Page 16 - 1957-10

Nr, 872
VIAŢA DE PARTID
laS -a deschis noul an şcolar
în învăţâmîntul de
Pe întreg cuprinsul regiunii noastre ,organele şi organiza­
ţiile de partid au muncit cu mult interes pentru pregătirea şi
deschiderea în bune condiţiuni a învăţământului de partid.
In perioada premergătoare acestui eveniment, propagandiş­
tii au avut o mai strânsă legătură cu cabinetele de partid, au
manifestat un mai mare interes asupra problemelor de metodică
propagandistică iîn vederea desfăşurării în bune condiţiuni a
formelor de învăţămînt.
De asemenea, cabinetele de partid au organizat în ultimul
timp consfătuiri cu caracter de schimb de experienţă între pro­
pagandişti, în vederea extinderii metodelor bune, folosite de ei
la cursurile de învăţămînt din anul 1956—1957.
Toate aceste lucrări de prâ gătire au dat rezultate bune,
deoarece în multe organizaţii de partid s-a şi deschis învăţâ­
mîntul, iar în altele, urmează ca zilele acestea să se predea
primele lecţii.
In oraşul Deva
Peste 60 de cercuri şi cursuri
din sistemul învăţăwlMuiui de
partid ce funcţionează pe lingă
organizaţiile icL bază din oraşul
Deva, şi-au început activitatea.
Astfel, La cercurile de eoonomie
concretă de la uzina electrică
(propagandist Constantin Mo-
g a), de la T.R.C.L.H. (propa­
gandist Emil Rădic) şi de la
I.A.R.T. (propagandist Prand&c
Rapolti), precum şi în celelalte
forme ale învăţământului de
partid s-a predat în ziua de
1 octombrie a. c. prima lecţie
intitulată „Despre însemnătatea
internaţională a Marii Revoluţii
Socialiste din Octombrie şi a
experienţei P.C.U.S.", după care
Ultim ele pregătiri
In ziua de 30 septembrie a. c.
cabinetul de partid Hunedoara a
organizat o consfătuire cu ca­
racter de schimb de experienţă
la sediul de raion, unde au luat
parte peste 100 de propagan­
dişti ce vor conduce formele de
învăţămînt în noul an şcolar.
Cu această ocazie, oabinetul
de partid a solicitat din partea
unor tovarăşi propagandişti
mai vechi, cu experienţă în mun­
ca de propagandă, să prezinte
în faţa participanţilor aspecte
din munca de conducere a for­
melor de învăţămînt de oare răs­
pund.
Astfel, tov. Adam Toma, pro­
pagandist la' oţelăria Martin, a
arătat participanţilor la consfă­
tuire despre unele metode folosi­
te de el în vederea asigurării,
unei discuţii interesante la se-
minbriile de cerc. De asemenea prima lecţie ce va fi predată.
oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo o ->ooo o oooooooooooocooooococooooooocooooooooooocooo
Se poate lichida rămînerea în urmă
a sectorului IV B de îa mina Lupeni
(Urmare din pag. l-a)
muncii în sector. Ne referim de­
sigur la munca în abataje, la
transportul în subteran, la apro­
vizionarea neritmică cu material
lemnos, la întreţinerea galeriilor
şi în general la gospodărirea
sectorului. Un miner bătrîn, în­
cercat, spunea că Transporturile
constituie cheia succesului. Dacă
acestea ar fi fost organizate la
înălţimea cerinţelor, cu siguran­
ţă că rezultatele ar fi fost altele aici, rezultă că se dă prea pu­
în sectorul IV. De multe o.i sînt
blocate cu material cîte 40-50 de
vagonete la sectorul investiţii.
Conducerea sectorului nu inter­
vine cu destulă autoritate pen­
tru folosirea acestor vagonete
în scopuri direct productive.
Mai găseşti prin sectorul IV va­
gonete răsturnate, probabil de­
fecte, care ar putea fi reparate.
Dar, tovarăşul inginer Dula,
trece pe lîngă ele fără să-i pese,
aşa cum poate trec şi unii to­
varăşi din conducerea minei.
Ce putem vedea în
sectorul IV?
