Page 15 - 1957-10

Nr, 872 DFUMUL SOClAIlSM UlUt Pag. 2

VIAŢA DE PARTID •»**4-*4**4* —»• 4* 4* 4* *4» LA UN MAGAZIN DE CONFECŢII şiDespre aprovizionare condiţiile

S-a deschis noul an . 1 T Iarna se apropie. de deservire în eantine

l Comisiile de f e m e i i

la lucru

Ain învâţămsntul de partid înfrumuseţarea oraşului este i | Magazinele de con­ Cantina „91Filirnon Sîrbu6*
o preocupare de seamă a co- ‘ fecţii sint iot mai
Pe întreg cuprinsul regiunii noastre ,organele şi organiza­ misiei de femei din oraşul Ha- : solicitate de cum­ In privinţa aprovizionării, se poate nii, aprovizionarea cu combustibil, pro­
ţiile de partid au muncit cu mult interes pentru pregătirea şi (eg. Pînă acum strada cea mai | părători. Datorită spune, că administraţia acestei cantine blema personalului de serviciu — care,
deschiderea în bune condiţiuni a învăţământului de partid. frumoasă şi ‘curată a fost de- > unei bune aprovi­ se descurcă în mod satisfăcător. Pre­ cu toate străduinţele, nu face faţă —
clarată strada Mihai Viteazul, f zionări cu confec­ gătirile în vederea asigurării cu ali­ ca şi cele arătate mai sus, sînt ches­
In perioada premergătoare acestui eveniment, propagandiş- ţii de toamnă şi mentele necesare pentru iarnă, sînt tiuni pentru a căror rezolvare adminis­
nu; au. avut o mai strânsă legătură cu cabinetele de partid, au ţ vGospodinele evidenţiate în a- ţ- . iarnă clienţii gă­ destul de grăitoare în acest sens. Iată traţia cantinei are nevoie de ajutorul
f ceastă acţiune sînt Elisabeta» sesc ce le irebuie.
i Coldea, Ana Hinter şi Rozica *

manifestat un mai mare interes asupra problemelor de metodică ¦ Bîrlea. * Acest lucru il a- doar cîteva cifre: 500 kg de bulion Comitetului executiv.

propagandistică în vederea desfăşurării în bune condiţiuni a Aceste gospodine sînt şi bu- ; rată şi fotografia pastă, 500 kg castraveţi muraţi, 4.800 Mînoaroa la această cantină, nu se

formelor de învăţămînt. ne cultivatoare de legume şi ¦ noastră. Clientul kg ceapă şi alte alimente sînt deja poate spune că e slabă. Totuşi, cerin­

De asemenea, cabinetele de partid au organizat in ultimul zarzavaturi şi crescătoare de î işi admiră noua puse pentru iarnă. De asemenea, can­ ţele oamenilor muncii — cum e şi fi­

timp consfătuiri cu caracter de schimb de experienţă între pro- păsări. ţ haină Jar pe faţa tităţi suficiente de cartofi, fasole, roşii, resc — au crescut, ei vor să mănînce

pagandişti, în vederea extinderii metodelor bune, folosite de ei tov. Adriana Sola­ varză, gogoşari etc. sînt asigurate prin mai bine. Comitetul executiv al Sfatu­

la cursurile de învăţămînt din anul 1956—1957. A devenit o tradiţie pentru ţ riit responsabila gospodăria anexă, care are o suprafaţă lui popular orăşenesc Deva» n-are de
Toate aceste lucrări de prâ gătire au dat rezultate bune, comisia de femei din Haţeg ţ raionului de confec­ de 12 ha. Dacă vorbim însă despre unde să cunoască dorinţele abonaţilor,
ţii al cooperativei condiţiile de deservire a celor aproape deoarece pînă acum nu a organizat
deoarece în multe organizaţii de partid s-a şi deschis învăţă­ munca voluntară la fabrica de î „Muncitorul” din 600 de abonaţi ai cantinei, în această nici măcar o consfătuire c.ii aceştia.
mântul, iar în altele, urmează ca zilele acestea să se predea marmeladă. In fiecare miercure î Călan, se vede bu­ direcţie mai sînt multe de făcut. Aici,
ăte 10— 12 femei merg şi dau * Tovarăşii din Comitetul executiv,
primele lecţii.

