Page 14 - 1957-10
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 87 2
P fH V lW A G P S P O P A R U tg R C O lţC T lV I La sfat cu cetăţenii LA O CASĂ A COPILULUI fiică pHMidtalc
ij8>Le z&W
• O SE/1RA PLĂCUTĂ puteţi să pe-
Intr-una din sesiunile comitetului e- mijlocul cetăţenilor, sfătuindu-se cum ireceţi la restaurantul „Mureşul” din
Deva. Se servesc grătare... din fier
Producţii mari ş! constante de cereale xecutiv al Sfatului popular Teiuş, ra să organizeze mai bine construirea forjai, responsabili... pe mai multe că
podeţelor. Cetăţenii Gheorghe Coman, rări şi alte specialităţi culinare.
ionul Alba, deputatul Cornel Fostoc a Iacob Raţ şi alţii, au fost primii care
au pornit la treabă. Bineînţeles, după Spre delectarea privirilor, conduce
Gospodăria agricolă colectivă ha de grîu urmează să fie însă propus să se facă pe cîmp, trei po exemplul deputatului, care, cu carul rea restaurantului vă pune la dispo
„Petofi Sandor" din Deva, se mânţate după trifoi. său, a transportat materialele nece ziţie un bogat sortiment de reclame
deţe. sare. multicolore aşezate la loc vizibil.
poate mîndri cu producţiile mari Ingrăşămintele organice şi — Este necesar să le facem, spu Acesta este numai unul din cazu Pentru relaţii de bună vecinătate cu
rile în care deputatul Cornel Fostoc stomacul, aduccţi-vă de acasă prepa
şi constante obţinute la cereale chimice pe care colectiviştii le a- nea el, pentru că de asta depinde în s-a sfătuit cu cetăţenii. Asemenea ca ratele pe care restaurantul „Mureşul”
în fiecare an. Ca urmare ,a a- plică în fiecare an, au contri mare măsură terminarea la timp a- zuri sînt multe. De pildă, în proble din Dcvat le are... numai pe lista de
cestui fapt. bunăstarea colecti buit din plin la realizarea unor ma contribuţiei în muncă, deseori îl preţuri.
viştilor este în continuă creş producţii mari şi constante de muncilor agricole. Am stat de vorbă întîlneai stind de vorbă cu familiile
tere. cereale. cu mai mulţi cetăţeni şi ei sînt gata din circumscripţia, sa. Şi; întotdeauna, • O.C.L. ALIMENTARA din acelaşi
să ne ajute. Dacă nu facem aceste po el e ra primul care pornea la muncă, oraş face cunoscut tuturor că, pură la
mobilizînd pe cetăţeni prin exemplul noi dispoziţiuni, programul de lucru al
In primul an de muncă în co Producţiile mari obţinute de deţe, nu avem pe unde trece cu ca lui. Aşa a fost şi Ia înfrumuseţarea remizierei de la chioşcul din vecină
mun, colectiviştii au recoltat de gospodăria agricolă colectivă rele şi plugurile... străzilor, la contractările de cereale cu tatea staţiei C.F.R. Deva, se desfă
pe fiecare hectar cîte 2.720 kg din Deva, constituie o mărturie statul şi în toate laturile activităţii ob şoară in felul urm ător:
grîu şi 2.700 kg porumb boabe. vie a superiorităţii muncii în co Propunerea ¦deputatului Cornel Fos şteşti. Dar cea mai intensă muncă a
toc, a fost aprobată de comitetul exe deputatului, în discuţiile sale cu ce — Luni: benevol.
Producţii şi mai frumoase au mun, pe tarlale întinse, faţă de cutiv şi i s-a dat dezlegare chiar lui tăţenii, a fost să-i lămurească pentru — M arţi: din cind In cind.
obţinut in anul 1955. La ghiu, munca individuală pe parcele să se ocupe de această problemă. Şi, a intra în întovărăşirea agricolă. —- Miercuri: la aprecierea remi
producţia medie la ha, s-a ridi mici. iată-1 pe Cornel Fostoc, din nou în zierei-.