Vizitînd acest sector se poate
vedea că unii maiştri ai sectoru­
lui nu ştiu precis ce au de fă­
cut, muncesc fără orizont şi nu
dau un ajutor tehnic calificat mi­
nerilor. La doi paşi de mai ştirul
Răuţ, minerii lucrau sub un bloc
de piatră. Abatajul era prost ar­
mat. Oamenii n-aveau materiale,
n-aveau condiţii să-şi facă pla­
nul. E drept că unele deficienţe
erau din cauza presiunilor, dar
¦de acest lucru vom vorbi la
timpul cuvenit. Un lucru este
însă sigur. Maiştrii nu sînt traşi
suficient la răspundere de către
conducerea sectorului şi poate
că nici nu sînt îndrumaţi să
muncească aşa cum trebuie. Nu
e de mirare că unii mineri plea­
că înainte de terminarea şutu­
lui cum s-a întîmplat şi în ziua
de 25 septembrie.
Şi încă o chestiune. Risipă ca să facă o serioasă analiză a
______
a urmat prelucrarea articolului
de fond din „Scînteia“, intitu­
lat „Noul an şcolar în învăţă­
mântul de partid".
Au fost deschise die asemenea
şi cercurile de învăţămînt su­
perior a cadrelor didactice .şi a
cadrelor medicale.
Interesul manifestat de
cursanţi la deschiderea noului
an şcolar în > învăţământul de
partid, grija ce trebuie să o aibe r ,. * t , ir j kv,.-{! Un grup de muncitori din situaţia. Pîinea care se distribuie
organizaţiile de bază pentru
bunia funcţionare a formelor de
învăţămînt, dau garanţia că în
noul an şcolar rezultatele din
acest domeniu de activitate vor
fi mult mai frumoase decît anul
trecut.
propagandistul Niaolae Chin-
dler, ce conduce un cerc de e-
conomie conoretă, a arătat în
faţa propagandiştii ar felul oum
contribuie cercul de care răs­
punde la îmbunătăţirea procesu­
lui de producţie.
Un alt referat a fost prezen­
tat de propagandistul Gheorghe
Cornea de la Trustul 4 con­
strucţii cu privire la felul oum
trebuie să muncească propagan­
distul în pregătirea şi condu­
cerea unei convorbiri. La sfârşi­
tul acestei consfătuiri tovarăşul
Geza Mozeş, directorul cabine­
tului de partid din Hunedoara,
a dat propagandiştilor indicaţii
metodice asupra felului cum tre­
buie să decurgă învăţămîntul de
partid în noul an şcolar, precum
şi unele indicaţii în legătură cu
la acest sector, mai rar poate fi
întîlnită. Pe galeriile de trans­
port, pe galeriile direcţionale,
găseşti material risipit cît vrei. al tineretului — codaş de multă
Inginerul Dula ştie mai bine ca
noi că lemnul aruncat la întîm-
plare în mină, favorizează focul.
Atunci cum de nu ia măsuri ca
această risipă de materiale să
înceteze?
Despre felul cum este ales şis­
tul în abataje iarăşi sînt multe
de spus. Iu vagoneţii umpluţi de
!a buncăr pot fi găsite adeseori
bucăţi respectabile de piatră. De
ţină atenţie calităţii cărbunelui. o parte de creşterea continuă
Cînd va lua conducerea sectoru­
lui măsuri ca asemenea lucruri
care, din păcate, se întîmplă des, girează asemenea politică iar
să nu se mai repete?
Efectul presiunilor putea
fi atenuat
Cît despre presiunile din sep­
tembrie care au majorat datoria
de cărbune a sectorului, la peste
6.000 tone, nimeni nu contestă
că nu ar fi cauze .obiective. Cu
toate acestea însă, ele pot fi to­ lei de mîine, ei fiind amenin­
tuşi atenuate.
De curînd, din cauza presiu­
nilor, un colector a fost strivit. iementare condiţii de existen­
Putea oare să fie evitat acest lu­ ţă.
cru? După cum spune tovarăşul
inginer Dula, ar trebui să cre­
dem că nu. Şi totuşi n-are drep­
tate. Dacă armarea colectorului
s-ar fi făcut pe vatra bine cură­
ţită de cărbune, dacă armătura
s-ar fi făcut dintr-un lemn cît
mai durabil, dacă colectorul ar fi nomiei ţărilor capitaliste —
fost bine întreţinut, nu se întîm- eforturilor suplimentare pe ca­
pla tocmai aşa. Ce are de spus
în această privinţă conducerea
sectorului? Desigur că se va as­
cunde din nou, după „motive o-
biective".
