma de 17 lei pe zi-
miincă, plus o cantitate de ce­
reale, brînză şi legume. Astfel,
dintre colectivistele de oare am
vorbit mai sus, Domnica Dăni­
laş a primit suma de lei 2.839,
634 kg grîu, 230 kg orz şi cîteva
kg brînză.
Nu se cade să nu amintim şi'
despre cele mai tinere colecti­
mistele care au ajutat la înisilo-
zarea celor patru vagoane de
porumb. S-au evidenţiat în a-
oeastă acţiune Viorica Păşeau,
E. QHIRAN
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢt - VAt
C ITII I
în acesf număr: In laboratorul u-
zinei „Victoria" din
— Toată atenţia cererilor oameni­ Călan, lucrează ti-
năra Emilia Rado.
lor muncii (pag. 2_a) ¦
— Din viaţa culturală (pag. 2-a) :
— Oraşul Brad poate fi mai bine
gospodărit ¦ (pag. 2 -a ); Ejectuind cu multă
— S-a deschis noul an şcolar în precizie analizele,
învăţămîntul de partid munca sa este de
(pag. 3-a) ; mare folos cadrelor
— Oamenii muncii din ţările ca­ inginereşti din uzi­
4 pagini 20 bani pitaliste se ridică împotriva con­ nă. In acelaşi timp,
diţiilor mizere de trai păstrează o curăţe­
(pag. 3 a ) ; nie exemplară la
La mina — De ce a căzut cabinetul Iul locul de muncă.
Bourgăs Maunoury (pag. 4 - a ) : IN CLIŞEU: E-
— 325 de ani de la intrarea la- milia Rado, efec-
Situaţii provenite Lunca Icutiei în componenţa statutul tulnd o analiză
rus (pag. 4 - a ) ; chimică,
din nepăsare Desigur că foarte mulţi cititori nu — Actul de acuzare în procesul
au auzit pînă acum de mina Lunca. complotiştilor din Siria.
Situaţia globală pe Trustul E neînscrisă încă pe harta tării. Ea (pag. 4-a).
regional Gostat, arată că au se află în apropierea exploatării car­
fost însămînţate pînă acum 120 bonifere Ţebea. De fapt nici nu a fost Se poate lichida răminerea în urmă
de hectare cu grî-u din cele 789 timp pentru însemnarea ei pe hartă, a sectorului IV B de la mina Lupeni
planificate. întrucît este tînără. Şi totuşi despre
hărnicia minerilor de aici, se pot spu­ Poate că mulţi şi-au pus în­ cu randamentul n-a stat prea bi­ In faţa acestor cifre conduce­
Printre ultimele gospodării ne multe lucruri bune.
de stat unde nu s-a însămînţat
nici cea mai mică suprafaţă de In primul rînd ei au reuşit ca pînă
teren cu grîu, se găsesc gospo­ acum să sape în adîncurile pămîntu-
dăriile de stat din Simeri a şi
Haţeg. Aci nu s-a început re­
coltatul porumbului şi nici în-
sămînţatul griului. Gospodăria lui peste 900 m liniari de galerii, iar trebarea de ce în ultima vreme ne sectorul IV B pînă la această rea sectorului şi a minei ar pu­
de stat din Simeria, de exemplu, pe luna septembrie să dea peste pre­ colectivul minei Lupeni nu şi-a dată. In luna ianuarie, a fost re­ tea aduce puţine argumente.
avea în plan pentru însămînţat vederile planului mai mult cu 125 to­ putut realiza sarcinile de plan. alizat în proporţie de 74 la -sută, Vom trece aşa dar la analiza
pe lî-ngă altele şi 4 hectare se­ ne cărbune. Au încetinit oare minerii de la în martie 82 la sută, în aprilie cauzelor care au determinat a-
cară masă verde. Conducerea cea mai mare mină ritmul mun­ 92 la sută, iar în august în pro­ oeastă stare de lucruri.