încă de la înfiinţarea întovărăşirii, — Joi: închis din lipsă de mărfuri.
cat la 2.750 kg grîu, iar la po Cornel Fostoc, care a fost primul în — Vineri: inventar.
scris, a dus lupta pentru atragerea al . — Sim bătă: program redus.
rumb. la 4.200 kg. In urma re tor ţărani muncitori. Lă început, ca s VA ANUNŢAM OFICIAL că, con
membru al comitetului de iniţiativă, îm siliul de conducere al cooperativei
coltelor bogate obţinute, pentru Din viata culturală preună cu Andrei Toth şi Ştefan Giur „Solidaritatea” Deva a hotătît ca în
fiecare zi-muncâ s-a împărţit giu, au reuşit să înscrie 23 de fami anii ce urmează să execute în între
colectiviştilor cîte 7.800 kg gfiîu, lii. Aceasta â fost în anul 1952. De a- gime consthicţia pe care a început-o
tunci, Cornel Fostoc, zi de zi, a stat în 1955 la fabrica I.A.R.T.
7,600 kg porumb, 5 kg cartofi, Zilele trecute, biblioteca raională din de cărţi. Ca foarte reuşită, amintim de vorbă cu ţăranii muncitori indivi E vremea jocului. Micuţii s-au prins de mină şi împreună^ Dacă în cursul viitorului plan cin'
însemnate cantităţi de fasole, Alba-Iulia, cu sprijinul secţiunii de prezentarea lucrării „Bolile sfeclei de duali convingîndu-i să intre în înto cinai survin ceva schimbări in hotă
floarea-soarelui, legume, fin, sfe Invăţămînt şi cultură a Sfatului popu zahăr”. vărăşire. Munca lui şi a altora, recol [cu tovarăşele educatoare se joacă. -fţ rîrea consiliului de conducere al coo'
clă furajeră, zahăr, vin, ţuică şi lar raional, a organizat o consfătuire tele bogate obţinute de întovărăşiţi, au perativei „Solidaritatea”, vă vom in'
9,16 lei, cu bibliotecarii bibliotecilor săteşti şi Reuşita acţiunilor întreprinse, se făcut să crească numărul familiilor în In clişeu: Grupa mare de la Casa copilului din Alba Iulia.ţ, forma la timp.
cu bibliotecarii căminelor culturale. datorează atît temeinicii pregătiri, cît scrise. Acum, din această întovărăşire
Cu toate condiţiile nefavora şi faptului că la alegerea temelor fac parte 83 de familii. Cu mulţi din Asfinţit tomnatic IN EDITURA DE STAT PENTRU
bile din anul trecut gospodăria In cadrul consfătuirii, bibliotecara s-a ţinut seama de interesele şi preo tre cei care s-au înscris, a stat de vor LITERATURA POLITICA
colectivă a realizat o producţie şefă Ana Pitea de la biblioteca raio cupările cititorilor. bă deputatul Cornel Fostoc. Dintre ţă In minunata noastră-mpărăţie au apărut:
medie la hectar de 1.700 kg nală, a prelucrat instrucţiunile Minis ranii muncitori cu care a vorbit el, Vestită-n grîu, livezi şi dulce viţă,
ghiu, 3.042 kg orz, 1.750' kg o- terului învăţământului şi Culturii cu In bunul mers al filialei, au adus şi s-au înscris în întovărăşire, anul a- A poposit iar darnica domniţă — JEAN FREVILLE: „Sperietoa
văz şi 4.000 kg porumb. Colec privire !a organizarea concursului în un aport serios : Ştefan Maier, direc cesta, fac parte tovarăşii Ioan Mun- Ce schimbă frumuseţea-n bogăţie. rea malthusianistă" — 320 pag. 6,75
tiviştii au primit pentru fiecare tre bibliotecile săteşti, aie căminelor torul căminului cultural, Elza Se- teanu, losif Modol, Ioan Cuptor şi al Iei.