Fără îndoială că în urma ce­
lor relatate, conducerea exploa­
tării Lupeni va trebui să ia mă­
surile cele mai adecvate pentru
lichidarea grabnică a lipsurilor
serioase din sectorul IV. Comite­
tul de partid al miner va trebui
mmuid s o c i a u s m w w Pag. 8
r LA UN MAGAZIN DE CONFECŢII Despre aprovizionare şi condiţiile
Comisiile de femeii Iarna se apropie. de deservire în cantine
lucru
înfrumuseţarea oraşului este i Magazinele de con­ 91Cantina „Filimon S îr b u 66
fecţii sini tot mai
o preocupare de seamă a co- ’ solicitate de cum­
părători. Datorită
misiei de femei din oraşul Ha- : unei bune aprovi­
zionări cu confec­
ţeg. Pînă acum strada cea mai \ ţii de toamnă şi In privinţa aprovizionării, se poate nii, aprovizionarea cu combustibil, pro­
iarnă clienţii gă­ spune că administraţia acestei cantine blema personalului de serviciu — care,
frumoasă şi ‘curată a fost de- j sesc ce le trebuie. se descurcă în mod satisfăcător. Pre­ cu toate străduinţele, nu face faţă —
gătirile în vederea asigurării cu ali­ ca şi cele arătate mai sus, sînt ches­
clarată strada Mihai Viteazul, ţ Acest lucru il a- mentele necesare pentru iarnă, sînt tiuni pentru a căror rezolvare adminis­
rată şi fotografia destul de grăitoare în acest sens. Iată traţia cantinei are nevoie de ajutorul
ţ ; Gospodinele evidenţiate în a- \ noastră. Clientul doar cîteva cifre: 500 kg de bulion Comitetului executiv.
îşi admiră noua pastă, 500 kg castraveţi muraţi, 4.800
i ceastâ acţiune sînt Elisabeta » haină Jar pe faţa kg ceapă şi alte alimente sînt deja Mînoareâ la această cantină, nu se
tov. Adriana Sola- puse pentru iarnă. De asemenea, can­ poate spune că e slabă. Totuşi, cerin­
t Coldea, Ana Hinter şi Rozica ţ tităţi suficiente de cartofi, fasole, roşii, ţele oamenilor muncii — cum e şi fi­
varză, gogoşari etc. sînt asigurate prin resc — au crescut, ei vor să mănînce
ţ Bîrlea. j gospodăria anexă, care are o suprafaţă mai bine. Comitetul executiv al Sfatu­
de 12 ha. Dacă vorbim însă despre lui popular orăşenesc Deva; n-are de
i Aceste gospodine sînt şi bu- ; condiţiile de deservire a celor aproape unde să cunoască dorinţele abonaţilor,
600 de abonaţi ai cantinei, în această deoarece pînă acum nu a organizat
ne cultivatoare de legume şi ? direcţie mai sînt multe de făcut. Aici, nici măcar o consfătuire cu aceştia.
servitul mesei începe la ora 13, şi de
zarzavaturi şi crescătoare de î multe ori nici la ora 17 nu sînt ser­ Tovarăşii din Comitetul executiv,
* 'păsări. viţi toţi abonaţii. Comitetul executiv socotesc probabil că e destul să se
ţ al Sfatului popular orăşenesc Deva, de ocupe administratorul cantinei de toate
care aparţine cantina „Filimon Sîrbu“, acestea. Existenţa unor lipsuri în de­
A devenit o tradiţie pentru ţ rii> responsabila cunoaşte prea bine să spaţiul este servirea abonaţilor şi în aprovizionare,
raionului de confec­ numai pentru 120 de persoane şi nu arată că nu e suficient să stea numai
comisia de femei din Haţeg î ţii al cooperativei pentru 600. Ştie de asemenfea că în sc r is: „Cantina Sfatului popular". E s­
„Muncitorul” din săli există mese lungi, necorespunză­ te nevoie oa tovarăşii din Comitetul
munca voluntară la fabrica de î Călan, se vede bu­ toare şi că unele articole necesare can­ executiv; să anălizeze activitatea can­
curia că un nou tinei sînt insuficiente. Cu toate aces­ tinei, felul în care aceasta satisface
marmeladă. In fiecare miercure j client pleacă mul­ tea Comitetul executiv, din ianuarie
ţumit. 1956, nu a mai pus în discuţia sa dorinţele abonaţilor şi să ajute admi­
ăte 10— 12 femei merg şi dau * problema cantinei. Şi sînt destule lu­
NOTĂ cruri de pus la punct. Problema căr­ nistraţia în rezolvarea diferitelor pro­
ajutor mai ales acum în prag f
ştie, dar nu se iau bleme. Numai în felul acesta Comitetul
de iarnă la pregătirea conser-1 masuri
executiv ar justifica că este tutej^rul
1velor. Unele curăţă sau aleg ţ
prunele, altele etichetează bor- cantinei.