In oraşul Deva ajutor mai ales acum în prag t curia că un nou servitul mesei începe la ora 13, şi de socotesc probabil că e destul să se
de iarnă la pregătirea conser-1 client pleacă mul­ multe ori nici la ora 17 nu sînt ser­ ocupe administratorul cantinei de toate

Peste 60 de cercuri şi cursuri a urmat prelucrarea articolului velor. Unele curăţă sau aleg ; ţumit. viţi toţi abonaţii. Comitetul executiv acestea. Existenţa unor lipsuri în de­
din sistemul învăţământului de de fond din „Soînteia“, intitu­ al Sfatului popular orăşenesc Deva, de servirea abonaţilor şi în aprovizionare,
partid ce funcţionează pe lîngă lat „Noul an şcolar în învăţă­ prunele, altele etichetează bor- ? care aparţine cantina „Filirnon Sîrbu“, arată că nu e suficient să stea numai
organizaţiile de, bază din oraşul mântul de partid“. cunoaşte prea bine să spaţiul este sc r is: „Cantina Sfatului popular". Es­
Devia, şi-au început activitatea. canele sau fac alte acţiuni. In-1 numai pentru 120 de pesoan e şi nu te nevoie oa tovarăşii din Comitetul
Astfel, la cercurile de eoonamie Au fost deschise de asemenea tr-o singură zi, în mimai două J pentru 600. Ştie de asemenea că în executiv* să analizeze activitatea can­
concretă de la uzina electrică şi cercurile de învăţămînt su­ săli există mese lungi, necorespunză­ tinei, felul în care aceasta satisface
(propagandist Constantin Mo- perior a cadrelor didactice .şi a ore, tovarăşele din comisia de | NOTĂ toare şi că unele articole necesare can­
iga), de la T.R.C.L.H. (propa­ femei au etichetat 1.000 de î tinei sînt insuficiente. Cu toate aces­ dorinţele abonaţilor şi să ajute admi­
gandist Emil Rădic) şi de la cadrelor medicale. tea Comitetul executiv, din ianuarie
I.A.R.T. (propagandist Francase Interesul manifestat de borcane. In general s-au efec- ; P ili 1956, nu a mai pus în discuţia sa nistraţia în rezolvarea diferitelor pro­
Rapolti), precum şi în celelalte problema cantinei. Şi sînt destule lu­ bleme. Numai în felul acesta Comitetul
forme ale învăţ ămîntnlui de cursanţi la deschiderea noului tuat peste 260 ore muncă vo-i Q f l C> 1LU Q C^ lO U
an şcolar în / învăţămîntul de {undară. S-au evidenţiat tov. j 9 Li^ > U .C U O 'O executiv ar justifica că este tuteţ|rul
partid, grija ce trebuie să o albe cantinei.
organizaţiile de bază pentru Sofia Măcian, Maria Gurcă şi î Hfld^ S^ UFI l I

Giga Covaci. *

D ./ ,. . i u r Un grup de muncitori din situaţia. Pîinea care se distribuie cruri de pus la punct. Problema căr­
Femeile dm oraşul Haţeg, i ş , i Teiuş. ra fonu, Alb3i , sezisal continuă să fie necoaptă şi acră.
partid iS -a predat în ziua de buna funcţionare a formelor de Cantina „1 Maiu
1 octombrie a. c. prima lecţie învăţămînt, dau garanţia că în | aduc contribuţia şi în munca ^ ziarul nostru despre calitatea Şi aşa va fi, pînă cînd tov. Şte-
intitulată „Despre însemnătatea noul an şcolar rezultatele din
internaţională a Marii Revoluţii acest domeniu de activitate vor $ sanitară. Majoritatea sînt echi-t pîjnij ce se face la centrul de fan Gal, nu va trece să ia mă- Spre deosebire de cantina Sfatului Am greşi însă, dacă am spune că
fi mult mai frumoase decît anul popular, cantina „1 Mai", care apar­ la această cantină totul merge bine.
Socialiste din Octombrie şi a trecut. i piere sau membre ale Crucii | panificaţie din localitate. In se- suri pentru îmbunătăţirea cali- ţine de P.T.T.R. Deva, din punct de Există şi aici lipsuri pe care fără a-
experienţei P.C.U.S.", după care vedere al condiţiilor de deservire a a- jutorul forului tutelar administraţia
\ Roşii. Ele ajută organele sâni- ¦ zisare se spune că pîinea nu e taţii pîinii, căci nu e suficient bonaţilor stă mult mai bine. Conduce­ cantinei nu le va putea rezolva curînd.
rea P.T.T.R. a înzestrat cantina cu Astfel, aprovizionarea cu lemne de foc
l tare la depistări, vaccinări etc.\ ^oaPtă bine ?> e acra- Pornind să recunoşti şi să te mulţumeşti
^ n, . , . ., 7 de la acest lucru am mers la că ştii cauzele care fac ca pîinea