zi-muncă, 3,700 kg grîu, 6,160 culturale, caselor de citit şi colţurilor beşteny, membră a colectivului biblio ţii. Chiar soarele, fecior de-naită spiţă
kg porumb, 6 kg cartofi, 0,235 roşii din G.A.C. tecii şi bibliotecara luliana Daradics. Se-nchină-n faţa ei cu măreţie — B. STOIAN: „Cum trăiesc oa
litri ulei, 4 kg sfeclă furajeră, Delegaţia sindicatelor Şi-mbujorat de-a dragostei beţie menii muncii în ţările capitalului" —
diferite alte produse, precum şi Bibliotecile săteşti şi bibliotecile că Prin munca susţinuta“d55— "caTe- "o din R.P. Romînă la cel l-anină flori de aur în cosiţă.
suma de 14 lei. minelor culturale din raion s-au an duce filiala bibliotecii regionale, ea o- de-al IV-lea Congres 80 pag., 1,50 Iei.
trenat în întreceri, provocîndu-se în cupă un loc de frunte în munca de Mondial al sindicatelor De dragul ei, nerăbdător s-o vadă,
Vara aceasta, odată cu termi tre ele după posibilităţile şi condiţiile culturalizare a maselor. Un an întreg el urcă şi coboară
narea treierişului, colectiviştii specifice fiecăreia. Astfel biblioteca din Miercuri dimineaţa a părăsit Capi Impurpurînd pometui din livadă.
au avut satisfacţia de a afla că Ighiu, a provocat la întrecere biblio Cîntăm prietenia tala delegaţia sindicatelor din R. P.
la toate culturile de păioase au teca din Vinţul de Jos, Zlatna va fi Romînă, care va participa la cel de-al In clipele solemne cîno apune,
obţinut producţii medii de peste la întrecere cu Teiuşul; Meteşu cu Orchestra de muzică populară şi u- IV-lea Congres mondial al sindicate Livada-mpovărată e-o comoară
2.000 kg la ha. Astfel, la grîu Ampoiţa; Sîntimbru cu Bărăbanţu; şoară a Sfatului popular regional Hu lor, ale cărui lucrări se vor desfăşura Mai mîndră ca a raiului minune.
au recoltat 2.360 kg, la orz Ciugudul cu Oarda de Jos etc. nedoara, se pregăteşte intens pentru la Leipzig între 4 şi 15 octombrie.
2 300 kg şi la ovăz 2.100 kg. a prezenta noi şi reuşite spectacole TRAIAN F1LIMON
La discuţii, s-a înscris bibliotecara pe scenele oraşului Deva, cît şi în Delegaţia este condusă de tovarăşul
După calculele făcute şi produc Ana Cordea de la Zlatna, Simori Ro- celelalte localităţi ale regiunii. Gheorghe Aposto^ preşedintele C.C.S., v V\AA^VVW'AA<V\iVi/V\A<Ws/VVVVW'>'VW'/^ N.W W vVSlVW VW /W W /\/VV\/VVV\e^ *W W W A >
ţia de porumb va trece de 3.000 zalia din Teiuş, Szabo ' Aurelia din care a plecat la Leipzig în ziua de 30
kg boabe la ha. Ighiu şi alţii. Cei ce au luat cuvîn- Noul concert de muzică uşoară, so septerribrie. Oraşul Brad poate fi mas bine gospodărit!
tul, au făcut scurte informări despre vietică şi romînească, este închinat
Ccire este „secretul" recolte stadiul muncii lor de pînă acum şi au prieteniei romîno-sovietice şi este in Delegaţia este formată din tovarăşii Contraste... In urma tîrgului au rămas însă loz le-a aruncat în mijlocul stră
lor bogate şi constante obţinute discutat problemele de organizare ale titulat sugestiv „Cîntăm prietenia". Marin Moraru, preşedintele C.C. al grămezi de resturi de varză, zii unde stau şi astăzi? .