Pentru obţinerea succeselor amin­ cii? Nici vorbă de aşa ceva. porţie de 96 la sută. In celelalte
tite se pot aduce cuvinte de laudă luni neamintite, randamentul a Cauze obiective sau
Toate relele pornesc de la sec­
subiective?
faţă. La ambele gospodării nu stantin Oprişa, losif Gligor, David O- nerul Ovidiu Dula, şeful acestui mai bun caz cu o depăşire mi­ Mai întîi de toate trebuie ară-
au fost efectuate arăturile de •prişa, şi alţii. Ei, ca şi întregul co­ sector, ar fi gata să vă găsească nimă. taT că posturile planificate pe
toamnă. lectiv. de muncă de aici, au ţinut ca august, aprilie şi martie au fost
aceste succese să le închine sărbă­ numeroase motive aşa-zise 0- Cu preţul de cost, ce-i drept, depăşite cu mult. Bunăoară, nu­
Este cazul — ounoscînd im­ toririi Marelui Octombrie. biective, mai ales că de la înce­ se stă mai bine în ultimele 5 mai pe luna august ele au fost
portanţa mare pe care o prezin­ putul lunii septembrie sectorul a lu n i; în schimb în primele trei depăşite cu 400. Or, în aseme­
tă efectuarea la timp -a lucră­ O noua secfie avut de suferit din pricina pre­ luni ale anului este depăşit cu nea cazuri e şi firesc ca produc­
rilor din campania de toamnă — siunilor. In parte, puteţi să-l cre­ mult. De pildă, în luna ianuarie, tivitatea muncii să fie scăzută
ca conducerile acestor gospodă­ Pentru satisfacerea cerinţelor mereu deţi. Dar în cea mai mare mă­ tona de cărbune a costat mai şi în consecinţă producţia să ră-
rii ca şi ale celorlalte care nu crescînde ale consumatorilor, întreprin­ sură să nu-1 credeţi. mult cu 28 lei decît era planifi­ mînă în urmă. Aceasta mai pre­
sînt cu lucrările la zi, să ia . Vom încerca să analizăm si­ cat. Legat de aceasta, calitatea
toate măsurile pentru a asigu­ tuaţia pînă la ivirea presiunilor supune şi slaba organizare a
şi apoi vom arăta de ce presiu­ cărbunelui a lăsat şi ea de do­
nile din stratele subţiri au putut GH. CERME1ANU
rit în junile aprilie şi mai cînd
ra desfăşurarea normală a cam­ derea de industrie locală din oraşul produce nereguli în sector, ne­ procentul de cenuşă a fost de­
paniei de toanină, numai astfel Brad a înfiinţat de curînd o nouă sec­ reguli care puteau fi evitate, cel păşit cu 1 şi respectiv 2 la sută.
avînd garanţia unei recolte cît ţie de preparat vişli. Noua secţie, este puţin parţial, dacă s-ar fi luat ( Continuare in pag. 3 a)
mai bogate în anul viitor. dotată ou o aparatură modernă care măsurile cele mai indicate.
permite prepararea de vişli în mai
Trustul regional Gostat, tre­ bune condiţiuni şi în cantităţi mari. De la începutul anului şi pînă
buie să supravegheze şi să în­ la 1 septembrie, dată la care în­
drume cu mai multă hotărâre Trebuie menţionat că de la înfiin­ cepuseră din plin presiunile, co­ laVeşti de uzina „Victoria" Călan
toate gospodăriile pentru a nu ţare şi pînă în prezent noua secţie lectivul sectorului era dator pa­
pierde nici o singură zi din tim­ a adus întreprinderii de industrie lo­ triei cu 2.950 tone cărbune. Nici
pul prielnic desfăşurării munci­ cală un venit de peste 65.000 lei.
lor agricole. Dîn fondul întreprinderii Cu planul lunar depăşit cure, că. vor beneficia de can­
tităţi mai mari din acest ma­
Fondul întreprinderii „Banii. — Serviciul planificare de la terial.
potoc“, se ridică în .prezent la uzina ,.Victoria” Călan?
suma de. 212:000 lei. Din acest La turnătorie
fond s-iau plătit prerhiî la mun-' — Da, întocmai — răspunse
citori şi tehnicieni în valoare de o voce de bas de la celălalt ca­ După rezultatele obţinute, re­
23.000 lei. Premiile date mun­ păt al firului. iese că nici colectivul secţiei tur­
citorilor şi tehnicienilor sînt cu­ nătorie nu s-a lăsat mai prejos.
prinse între •300—1.000 lei: Tot — Aici redacţia. Dacă ureţi. La o seamă de sortimente pla­
din acest fond. s-a cumpărat un vă rugăm ' să ne comunicaţi nul a fost depăşit simţitor, iar
¦aparat de radio, iar pentru ac­ cum s-au comportat jurnaliştii calitatea produselor s-a îmbu­
ţiuni soclal-cu’turale şi sportive, dumneavoastră în luna trecută. nătăţit faţă de luna preceden­
s-a cheltuit suma de' 6.526 lei. tă, luna august. Aşa de pildă,
— Abia am terminat de cal­ ta cochile, planul a fost depăşit
Realizări culat. . Pe ambele furnale planul cu 14,4 la sută, iar la articole
de la Aprozar-Brad a fost depăşit cu 0.5 la sută. sanitare cu 5 la sută. Se remar­
Nu-i mult dar totuşi e ceva. că în mod deosebit echipele con­
duse de turnătorii fruntaşi I.