f canele sau fac alte acţiuni. In- T
tr-o singură zi, în numai două L
ore, tovarăşele din comisia de
femei au etichetat 1.000 de
borcane. In general s-au efec- • ^
tuat peste 260 ore muncă vo- i v ) ^
luntară. S-au evidenţiat tov. *
Sofia Măcian, Maria Gurcă şi |
Olga Covaci. •
Femeile dm oraşul H a fe g .tşn TeiuŞi Albai a sezisat continuă să fie necoaptă şi acră.
Cantina „t Mai“
aduc contribuţia şi în munca ^ziarul nostru despre calitatea Şi aşa va fi, pînă cînd tov. Şte-
face la centrul de fan Gal, nu va trece să ia mă- Spre deosebire de cantina Sfatului Am greşi însă, dacă am spune că
popular, cantina „1 Mai", care apar­ la această cantină totul merge bine.
din localitate. In se- suri pentru îmbunătăţirea cali- ţine de P.T.T.R. Deva, din punct de Există şi aici lipsuri pe care fără a-
vedele al condiţiilor de deservire a a- jutorul forului tutelar administraţia
Roşii. Ele ajută organele sâni-* zisare se spune că pîinea nu e taţii pîinii, căci nu e suficient bonaţiior stă mult mai bine. Conduce­ cantinei nu le va putea rezolva curînd.
rea P.T.T.R. a înzestrat cantina cu Astfel, aprovizionarea cu lemne de foc
(are la depistări, vaccinări etc.\ c°aPtă bine e acra- Pornind să recunoşti şi să te mulţumeşti mese, perdele, feţe de masă, veselă şi nu-i încă asigurată. Cantitatea de lem­
,. J de la acest lucru am mers la că ştii cauzele care fac ca pîinea alte lucruri necesare. Nici problema ne repartizată nu este suficientă şi
Cele opt posturi sâni are i - Ţ e jU ş pen.ţr'u a constata cele re- să fie de proastă calitate. Pe aprovizionării cu alimente pentru iar­ conducerea P.T.T.R. va trebui să dea
nă n-a fost neglijată. Administraţia ajutor în rezolvarea acestei probleme.
oraş sînt deservite tot de tova­ lătate mai sus. muncitori prea puţin îi ajută cantinei „1 Mai" (responsabilă Eca- De asemenea, trebuie să intervină
terina Lainer) s-a îngrijit din timp, pentru asigurarea unei bune depozi­
răşele echipiere din comisia de Că pîinea este de calitate sla- faptul că tov. Ştefan Gal ştie că aprovizionîndu-se pînă în prezent cu tări a alimentelor. La rîndul ei, ad­
circa 4.000 kg de castraveţi, gogoşari ministraţia cantinei are datoria să ve­
femei. Printre ele se numără bă, o recunoaşte şi responsabilul Ioan Chicidean sau alţii lucrea- şi ardei conservaţi. Aceste alimente gheze asupra felului în care se face
Ie-a asigurat de la gospodăria agri­ deservirea la masă a abonaţilor, să
[ ftov-$tefanGal-BaîncamaiMaria Berceanu, Rozalia Cor centrului de panificaţie Teiuş, ză prost şi în realitate nu ia nici colă colectivă, cu care luase legătură pregătească mîncare consistentă, de
codean şi Antonia Pietrarii. To- Ş>o măsură. Ei pretind în schimb încă cu mult înainte. De asemenea, calitate şi pentru toţi abonaţii.
pentru alte legume şi zarzavaturi
*î vară/s,a Silv..ia Comp. ody de .to t ePrraet*a zbfinzeă i?nă sppîeicnieaal, i™n tfusrate l!uui: s ă AAHşase cda,e atoPvîinăer„ăşdiei "dailnitactoen' du- (varză, cartofi, ceapă, sfeclă etc.), a Ingrijindu-se de aceste lucruri, ad­
t postul ş m tla r nr. 4 a acordat l lo m C hidiean cerea centrului de panificaţie făcut comandă la aprozar Deva. ministraţia cantinei va evita nemulţu­
mirile abonaţilor.