în fiecare an de colectiviştii din concursului. sindicatului muncitorilor din industria Prin anul 1950, eram locuitor paie, roşii, ardei stricaţi şi multe
Deva ? Desigur că răspunsul nu Iii repertoriu, sînt înscrise spicuiri bunurilor de consum, Vasi)işi,VoicJiiţă„ al oraşului Brad. Atît pe mine alte murdării. Tovarăşii de la Am vrea să ştim care este pă
este greu de dat. In primul rînd, Rezultate frumoase din „Cazacii din Cuban" de Dunaevski, tractorist, Erou al Muncii.„Şocjaliste,, cît şi pe mulţi cetăţeni, serviciul întreprinderea de gospodărie o- rerea întreprinderii de gospodă
colectiviştii execută majoritatea „Dansul săbiilor" de Haceaturian Ion Nistor, preşedintele C.C. al sindi ne obliga să colindăm străzile răşenească, nu s-au gîndit să rie orăşenească şi a Sanepidului
lucrărilor agricole cu ajutorul Filiala bibliotecii regionale din ora „Rapsodia II-a“ de Runov, muzică catului lucrătorilor din învăţămînt şi oraşului, chiar în plin miez de măture piaţa nici chiar a doua şi în problema bălăriilor şi gu
mijloacelor mecanizate. Acest şul Deva-Ciangăi, desfăşoară o rodni uşoară de Soloviev Sedoi, Bogoslov- cultură, I. Popa, brigadier fruntaş la noapte. Dar bezna străzilor ne zi după tîrg. De fapt aşa se în- noaielor de pe terasa din cen
lucru, pe lingă că duce la rea că activitate pentru răspîndirea şi ski, Fradkin, Blanter, FI. Delmar, R. schela Moreni, Elena Stoia; preşedin electrificate, gropile ce le întîl- tîmplă de multe ori chiar şi cu trul oraşului, precum şi în ceea
lizarea unor lucrări de calitate, popularizarea cărţii. Zahareseu, Dendrino> N. Chirculescu, tele C.C. al sindicatului lucrătorilor neam la fiecare pas, ne făceau maturatul străzilor. De aceea ce priveşte gunoaiele din cana
Mălineanu, potpuriu de muzică arde din sfaturile populare şi gospodăria ca de multe ori să plecăm cu numeroase sînt cazurile' cînd se lul situat vis-a-vis de Coinpe-
face posibilă executarea lor în Pînă acum, biblioteca numără 535 lenească, doine, învîrtite şi momente comunală, Şt. Predius, miner fruntaş mai puţină plăcere de acasă. Nu mătură numai strada principală. trol? Dealtfel nu suferă amînare
perioadele optime. Apoi, nu tre vesele. din Lupeni, Ştefan Dina, preşedintele mai vorbesc că pe timp de Cît priveşte străzile mărginaşe nici ridicarea stîlpilor depozitaţi
ploaie piciorul se îngropa în no şi chiar parcul din faţa sfatului pe strada Decebal, care împie
buie să se uite că gospodăria de , cititori, care au citit peste 2.600 Duminică, 6 octombrie, cu ocazia roi pînă la g.lesne.., Aşa era ia- popular, acestea sînt măturate
tunci. de mîntuială sau chiar deloc. dică circulaţia şi scurgerea apei
colectivă şi-a asigurat numai de cărţi cu caracter diferit. deschiderii festive la Deva a Lunii Nu mai vorbim de stropitul stră prin rigoare. De asemenea înlă
seminţe din soiurile cele mai prieteniei romîno-sovietice, în partea După aproape 7 ani, am fost zilor care se face numai atunci turarea apei murdare cu resturi