— Care au fost cele mai bune Caşuta şi A. Megyesi.
echipe de Jurnalişti?
-------c o o -------
— Aceasta e mai uşor. Notaţi
că cete mai bune în întrecere au La fabrica de feracofă
fost echipele conduse de ! Bîr-
lea, 1. Ştefănescu de la furna­
In cursu^ trimestrului III, la lul 1 şi cea condusă de I. Mun- din Deva
depozitul cu viramente al O.C.L. teanu de la furnalul 2.
Aprozar din Brad, care aprovi­ In perioada celui de-al treilea
Mai multă zgură trimestru al anului 1957. s-a
zionează cu legume şi zarzava­ granulată mărit capacitatea cuptoarelor
turi cantinele, internatele şi de ars calde cu circa 10— 15 la
spitalele, s-au făcut vînzări în Poate ştiţi că zgura granu­ sută, s-a montat şi dat in ex­
valoare de 132.356 lei, faţă de lată este-un preţios material de ploatare un nou malaxor pen­
64.000 mii lei cît era planul va­ construcţie. Colectivul secţiei tru preparatul pastei.
loric. Şi la unităţile de desface­ furnale care printre altele se o-
re ale aceleiaşi organizaţii co­ cupă şi de acest produs, i-a dat Datorită măririi capacităţii
merciale din raionul. Brad, s-au o mare atenţie în luna septem­ cuptoarelor de ars, introducerii
făcut vînzări de 317.000 mii lei, de utilaje noi şi entuziasmului
cu care munceşte colectivul a-
depăşindu-se astfel planul cu
ţările cu grîu de toamnă. torul său 15 hectare de teren în 28.661 lei. brie. cestei fabrici pentru a întâmpi­
In clişeu : tractoristul loan An- loc de 8 ha cît e norma. Că este aşa, ne-o dovedeşte na ziua de 7 Noiembrie cu rea­
Printre tovarăşii care au con­ lizări cît mai mari, planul de
dreica însămînţează zilnic cu trac­ tribuit mai mult la obţinerea a- fără echivoc depăşirea planului producţie pe trimestrul III la
cestor realizări, sînt loan Toma, cu 38,8 la sută. E cea mai mare plăci de teracotă a fost depăşit
şeful depozitului cu vînzare prin depăşire realizată în ultima vre­ cu 10,6 ta sută, la valoarea pro­
me la acest produs. Construc­ ducţiei globale şi valoarea pro­
viramente şi Nicolae Putuca de tori au un nou prilej să se bu- ducţiei marfă cu 10,5 la sută.
la unitatea nr. 19 din Gurabarza.
Pe luna septembrie planul la
valoarea producţiei globale a
B A N A TEANU VINE LA M IN A fost realizat în proporţie de
103.7 la sută, iar de la începutul
anului şi pînă la sfârşitul lunii
Dimineaţa aceea n-a — Ş i noi am pierdut schimbul isprăveşte cu trebă Lăpădatu nedume- seamă spusele. Vrea să rescu, Cercel, Muntea- septembrie, planul la producţia
globală a fost realizat intr-un
fost neobişnuită. Ploua pe unul Cosma. 'învăţătura şi se pregă- rit. vadă cit ochii lui cum e nu şi Creţeseu, îşi a- procentaj de 113,4 la sută. r;
----- 0O0-----
mărunt, aşa cum plouă — Venea cu varză ? teste de şui, vremea — Unu. cu varza... cu propaganda şi de aia duc carnetele, de salari-
în Valea Jiului zile de-a __ Venea la mină, cînd burlacii fac cum- Uite-l m ă! ţine morţiş . să-i vizite- zare. 1500—2500 lunar. 2300 kg carfofi contractaţi
într-o singură zi
riadul. Ceaţa rece şi ce­ voia să se facă mese- pârâturi din piaţă şi — Care? ze pe moldoveni la dor- — T hil Să mă bată
— Ala din piaţă. milorul şcolii. dumnezeu 1...
nuşie coborise peste a- riaŞ' plamiri pentru a doua zi.