¦ singură 200 prim-ajutoare tne- ţ Este bine că recunoaşte şi că Teiuş, trebuie să ia măsurile ne-
ţ dicale. I ştie cine anume lucrează prost, cesare pentru îmbunătăţirea pîi-
f« «#• *¦ *i#*»l* *f*Hl Dar asta nu schimbă cu nimic nii. Şi asta cît mai repede!
Ce au de spus şefii sectoarelor?
Sub acesit titlu colectivul ga­ proastă gospodărire şi neglijenţă urşi de zgură şi oale defecte pe
care nimeni nu le ridică etc.
zetei de perete „Siderurgistul" din diferite secţii. Acest foto­
Fotomontajul nu scapă din
de la Combinatul siderurgic Hu­ montaj este la al doilea număr vedere nici pe chiulangii. Bine Prin cantinele şcolare
de apariţie. sînt prinşi acest soi de oameni
nedoara, organul comitetului de Nroija- ceudiiyţiiec,, ccuupf irminudce ppirimnturec în fotografii care-i înfăţişează
... . . HT'O‘U'1 Cfş.'-.v
Cu mult înainte de începerea noului ceastă cămară s-âti depozitat peste
partid şi al comitetului.,de . in-;Hri-.aitele, fotografii privind negli- an şcolar, direcţiunile şi administrato­ 1.200 kg bulion, 1.300 kg castraveţi,
rii şcolilor medii mixte din oraşul 120 kg fasole verde; 20 kg vinete to­
treprindere a editat un fotomon jenţa sectorului C.F.U. care a Deva, s-au îngrijit de buna aprovizio­ cate şi 1.900 kg ardei.
nare cu legume şi zarzavaturi a can­
taj critic privind aspecte de lăsat în părăsire la secţia furna­ plecînd din şut înainte de ter­ tinelor. Folosind gospodăriile anexe şi O preocupare de seamă’ pentru con­
comenzile cu Aprozarul, administratorii ducerea cantinei şcolii mixte nr. 2 a
le 1-4, un elevator de alimentat minarea orelor din program, aş- au reuşit să depoziteze în magazii în­ fost şi conservarea fructelor. Din can­
locomotivele cu cărbuni. Tot din teptînd pe la poartă semnalul semnate cantităţi de legume şi zarza­ titatea de 400 kg caise şi prune’ pe
munca C.F.U. sînt aspecte ne­ de încetarea lucrului. vaturi necesare cantinelor pentru se­ care le-au cules din livada şcolii, s-a
gative privind proasta gospodă­ zonul de iarnă. făcut compot care va asigura desertul
rire a parcului de vagoane. Aşa Multe din aspectele negative mesei elevilor.
Pînă acum, au fost conservate de
de pildă, la gara de sus, de mai oglindite, s-âu îndreptat. Totuşi către administraţia şcolii medii mixte Este demnă de remarcat strădania pe
nr. 1, 400 kg ardei graşi,, 200 kg do­ care au depus-o tovarăşele Ctos Eca-
bine de un an stă deraiat şi ne­ mai sînt şi din cei care nu dau vlecei, 600 kg bulion, 5 căruţe de terina, Knuf Ecaterina, şi Feiraber
folosit un vagon de cale, la sec­ importanţa cuvenită criticilor ceapă şi 1.050 kg castraveţi. Maria la pregătirea conservelor pentru
muncii din acest sector şi să făcute. Comitetul de partid şi de iarnă.
tragă la răspundere pe cei vi­ ţia laminoare o platformă stă de întreprindere va trebui să-i tra­ O vizită în cămara şcolii mixte nr.