productive şi însămînţeazâ griul In cadrul filialei, în colaborare cu Il-a a programului, orchestra va pre- din nou vizitatorul acestui oraş. cînd... plouă. de la prepararea vişlilor şi a
după ' plantele cele mai. bune căminul cultural, s-au organizat nu zehta cîteva “puncte din noul reper Contrastul dintre anii amintiţi
premergătoare. In anul trecut, meroase acţiuni de masă în munca cu toriu. este destul de izbitor. In centrul O altă problemă ce intră tot produselor din cofetărie, care se
de exemplu, colectiviştii au în cartea. oraşului, în locul bălăriilor de în atribuţiunile întreprinderii de
sămânţai cea mai mare supra Libretul spectacolului) „Cîntăm prie altădată a apărut un parc cu gospodărie orăşenească şi care scurge nestingherită prin piaţa
faţă cu gfîu după trifoi şi bor- Intre manifestaţiile cele mai reuşite, tenia" este întocmit de Iulian Bumbea, bănci, rondouri cu flori şi alei este neglijată complectamente, o veche, ar trebui să constituie
ceag, iar în această toamnă 16 amintim serile literare închinate lui iar pregătirea muzicală a spectacolu electrificate. Strada Avram Ian- constituie curăţirea canalului
Petofi Sandor şi „Asztalos Istvan", re lui este condusă de dirijorul Wiliam ou a fost asfaltată pe o lungime încă o preocupare-a întreprinde
de aproape 2 km., iar strada Luncii. Acesta chiar de la in rii de gospodărie orăşenească
cenzia cărţii „Pornesc oameni" de Fleişer. trarea în oraş şi pînă la apa şi a Sianepidului.
Lenin electrificată. S-a construit
Siito Andraş şi „Lampa" de Gardany începerea activităţii orchestrei Sfatu Grisului, este presărat cu -tot ?
un nou cinematograf cu o capa felul de resturi.
Pregătiri intense Geza; lecturile în grup şi prezentările lui popular regional, este bine venită. Este inadmisibil ca realizările
citate de 400 locuri şi s-a dat Desigur că în această privin însemnate din oraşul Brad să
BRAD ('de La subredacţia noa Puţină nepăsare C.C. al sindicatului lucrătorilor din ţă, o mare parte de vină o are fie umbrite de neregulile amin
stră voluntară). instituţiile administrative de stat, Tra- în folosinţă o nouă baie popu tite. Pentru Sfatul popular, Sa
ian Bobeanu, inginer la uzinele „Stea şi Sanepidul. Dar, ce să mai
lară. Nu mai vorbim de piaţa vorbim de grija Sanepidului nepid şi întreprinderea de gos
Nu peste mult timp va avea gul Roşu" din Oraşul Stalin, N. Is- pentru curăţenia oraşului, cînd
inaugurată în acest an, dotată chiar dr. Paul Sabău şeful a- podărie orăşenească, problema
loc deschiderea învăţămintutui Pe furnalistul Nicolae Cova- sliab se ocupă organizaţi# de trate, secretar al C.C. al sindicatului cestei instituţii a început acum bunei gospodăriri a oraşului,
politic U.T.M. la oraşe. Pentru liu de ha Combinatul siderurgic bază de noi. Uite, eu de mult muncitorilor din metalurgie şi electri cu 37 mese de ciment, cu o su cîteva luni amenajarea unei ca trebuie să constituie o sarcina'
aceasta, în oraşul Brad au în Hunedoara, l-am întîlnit zilele mă gîndesc să intru în rîndul citate, Csovor Bela, preşedintele con se particulare pe strada Avram permanentă.