Ultim ele pregătiri } Ce,e P°s,“n ., f f ' f g d m \ Teiuş pentru a constata cele re- să fie de proastă caWâte Pe

| oraş sint deservite tot de tova- 1 ]âtate mai sus. muncitori prea puţin îi ajută
In ziua de 30 septembrie a. c. propagandistul Niaolae Chin- i rasele echipiere din comisia de t Că pîinea este de calitate sla- faptul că tov. Ştefan Gal ştie că mese, perdele, feţe de masă, veselă şi nu-i încă asigurată. Cantitatea de lem­
cabinetul de partid Hunedoara a dler, ce conduce un cerc de e- T femei. Printre ele se numără I bă, o recunoaşte şi responsabilul Ioan Chicidean sau alţii lucrea- alte lucruri necesare. Nici problema ne repartizată nu este suficientă şi
organizat o consfătuire cu oa- conomie conoretă, a arătat în
raoter de schimb de experienţă faţa propagandiştilor felul oum | Maria Berceanu, Rozalia Cor- f centrului de panificaţie Teiuş, ză prost şi în realitate nu ia nici aprovizionării cu alimente pentru iar­ conducerea P.T.T.R. • va trebui să dea
la sediul de raion, unde au luat nă n-a fost neglijată. Administraţia ajutor în rezolvarea acestei probleme.
parte peste 100 de propagan­ contribuie cercul de care răs­ i codean şi Antonia Pietrarii. To- j tov- $tefan Gal- Ba înca mai Ş> o măsură. Ei pretind în schimb cantinei „1 Mai" (responsabilă Eca- De asemenea, trebuie să intervină
dişti ce vor conduce formele de punde la îmbunătăţirea procesu­ terina Lainer) s-a îngrijit din timp, pentru asigurarea unei bune depozi­
lui de producţie. » varSşa Silvia Compody de ta Pre,cizeJ ză f PîinM, T ,esle | u: să " se dea Pîin! de a?lllate-
i /, erata bine in special in tura lui Aşa ca, tovărăşii din condu-
! postulsanitar ar. 4 aacordaii ,oan c|liddeaa cerea centrului de panificaţie
Un alt referat a fost prezen­ ¦ singură 200prim-ăjutoare tne- j Este bine că recunoaşte şi că Teiuş, trebuie să ia măsurile ne- aprovizionîndu-se pînă în prezent cu tări a alimentelor. La rîndul ei, ad­
învăţămînt în noul an şcolar.

Cu această oaazie, oabinetul tat de propagandistul Gheorghe | dicale. f ştie cine anume lucrează prost, cesare pentru îmbunătăţirea pîi- circa 4.000 kg de castraveţi, gogoşari ministraţia cantinei are datoria să ve­
de partid a solicitat din partea Cornea de la Trustul 4 con­ şi ardei conservaţi. Aceste alimente gheze asupra felului în care se face
unor tovarăşi propagandişti strucţii cu privire la felul oum ¦ *0»<•*• ¦ • t * •« *¦ *4» *4»f*H' Dar asta nu schimbă cu nimic nli. Şi asta cît mai repede 1 le-a asigurat de la gospodăria agri­ deservirea la masă a abonaţilor, să
mai vechi, cu experienţă în mun­ colă colectivă, cu care luase legătură pregătească mîncare consistentă, de
ca de propagandă, să prezinte trebuie să muncească propagan­ L G S p> jG > cr> crsG S C N G N C S G > G > ^•sdS ds; încă cu mult înainte. De asemenea, calitate şi pentru toţi abonaţii.
în faţa participanţilor aspecte distul în pregătirea şi condu­ pentru alte legume şi zarzavaturi
din munca de conducere a for­ cerea unei convorbiri. La sifîrşi- Ce au de spus şefii sectoarelor? (varză, cartofi, ceapă, sfeclă etc.), a Ingrijindu-se de aceste lucruri, ad­
melor de învăţămînt de oare răs­ tul acestei consfătuiri tovarăşul făcut comandă la aprozar Deva. ministraţia cantinei va evita nemulţu­
pund. Stub acest titflu colectivul ga­ proastă gospodărire şi neglijenţă urşi de zgură şi oale defecte pe mirile abonaţilor.
Geza Mozeş, directorul cabine­ zetei de perete „Siderurgistul" din diferite secţii. Acest foto­ care nimeni nu le ridică etc.
Astfel, tov. Adam Toma, pro­
tului de partid din Hunedoara,