novaţi. Numai astfel sectorul IV 8 luni nefolosită, la sectorul I, gă la răspundere. 2 poate să ilustreze foarte bine hărni­ Din aceste însemnate cantităţi de
o basculantă este defectă, de ca­ Considerăm ca bună, iniţiativa cia gospodinelor care muncesc la can­ legume, cît şi altele cu care' se vor
vreme — va putea deveni unul re nu se îngrijeşte nimeni. colectivului acestei gazete de pe­ tina acedtei şcoli. Borcanele, sticlele mai aproviziona, cele două cantine
dintre sectoarele de frunte ale rete. Ar fi bine ca şi în alte în­ cu bulion şi fasole verde, stau frumos
minei. Proasta gospodărire a mate­ treprinderi să se iniţieze aseme­ rînduite în rafturi. Numai acum în a- şcolare pot asigura hrana unui nu­
rialelor la diferite secţii, este de nea fotomontaje critice.
asemenea bine ilustrată. Astfel, măr de 200 elevi.
secţia turnătorie depozitează
prost cocsul, la staţia de granu-
lare a zgurei hala este plină cu
ht o +-o a-o
Politica de înarmare conti­ ridică împolmi ¦diţiilor mizere ie trai pitala Columbiei, Bogota, tran­
nuă şi de menţinere a încor­ sporturile în comun au fost
dării internaţionale, promova­ occidentală a avut loc o nouă blou edificator al mult lăuda­ caragiilor din portul Manches- paralizate acum o săptămînă
tă cu consecvenţă de către pu­ în urma grevei şoferilor de au­
terile occidentale, este însoţită creştere considerabilă a preţu­ tului „rai" capitalist. ter, care se pronunţă împotri­ tobuse de la societăţile de
tot cu atîta consecvenţă pe de transporturi particulare. Iar
rilor. Nici în Anglia situaţia Dar a trecut însă timpul va concedierilor ilegale ale într-o altă parte a globului, în
a profiturilor monopolurilor şj nu se prezintă mai bine. Nu­ cînd muncitorii primeau re­ muncitorilor. 16 vase au ră­ oraşul ecuadorian Guayaquil,
trusturilor care finanţează şi mai într-o. jumătate de an in­ semnaţi soarta pe care le-o mas imobilizate în port. Greva
dicele preţurilor cu amănuntul hărăzeau capitaliştii-patroni. muncitorii industriali au de­
de la 11 fabrici de avioane ale clarat grevă în semn de soli­
pe de altă parte de o scădere daritate cu greva muncitorilor
continuă a nivelului de trai al a crescut cu 5 la sută, iar în Oamenii muncii din ţările ca­ firmei „De Haviland", care a petrolişti care durează de a-
maselor muncitoare, de creş­ S.U.A. cu 4 la sută. In ce pri­ pitaliste nu vor să se mai îm­ cuprins peste 3000 de munci­ proape trei săptămîni. Această
terea impozitelor, de sporirea veşte muncitorii din Statele IJ- pace în prezent cu înrăutăţirea tori, continuă de două săptă- grevă afectează fabricile de
continuă a preţurilor mărfuri­ nite, aceştia sînt nevoiţi ca sub sistematică a situaţiei lor. Ei încălţăminte, de tutun, de bere
lor de larg consum. Faptul a- mîni. Desenatorii, constructo­ şi de alimente.