ceput încă de cîtva timp pregă candidaţilor de partid, dar ni siliului sindical local — Tîrgu Mureş, prafaţă de 370 m.p. Toate aces Iancu nr. 32, iar resturile de mo
tirile necesare. Astfel, s-a sta trecute la ieşirea din schimb. meni nu-mi spune cum trebuie Elena Dinescu, impegată de mişcare Posibilităţi pentru buna gos
bilit să se deschidă 14 cercuri Decum ne-am întîlnit a şi înce să procedez. Am întrebat pe tov. la staţia Bucureşti—Griviţa, Ştefania tea dovedesc că buna gospodări podărire a oraşului Brad sînt
de studierea Istoriei P.M.R,, curs put să-mi vorbească despre suc Arcadie Schw.artz, secretarul or Funk, învăţătoare din Timişoara, Stela
seral, unde s-au înscris 253 u- cesele furnaliştilor, despre unele ganizaţiei de bază, pe tov. Anon Apostol, medic din Iaşi. re a oraşului Brad, a înlăturat suficiente. Rămîne numai ca or
tem.işti şi 36 neutemişti. Pentru probleme oare încă nu merg Zlă'tior, activist la comitetul o-
bine. La aeroportul Băneasa membrii de în mare parte neajunsurile de ganele amintite să ia măsurile
toate cursurile au fost recrutaţi II ascult atent. răşenesc de partid, dar n-am legaţiei au fost conduşi de tovarăşii acum 7 ani. corespunzătoare.
propagau diştii, 9 din ei fiind — Dar fiindcă veni vorba de .primit lămuririle necesare. Anton Moisescu, Liuba Chişinevschi
instruiţi la cursurile de 10 zile aceste mici neajunsuri, ored că-i ...şi iar contraste IRIMIE MANESCU
de la Hunedoara, iar 5 pe lîngă bine să le arăţi organizaţiei de Am înţeles cum se ocupă or şi ing. Mihai Marin, secretari ai
Cabinetul de partid Brad. ganizaţia de bază de la furnalul In ziua de 26 septembrie în
bază — încercai să-l îndrum. 5 de primirea de noi membri şi C.C.S.f de membri ai Prezidiului oraşul Brad a fost zi de tîrg.
C. TUDORAIM — Ce vorbeşti, tovarăşe ? — C.C.S., preşedinţi ai C.C. ale sindica
candidaţi de partid.
îmi răspunde furnalistul. Cam telor, precum şi numeroşi activişti sin
C. B.
dicali.
Toată atenţia cererilor tun şi de aceea şi-au desfăşu Cartea şi difuzorii ei
oamenilor muncii rat munca în acest domeniu du
pă bunul lor plac. Ba, mai mult, . Mirosind.a cerneală de tipar, fiecare Şi, nu muncesc rău. In cadrul con locul II pe regiune, locul I revenind
Uite-o, nti-i menilor muncii merge „ca pe zolvare de Hotărîrea Consiliului ing. Ion Albu a avut îndrăz carte nouă ,necitită, poartă între filele cursului pe ţară, C.L.D.C. Deva, care librăriei din Brad, unde e responsabil
roate11. de Miniştri. Dar ele stau frumu neala să semneze un răspuns încă rieîndoite un noian de emoţiij e- înainte ţinuse ultimele locuri în cla Adalbert Rolh şi locul III, librăriei
Mai zilele trecute mă aflam în şel înregistrate sub numerele 32, fals numai de dragul de a zice' moţiile noului, ale necunoscutului. sament, pe semestrul II 1956, s-a cla din Petroşani, unde munceşte ca res
biroul secretariat, al Sfatului Comentarii în plus desprfe â- 35, 57, 63, 76, 77 etc., tocmai că a rezolvat şi el o problemă sat al 11-lea, iar în semestrul I 1957, ponsabil Francisc Roman.
popular raional Ilia. Trecuseră a- ceastă problemă credem că nu-şi de vre-o 6-7 luni de zile ? E care în realitate şi astăzi stă tot Terminasem de citit de curhid una a ocupat locul al 6-lea pe ţară. Pers
bia 5 minute de discuţii pe te mai au rostul. Dar, să mergem natural deci ca părerea cetăţeni nereiblvată. Este vorba de răs din ultimele cumpărături făcute în pectivele semestrului II ale acestui an, E rău că nu toate unităţile se preo
ma rezolvării cererilor oameni mai departe. lor Arsenie Tif din Lăpugiu, Ca punsul înregistrat sub nr. 118 drum prin Sebeş. Era o carte pe care sînt îmbucurătoare. cupă de difuzarea cărţii la fel cum
lor muncii şi numai iată că din- ro! Medrea din Hărău, Luereţia din 31 iulie către redacţia zia nu mă gîndisem s-o cumpăr (căutam se preocupă cele amiiliite mai sus.