Şi bătiăţeatiu îşi face
şezarea de pe Jiu, ves­ — Moldoveni la mi- Vasile Cercel şi Nico- Ciogîrlea şi-a revăzut — Dracu să mă ia iar semnul crucii. Tot mai mulţi ţărani muncitori
din comuna Bulzeşti se conving
tind toamna. nă ? lae Lăpădatu, conduc moldovenii, dar nu vroia de-oi crede pînă ce nu — Fraţilor, o dau dra­
cului de varză. Am 12 de avantajele pe care le oferă
Şi, totuşi, ceva a- — De ce nu ? grupul moldovenilor a- să creadă• în ruptul ca- r o d / veri şi 3 fraţi. De nu contractările de cartofi cu statul.
i-oi aduce pe toţi la Astfel într-o singură zi în- a-
par/e se petrecea in Ciogîrtea se întoarse bia angajaţi şi dau ex- pului că cei care au . mină, să nu-mi ajute ceastă comună s-au contractat
ăl de sus / 2.800 kg cartofi dintre care nu­
dimineaţa înceţoşată... ca străfulgerat. Trei- plicaţii: venit la mină doar cu • •• ‘^ P O l S e n O t ă - mai ţăranul muncitor VioreLAl­
ba a încheiat contract pentru
Schiopu pune zeci de voci l-au între- — Ăsta-i clubul nou. 6 luni înainte, şi-au r ă ş t e S ă S e l a s e 1.000 kg. Printre cei care au mai
rămăşag b a t: „De ce nu ?“ Şi In dreapta, sînt casete contractat cartofi cu statul se ¦
'dintre ei, Şchiopii se înălţate anul trecut şi cumpărat deja aparate ^jgV a r z ă numără şi tovarăşii Aurel Cos­
ma cu 100 kg, Aurelia Rusu tot
de radio, haine, cărţi, cu 100 kg şi alţii.
— Tu ieşti din Ieşi? înfăţişă bănăţeanului: magazinul alimentar. ba chiar şi mobilă. Pipăie aparatele, le Un aport preţios în mărirea
cantităţilor de cartofi contractaţi
— Io? Io mi-s bă- — Pun rămăşag că-n Cum isprăvim şcoala, — Unchiule, io mă C e a r c ă , dar nu-i vine * cu statul l-a adus echipa con­
dusă de tovarăşul Traian Giur­
nătan. două luni iau la mină ne mută şi pe noi. duc să văd. Să văd cu s&-şl creadă ochilor, Dimineaţa aceea
II ştii pe Cosma? mai mutţi bani decît — Zău m ă? Şi unde. ochii mei.., — Măi, is ale voas- n-a fost neobişnuită.
Ploua mărunt — •aşa
Pe care Cosma? ţaCi tu pe toată varza, ne duce? Unchiul lui Ciogiriea ^re 2 cum plouă în Valea
a rămas cuvarza în Băieţii rid. Constantin Jiului, zile de-a rîndul
— Pe ăl din Sco­ — Nu cred I Asta-i — La blocuri. Cum­ piaţă, bţestemînd ziua Munteanu, Titus Nicul-
beaţi. propagandă... mine. părăm mobilă şi ne 'fi­ eînd a plecat cu nepo- rea, Constantin Cojoc Ceaţă rece şi cenuşie
— II ştie dracii.,, facem surăm.
— Nu. studiii / —. Las‘ pe tn-său la Iii. şi încă cîţiva, aduc de coborise peste aşezarea
— De ce să nu su­ Deocamdată să — Aşi?
angajarea. ' — Da unde? Doar - Asta-i bolind rău. Z'abă facturile. de pe Iii, vestind, toam­
dai ? Is năcăjii. tot la Petriia s-or în­
— Ce ai? Bănăţeanu se surat şi Hanganu şi De cînd s-o văzut la — Crezi acum? na. giu.
— S-o pierdut unu. cam dumireşte... Sloian şi Ţanţoş. Să faţă cu mc'dovenii ăştia, ' i ş i ' jace bănăţeanul Şi, iotuşi, ceva apar­ De asemenea, cooperativa
vezi mobilă la ei... numai despre baia de cruce. Iar rid fraţii. Şi te se petrecea in dimi­ „Dumbrava” din comuna Baia
Unu din Cirpa. cărbuni vorbeşte. Se ca uatfă Ciogîrtea neaţa înceţoşată... de Criş a încheiat pînă acum
— De-ar vedea bă- slncă tinerimea, dom'ie... cum n cu „propagau- contracte cu mai mulţi ţărani
— Şi de la vo i? La Şcoala minieră din naţeanu...
— Cum, „şi de . ta . Peirila ş-a sunat sfirşi-
voi?“. tul orei. E vremea cînd — Care bănăţean? în- Ciogîrtea nu-i . ia în da", Lăpădatu, Teodo- L. ZAMFIR muncitori pentru o cantitate de
/WV* 6.500 kg cartofi.