pagandist la oţelăria Martin, a a dat propagandiştilor indicaţii de la Combinatul siderurgic Hu- montaj este la al doilea număr Fotomontajul nu scapă din Prin cantinele şcolare
arătat participanţilor la consfă­ metodice asupra felului cum tre­ vedere nici pe chiulangii. Bine
tuire despre unele metode folosi­ buie să decurgă învăţ ămîntul de nedo..a. ra,. orfganul co/imt'.itt.eRtuilui de ^e.N\ ro^uaar-*e^d!ritţ-i-e, cupri.nd,e pri.nt,re sînt prinşi acest soi de oameni Cu mult înainte de începerea noului ceastă cămară s-iu depozitat peste
te de el în vederea asigurării, partid şi al comitetului. ,de in-jKrjjaltelei,' fotografii privind negli- în fotografii care-i înfăţişează an şcolar, direcţiunile şi administrato­ 1.200 kg bulion, 1.300 kg castraveţi,
unei discuţii interesante la se- partid în noul an şcolar, precum treprindere a editat un fotomon- jenţa sectorului C.F.U. care a rii şcolilor medii mixte din oraşul 120 kg fasole verde; 20 kg vinete to­
şi unele indicaţii în iegătură cu

minariile de cerc. De asemenea prima lecţie ce va fi predată. taj critic privind aspecte de lăsat în părăsire la secţia furna­ plecînd din şut înainte de ter­ Deva, s-au îngrijit de buna aprovizio­ cate şi 1.900 kg ardei.

OO CO OO OO OO 00 O 00 300000000 0 0 0 00 00 00-00 0 0 0 0 0 0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 0 0 00 00 0 0 00 30 OOOOOOOOOOOCOOOOQOOOOCOQQOOOOCOOOOOOC le 1-4, un elevator de alimentat minarea orelor din program, aş- nare cu legume şi zarzavaturi a can­ O preocupare de seamă pentru con­
locomotivele cu cărbuni. Tot din teptînd pe la poartă semnalul tinelor. Folosind gospodăriile anexe şi ducerea cantinei şcolii mixte nr. 2 a
Se poate lichida rămînerea în urmă munca C.F.U. sînt aspecte ne­ de încetarea lucrului. comenzile cu Aprozarul, administratorii fost şi conservarea fructelor. Din can­
gative privind proasta gospodă­ au reuşit să depoziteze în magazii în­ titatea de 400 kg caise şi prune pe
a sectorului IV B de la mina Lupeni rire a parcului de vagoane. Aşa Multe din aspectele negative semnate cantităţi de legume şi zarza­ care le-au cules din livada şcolii, s-a
de pildă, la gara de sus, de mai oglindite, s-au îndreptat. Totuşi vaturi necesare cantinelor pentru se­ făcut compot care Va asigura desertul
(Urmare din pag. l-a) la acest sector, mai rar poate fi muncii din acest sector şi să bine de un an stă deraiat şi ne­ mai sînt şi din cei care nu dau zonul de iarnă. mesei' elevilor.
întîlnită. Pe galeriile de trans­ tragă la răspundere pe cei vi­ folosit un vagon de cale, la sec­ importanţa cuvenită criticilor
muncii în sector. Ne referim de­ port, pe galeriile direcţionale, novaţi. Numai astfel sectorul IV făcute. Comitetul de partid şi de Pînă acum, au fost conservate de Este demnă de remarcat strădania pe
sigur la munca în abataje, la găseşti material risipit cît vrei. al tineretului — codaş de multă ţia laminoare o platformă stă de întreprindere va trebui să-i tra­ către administraţia şcolii medii mixte care au depus-o tovarăşele Clos Eca-
transportul în subteran, la apro­ Inginerul Dula ştie mai bine ca vreme — va putea deveni unul 8 luni nefolosită, la sectorul I, gă la răspundere. nr. 1, 400 kg ardei graşi, 200 kg do­ terina, Knuf Ecâterina, şi Feiraber
vizionarea neritmică cu material noi că lemnul aruncat la întîm- dintre sectoarele de frunte ale o basculantă este defectă, de ca­ Considerăm ca bună, iniţiativa vlecei, 600 kg bulion, 5 căruţe de Maria la pregătirea conservelor pentru
lemnos, Ia întreţinerea galeriilor plare în mină, favorizează focul. minei. re nu se îngrijeşte nimeni. colectivului acestei gazete de pe­ ceapă şi 1.050 kg castraveţi. iarnă.
şi în general la gospodărirea Atunci cum de nu ia măsuri ca rete. Ar fi bine ca şi în alte în­
această risipă de materiale să Proasta gospodărire a mate­ treprinderi să se iniţieze aseme­ O vizită în cămara şcolii mixte nr. Din aceste însemnate cantităţi de
rialelor la diferite secţii, este de nea fotomontaje critice. 2 poate să ilustreze foarte bine hărni­ legume, cît şi altele cu care' se vor
asemenea bine ilustrată. Astfel, cia gospodinelor care muncesc la can­ mai aproviziona, cele două cantine
secţia turnătorie depozitează tina acestei şcoli. Borcanele, sticlele
prost cocsul, la staţia de granu- cu bulion şi fasole verde, stau frumos şcolare pot asigura hrana- unui nu­
lare a zgurei hala este plină cu rînduite în rafturi. Numai acum în a-
măr de 200 elevi.