tr-o încăpere vecină se aude o O secţie care bate Fiirdean din Ilia şi a altora, po rului „Drumul socialismului", o alta), dar care mi-a fost prezentată Planul de desfacere se ¦realizează şi Intre librăriile rămase în urmă, este
voce de femeie. „recordul** sesori ai unora din cererile a- dar care nu a plecat ta destina de Clelia Venturino, ghicindu-mi gus se depăşeşte. Metodele aplicate: pentru librăria de la Zlatna al cărui respon
mintite, să nu fie prea bună des ţie, fiind reţinută de preşedinte tul. închizând ultima fită, nu am re popularizarea cărţii, îşi aduc din plin sabil este Traian Bivolarii, Nici libră
— Tovarăşă Blaj (tov. Blaj De data aceasta consultam re pre munoa Comitetului executiv le Sfatului popular raional. gretat achiziţia şi m-am întors cu gîn- contribuţia. Standurile festive, 1acţiu ria din Lupeni, care ocupă un loc de
era interlocutoarea mea) sîhieţi gistrul de evidenţă a cererilor. al raionului ilia. Cetăţenii din dul înapoi la ziua cînd cumpărasem nile personale, standurile permanente mijloc, nu duce o muncă susţinută,
chemată la telefon de un ce El reprezintă o oglindă a mun ? cartea şi proaspete mi-au revenit im din întreprinderi şi instituţiij precum putînd face mai mult. La Cugir a tre
tăţean' din comuna Vorţa ! cii Comitetului executiv în acea acest raion condamnă orice ne presiile culese. şi folosirea copistelor false, a proiec buit să ţie schimbat întreg colectivul
stă direcţie. De aceea, cîteva păsare faţă de rezolvarea ne In concluzie, o asemenea si telor de cărţi ce vor apare, tombola librăriei,
— Spune-i că nu sînt aici — cifre credem că ar întări spu voilor lor. tuaţie trebuie să dea de gîndit Revedeam in memorie vitrinele li cărţii, concursurile literara ghicitoare,
răspunse tov. Blaj cu un ton de sele noastre cum că la Sfatul comitetului executiv. Nu se ad brăriei sebeşene, aranjate cu gust. Per organizarea săplămînii cărţii, amena Intre cei ce caută să difuzeze car
indiferenţă. popular raional Ilia nu se dă Desigur că aceste cereri şi-ar mite sub nici o formă ca rezol delele, florile¦ cărţile din librărie şi fie jarea estetică a vitrinelor, buna deser tea şi caută să atragă cumpărători noi
atenţia cuvenită cererilor oame fi găsit rezolvarea la timp da varea cererilor oamenilor mun care colţ sau ¦raft, dovedea un rafi vire a cumpărătorilor, atenta lor în pentru cărţi, dînd dovadă de multă pri
La auzul acestor cuvinte am nilor muncii. Spre exemplu, -de că, din partea Comitetului exe cii să fie tratată cu atîta indi nat şi delicat gust arlislic> precum şi drumare spre cărţi, toate au ajutat în cepere şi dragoste de muncă, este
rămas nedumerit, întrebîndu-mă la începutul anului şi pînă în cutiv ar fi existat mai multă ferenţă. Analizarea în mod pe o migăloasă muncă de a crea un aer mod real. responsabilul Nagij A. şi vînZătoarea
în sinea mea. Oare nu am în prezent aici au fost înregistrate preocupare în această direcţie. riodic a modului cum sînt re de intimitate, ce nu puteau porni de-, Emilia Creţu din Deva, vinzâtorul Ni
ţeles bine cînd femeia cu care 130 de cereri şi sezisări. Ca Acest lucru n-a existat însă şi zolvate cererile oamenilor mun cit, din dragostea pentru carte. Cu părere de rău, directorul Sziies. colae Todor din Petroşani şi vinză-
discutam mi-a întins mîna reco- procentaj ele au fost rezolvate cii, trebuie să stea în atenţia mi-a vorbit despre insuficienta înţe Ioarea Rita Lev din Haţeg. .