cesta face ca muncitorii din
ţările capitaliste să fie preocu­ forma unor diferite impozite se ridică activ la luptă; şl îşi rii, maiştrii şi controlorii de Iri urma sporirii preţurilor
paţi incontinu de problema zi­ la cărbunele din Ruhr şi din
şi taxe să dea din buzunarul apără cu dîrzenie drepturile la această firmă vor să obţi­ bazinul carbonifer Aacheri —
ţaţi în orice moment de spec­ ce urmează după victoria can­
trul şomajului şi al unei vieţi lor aproape o treime din sala­ lor legitime. O mărturie grăi­ nă mărirea duratei concediilor
mizere lipsite de cele mai e- celarului Âdenauer în recente­
riu, care ajunge în cele din toare în acest sens o constituie plătite. le alegeri parlamentare — în
Germania occidentală a înce­
urmă tot în buzunarele mari­ mişcarea grevistă mereu cres- In Argentina, salariaţii din put să se desfăşoare o puter­
Reducerea investiţiilor de lor monopolişti. In Statele U- cîndă care a cuprins fără ex­ reţeaua telegrafică şi telefo­ nică campanie de protest. Oa­
capital, limitarea creditului nite legile sînt astfel întocmi­ cepţie toate ţările capitaliste. nică se află în grevă genera­ menii muncii duc de asemenea
bancar şi majorarea dobînzi- o luptă susţinută pentru majo­
lor la acest credit, micşorarea te îneît impozitele personale O mare amploare a luat a- lă de la 19 septembrie. Ei cer rarea salariilor şi reducerea
producţiei industriei de auto­ duratei timpului de lucru. De
mobile, industriei textile, a in­ sînt suportate în cea mai mare ceastă mişcare anul acesta în mărirea salariului. Potrivit re­ curîrid, mişcarea grevistă a
dustriei bunurilor de larg con­ parte de oamenii muncii. De ţări ca Anglia, Franţa, Japo­ hiat de asemenea o mare am­
sum — fenomene ce au deve­ unde în anul 1940 acestea e- nia, Italia, Germania occiden­ latărilor presei, în noaptea de ploare şi în Italia.
rau de 2,6 miliarde dolari, în tală, Argentina, Belgia, Chile 26 spre 27 septembrie în Ar­
nit atît de caracteristice eco­ prezent ele ating 41 miliarde gentina a fost declarată în în­ Şi toate cifrele şi faptele pe
precum şi în alte ţări. In pri­ treaga ţară o grevă de 24 de care vi le-am prezentat â.
toate acestea se fac pe seama dragi cititori, sînt culese din
dolari anual. măvara acestui an peste ore de solidaritate cu salaria­ ştirile sosite recent la redac­
re trebuie să Ie depună mun­ ţie. Ele au însă o puternică
citorii, pe seama înrăutăţirii O plagă nevindecabilă, care 2.000. 000 de constructori na­ ţii din telecomunicaţii. Guver­ forţă de convingere, o puter­
continue a vieţii lor. Să dăm nică forţă de sinteză, generali­
cîteva exemple. va jnsoţi capitalismul atît timp vali şi de maşini din Anglia nul argentinian a trimis trupe
zatoare, care exprimă cum nu
Potrivit datelor oficiale — cît acesta va mai exista, este s-au ridicat pentru apărarea care au ocupat toate punctele se poate mai bine că lupta oa­
care întotdeauna sînt bineîn­ menilor muncii din ţările ca­
ţeles mai mici — nivelul pre­ şomajul. Masa şomerilor din drepturilor lor, iar mai tîrziu strategice din capitala Argen­ pitaliste pentru drepturile şi
ţurilor în R.F. Germană a fost
în 1956 cu 13 la sută mai ri­ principalele zece ţări capita­ mişcarea pentru mărirea sala­ tinei. Potrivit ziarului „Waltt interesele lor ia o amploare
dicat decît în 1950. La înce­
putul anului 1957 în Germania liste ale lumii (S.U.A., Anglia, riilor a cuprins aproape Street Journal", 4000 de mun­ tot mai mare, se desfăşoară
Franţa, Italia, Germania occi­ 7.000.000 muncitori englezi. citori de la trei uzine ale so­ cu o forţă mereu crescîndă.
CONSTANTIN MACOVE1
dentală etc.) era — potrivit Mişcarea grevistă a cuprins a- cietăţii „General Motors" din
statisticilor oficiale — în anul poi alte ramuri importante ale Statele Unite au declarat gre­
1948 de 5,3 milioane, numărul economiei engleze ca muncito­ vă cerînd majorarea salariilor
acestora atingînd în anii 1955- rii din transporturi, docherii, şi îmbunătăţirea condiţiilor de
1956 7.000.000 oameni. Nu muncitorii din pieţele londone­ muncă. In semn de solidarita­
trebuie omis faptul că cifra ze, pensionarii, care se pro­ te cu aceştia, au încetat lucrul
aceasta e în continuă creştere nunţau pentru mărirea pensii­ şi alţi 28.000 de muncitori de
lor, etc. De curînd, la 27 sep- la alte întreprinderi ale socie­
şi avem astfel în faţă un ta- tembrie, a început greva ma­ tăţii „General Motors". In ca­
te»- 4 >-0-t 5 S C 3 P-C- O-O-O-C-C-!