sectorului. Un miner bătrîn, în­ înceteze? Politica de înarmare conti­ Oamenii mm din ţ i i e capitaliste pitala Columbiei, Bogota, tran­
cercat, spunea că Transporturile Despre felul cum este ales şis­ nuă şi de menţinere a încor­ sporturile în comun au fost
constituie cheia succesului. Dacă dării internaţionale, promova­ paralizate acum o săptămînă
acestea ar fi fost organizate la tul în abataje iarăşi sînt multe
înălţimea cerinţelor, cu siguran­ de spus. In. vagoneţii umpluţi de se e i c i împotriva condiţiilor mizere de traită cu consecvenţă de către pu­ în urma grevei şoferilor de au- î
la buncăr pot fi găsite adeseori tobuse de la societăţile de t
ţă că rezultatele ar fi fost altele bucăţi respectabile de piatră. De terile occidentale, este însoţită transporturi particulare. Iar f
aici, rezultă că se dă prea pu­ tot cu atîta consecvenţă pe de
în sectorul IV. De multe o. i sînt ţină atenţie calităţii cărbunelui. o parte de creşterea continuă într-o altă parte a globului, în I
Cînd va lua conducerea sectoru­
blocate cu material cîte 40-50 de lui măsuri ca asemenea lucruri a profiturilor monopolurilor şi occidentală a avut Ioc o nouă blou edificator al mult lăuda­ caragiilor din portul Manches- oraşul ecuadorian Guayaquil, ţ
vagonete la sectorul investiţii. care, din păcate, se întîmplă des, trusturilor care finanţează şi creştere considerabilă a preţu­ |
să nu se mai repete? girează asemenea politică iar rilor. Nici în Anglia situaţia tului „rai" capitalist. ter, care se pronunţă împotri­ muncitorii industriali au de- *
Conducerea sectorului nu inter­ nu se prezintă mai bine. Nu­ clarat grevă în semn de soli- 5
Efectul presiunilor putea pe de altă parte de o scădere mai într-o. jumătate de an in­ Dar a trecut însă timpul va concedierilor ilegale ale daritate cu greva muncitorilor
vine cu destulă autoritate pen­ fi atenuat continuă a nivelului de trai al dicele preţurilor cu amănuntul cînd muncitorii primeau re­ muncitorilor. 16 vase au ră­ petrolişti care durează de a- t
tru folosirea acestor vagonete maselor muncitoare, de creş­ semnaţi soarta pe care le-o mas imobilizate în port. Greva proape trei săptămîni. Această
Cît despre presiunile din sep­ terea impozitelor, de sporirea a crescut cu 5 ia sută, iar în grevă afectează fabricile de
în scopuri direct productive. tembrie care au majorat datoria continuă a preţurilor mărfuri­ S.U.A. cu 4 la sută. In ce pri­ hărăzeau capitaliştii-patroni. de Ia 11 fabrici de avioane ale încălţăminte, de tutun, de bere
de cărbune a sectorului, la peste lor de larg consum. Faptul a- veşte muncitorii din Statele Fi­ şi de alimente.
Mai găseşti prin sectorul IV va­ 6.000 tone, nimeni nu contestă cesta face ca muncitorii din nite, aceştia sînt nevoiţi ca sub Oamenii muncii din ţările ca­ firmei „De Haviland", care a
că nu ar fi cauze .obiective. Cu ţările capitaliste să fie preocu­ forma unor diferite impozite pitaliste nu vor să se mai îm­ cuprins peste 3000 de munci­ In urma sporirii preţurilor
gonete răsturnate, probabil de­ toate acestea însă, ele pot fi to­ paţi incontinu de problema zi­ pace în prezent cu înrăutăţirea tori, continuă de două săptă- la cărbunele din Ruhr şi din