mandîndu-se: — Sînt Florica el e dovedit de însăşi faptul că permanentă a comitetului execu .Intr-lina din zilele trecute cind ră legere pe care o are U.R.C.C.-ul pen
Blaj salariată la Secţia secreta in proporţie de 92 la sută. problema rezolvării cererilor oa tiv. Acolo unde se constată că ceala toamnei picura melancolic o tru difuzarea cărţii la sate. De la direcţia centrului de librării,
riat ? Sau acesta este un obicei Luîndu-ne după această cifră menilor muncii nu a mai fost ploaie monotonă, cu ghidul la căldura am coborît din nou în stradă, luînd-o
al tovarăşei de a se juca de-a s-ar părea că în general aici discutată de către comitetul exe şefii de secţii şi birouri nu re casei, şi la tihnita citire a unei cărţi Răsfoind evidenţele C.L.D.C-utui, am grăbit în direcţia librăriei. Ploa
v-aţi ascunselea ? s-a muncit. Totuşi, defalcînd cutiv încă din luna mai. Şi a- zolvă cererile şi sezisările în interesante, am urcat scările C.L.D.C.- aflat că unitatea de librării din Sebeş ia nu contenise. Prin geamul
munca pe secţii vom vedea că lunei nu-i de mirare că ingine termenul prevăzut de Hotărîrea ului din Deva. condusă de Clelia Venturino. este. vitrinei am văzut în librărie vînzătorii
In orice caz, după o scurtă acel 8 la sută nerezolvat pînă Consiliului de Miniştri, să se fruntaşă pe regiune. Aici a fost deţinui recomandind cărţi cumpărătorilor. Se
meditare mi-am întărit convin acum, aparţine unei singure rul Ion Albu, şeful secţiei agri meargă pînă la sancţionarea a- Paul Sziies, directorul C.L.D.C.-utili mai mult timp drapelul de librărie rile lungi de toamnă au sosit. In in
gerea că interlocutoarea era to secţii şi anume Secţiei agricole. cole şi înaintaşul său, inginerul cestora. Cazul secţiei agricole, regional şi cu preşedintele comitetului fruntaşă pe regiune. Impresiile cu care timitatea casei cîţi dintre cumpărători
Situaţia nu ar fi atît de gravă Victor Glava, tratează cu atîta de întreprindere, Virgil Turdcan, ¦m-aii am plecat din Sebeş, se adevereau. nu-i vor mulţumi în ghid pentru în
tuşi tovarăşa Blaj care în con dacă cele peste 12 cereri şi se- indiferenţă o problemă aşa de în frunte cu şeful său, care „a ajutat să cunosc cîteva aspecte din La ultima analiză . ţinută în cadrul drumări, modestului vînzător, care le-a
zişări nerezolvate nu ar fi de importantă. Ei nu au fost traşi bătut recordul" în nerezolvarea preocupările celor ce cu modestie mun C.L.D.C.-ului regional, unitatea din pus în nună. o carte plăcută
tinuarea discuţiilor a căutat să păşit timpul prevăzut pentru re cererilor oamenilor muncii, tre cesc zi de zi in librării pentru difu Sebeş a ocupat de data aceasta doar
la răspundere la momentul opor buie să constituie obiectul unei zarea cărţii.. C. SANDU
explice că la Sfatul popular ra discuţii serioase în cadrul unei
viitoare şedinţe de comitet exe
ional Ilia rezolvarea cererilor oa
cutiv.
I. MANEA