tuşi atenuate. lei de mîine, ei fiind amenin­ şi taxe să dea din buzunarul bazinul carbonifer Aacheri —
fecte, care ar putea fi reparate. ţaţi în orice moment de spec­ lor aproape o treime din sala­ sistematică a situaţiei lor. Ei mîni. Desenatorii, constructo­ ce urmează după victoria can­
De curînd, din cauza presiu­ trul şomajului şi al unei vieţi riu, care ajunge în ceie din
Dar, tovarăşul inginer Dula, nilor, un colector a fost strivit. mizere lipsite de ceie mai e- urmă tot în buzunarele mari­ se ridică activ la luptă; şl îşi rii, maiştrii şi controlorii de celarului Adenauer în recente­
Putea oare să fie evitat acest lu­ lementare condiţii de existen­ lor monopolişti. In Statele U- le alegeri parlamentare — în
trece pe lîngă ele fără să-i pese, cru? După cum spune tovarăşul ţă. nite legile sînt astfel întocmi­ apără cu dîrzenie drepturile la această firmă vor să obţi­ Germania occidentală a înce­
put să se desfăşoare o puter­
aşa cum poate trec şi unii to­ inginer Dula, ar trebui să cre­ Reducerea investiţiilor de te îneît impozitele personale lor legitime. O mărturie grăi­ nă mărirea duratei concediilor nică campanie de protest. Oa­
capital, limitarea creditului menii muncii duc de asemene.':
varăşi din conducerea minei. dem că nu. Şi totuşi n-are drep­ bancar şi majorarea clobînzi- sînt suportate în cea mai mare toare în acest sens o constituie plătite. o luptă susţinută pentru majo­
tate. Dacă armarea colectorului lor la acest credit, micşorarea parte de oamenii muncii. De rarea salariilor şi reducerea
L e putem vedea în producţiei industriei de auto­ unde în anul 1940 acestea e- mişcarea grevistă mereu cres- In Argentina, salariaţii din duratei timpului de lucru. De
sectorul IV? s-ar fi făcut pe vatra bine cură­ mobile, industriei textile, a in­ rau de 2,6 miliarde dolari, în cîndă care a cuprins fără ex­ reţeaua telegrafică şi telefo­ curînd, mişcarea grevistă a
dustriei bunurilor de larg con­ prezent ele ating 41 miliarde cepţie toate ţările capitaliste. nică se află în grevă genera­ lgat de asemenea o mare am­
Vizitînd acest sector se poate ţită de cărbune, dacă armătura sum — fenomene ce au deve­ dolari anual. ploare şi în Italia.
vedea că unii maiştri ai sectoru­ s-ar fi făcut dintr-un lemn cît O mare amploare a luat a- lă de la 19 septembrie. Ei cer
lui nu ştiu precis ce au de fă­ mai durabil, dacă colectorul ar fi nit atît de caracteristice eco­ O plagă nevindecabilă, care Şi toate cifrele şi faptele pe
cut, muncesc fără orizont şi nu nomiei ţărilor capitaliste — va jnsoţi capitalismul atît timp ceastă mişcare anul acesta în mărirea salariului. Potrivit re­ care vi !e-am prezentat ă.
dau un ajutor tehnic oalificat mi­ fost bine întreţinut, nu se întîm- toate acestea se fac pe seama cît acesta va mai exista, este dragi cititori, sînt culese din
nerilor. La doi paşi de maistrul pla tocmai aşa. Ce are de spus eforturilor suplimentare pe ca­ şomajul. Masa şomerilor din ţări ca Anglia, Franţa, Japo­ latărilor presei, în noaptea de ştirile sosite recent la redac­
Răuţ, minerii lucrau sub un bloc re trebuie să le depună mun­ principalele zece ţări capita­ nia, Italia, Germania occiden­ 26 spre 27 septembrie în Ar­ ţie. Ele au însă o puternică
de piatră. Abatajul era prost ar- în această privinţă conducerea citorii, pe seama înrăutăţirii liste ale lumii (S.U.A., Anglia, tală, Argentina, Belgia, Chile gentina a fost declarată în în­ forţă de convingere, o puter­
ma.t. Oamenii n-aveau materiale, continue a vieţii lor. Să dăm Franţa, Italia, Germania occi­ nică forţă de sinteză, generali­
n-aveau condiţii să-şi facă pla­ sectorului? Desigur că se va as­ cîteva exemple. dentală etc.) era — potrivit precum şi în alte ţări. In pri­ treaga ţară o grevă de 24 de
nul. E drept că unele deficienţe cunde din nou, după „motive o- statisticilor oficiale — în anul zatoare, care exprimă cum nu
erau din cauza presiunilor,, dar Potrivit datelor oficiale — măvara acestui an peste ore de solidaritate cu salaria­ se poate mai bine că lupta oa­
de acest lucru vom vorbi Ia biective". care întotdeauna sînt bineîn­ 1948 de 5,3 milioane, numărul menilor muncii din ţările ca­
timpul cuvenit. Un lucru este Fără îndoială că în urma ce­ ţeles mai mici — nivelul pre­ 2.000. 000 de constructori na­ ţii din telecomunicaţii. Guver­ pitaliste pentru drepturile şi
însă sigur. Maiştrii nu sînt traşi ţurilor în R.F. Germană a fost acestora atingînd în anii 1955-
suficient la răspundere de către lor relatate, conducerea exploa­ în 1956 cu 13 la sută mai ri­ vali şi de maşini din Anglia nul argentinian a trimis trupe interesele lor ia o amploare
conducerea sectorului şi poate dicat decît în 1950. La înce- 1956 7.000.000 oameni. Nu s-au ridicat pentru apărarea care au ocupat toate punctele
că nici nu sînt îndrumaţi să tării Lupeni va trebui să ia mă­ drepturilor lor, iar mai tîrziu strategice din capitala Argen­ tot mai mare, se desfăşoară
muncească aşa cum trebuie. Nu surile cele mai adecvate pentru trebuie omis faptul că cifra mişcarea pentru mărirea sala­ tinei. Potrivit ziarului „Waltt
e de mirare că unii mineri plea­ lichidarea grabnică a lipsurilor Street Journal", 4000 de mun­ cu o forţă mereu crescîndă.
că înainte de terminarea şutu­ aceasta e în continuă creştere riilor a cuprins aproape citori de Ia trei uzine ale so­
lui cum s-a întîmplat şi în ziua serioase din sectorul IV. Comite­ 7.000.000 muncitori englezi.
de 25 septembrie.
tul de partid al miner va trebui Mişcarea grevistă a cuprins a- cietăţii „General Motors" din
Şi încă o chestiune. Risipă ca să facă o serioasă analiză a poi alte ramuri importante ale Statele Unite au declarat gre­
economiei engleze ca muncito­ vă cerînd majorarea salariilor
rii din transporturi, docherii, şi îmbunătăţirea condiţiilor de
muncitorii din pieţele londone­ muncă. In semn de solidarita­
ze, pensionarii, care se pro­ te cu aceştia, au încetat lucrul
nunţau pentru mărirea pensii­ şi alţi 28.000 de muncitori de
lor, etc. De curînd, la 27 sep- la alte întreprinderi ale socie­

j putui anului 1957 în Germania şi avem astfel în faţă un ta- tembrie, a început greva ma­ tăţii „General Motors". In ca­ CONSTANTIN MACOVE1

! i--t c s-e- o-o-*--o-* -3 3 e- 4 o-o-o-e-4 -c-o s i a-ft-o-o-o-i 9 9 • t «•

14

I *.