Page 17 - 1957-10
P. 17
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NTr 872
**BrarG556Î5Scl*5îî5KSS
„Apropierea îranco-sovietică Programul guvernului
constituie cheia pentru o adevărată marocan
PARIS 3 (Agerpres). După
destindere internaţională" cum anunţă ziarul „France
Soir“, Si Bekkai, preşedintele
Consiliului de Miniştri al Maro
PARIS 3 (Agerpres). — La lungi, se -spune în declaraţie, re cului, luînd cuvîntul la una din
Paris a avut loc şedinţa Comi zultă că Franţa şi Rusia mani adunări, a vorbit despre prin
tetului naţional al asociaţiei festă o înclinare firească spre
cipiile fundamentale ale progra
mului guvernului marocan.
„Franţa—U.R.S.S.11 consacrata prietenia reciprocă şi că o ase Si Bekkai, a subliniat că
apropiatei sărbătoriri a celei de menea prietenie este necesară 3125; DE ANII COMUNICATUL în domeniul politici' exter
a 40-a aniversări a Marii Revo pentru securitatea şi dezvoltarea ne, guvernul său caută, să
luţii Socialiste din Octombrie. lor... de la intrarea iakutlei asupra sesiunii Comitetului executiv nu ştirbească cu nimic suve
După şedinţă Comitetul naţio Apropierea franco - sovietică în componenţa statului rus ranitatea ţării în tratativele cu
nal a dat publicităţii o declara constituie cheia pentru adevăra
al F. S. M. Franţa ; să obţină retragerea
ţie în care a chemat pe toţi fran ta destindere internaţională, de MOSCOVA 3 (Agerpres) tului Suprem al R.A.S.S. Iaku- BERLIN 3 (Agerpres). — A- re se deschide la 4 octombrie la trupelor străine pe calea tra ta
cezii să cunoască mai de aproa oarece numai ea este în stare să TASS anunţă : Cu prilejul săr Leipzig şi a aprobat ordinea lu tivelor ; ca ajutorul francez şi
pe realitatea sovietică, istoria asigure organizarea lumii în bătoririi naţionale — împlinirea te, Consiliului de Mini ştiri al genţia ADN a transmis comuni crărilor Congresului. american să nu ameninţe inde
U.R.S.S. ş i . „să înţeleagă mai spiritul umanismului în condiţii a 325 ani de la intrarea Iaku- R.A.S.S. Iakute şi Comitetului catul cu privire la cea de a 15-a pendenţa ţării ; să elibereze Sa-
bine argumentele în favoarea în le respectării drepturilor tuturor tiei în componenţa statului rus, regional al P.C.U.S. din Iaku- sesiune a Comitetului executiv După cum rezultă din comu hana“.
tăririi prieteniei franco-sovietice popoarelor11. Prezidiul Sovietului Suprem al nicat, delegaţii şi observatorii
oare corespunde intereselor na U.R.S.S., Consiliul de Mihiştri tia, un mesaj de salut în oare al Federaţiei Sindicale Mondiale, care vor participa la cel de al Si Bekkai a declarat de ase
ţionale". In încheiere Comitetul naţio al U.R.S.S. şi Comitetul Central urează oamenilor muncii din Re care a avut loc în zilele de 1 şi IV-lea Congres mondial al sindi menea că „Marocul este de par
nal a chemat pe toţi francezii al Partidului Comunist al Uniu 2 octombrie la Leipzig. catelor, vor reprezenta aproxi tea Egiptului şi a ţărilor Orien
„Din istoria acestor 40 de ani, să-şi unească eforturile în lupta nii Sovietice, au adresat Sovie publica Autonomă Socialistă So mativ 100 milioane de muncitori. tului apropiat şi niciodată nu
care constituie o parte a unei vietică Iakută noi succese în Sesiunea a ascultat raportul La .congres vor fi reprezentate va pactiza cu duşmanii popoa
perioade istorice infinit mult mai pentru o apropiere între Franţa lupta pentru avîntul continuu ; 1 peste 90 de organizaţii sindica relor arabe11
şi Uniunea Sovietică. industriei, agriculturii şi culturii. prezentat de B. Ciiuseppe secretar le, care nu fac parte din F.S.M.
al F.S.M., despre pregătirile în Teroare în Goa
.Condamnarea unor spioni vederea celui de a IV-lea Con
în R. P. D Coreeană gres mondial al sindicatelor, ca DELHI 3 (Agarpres). Auto
rităţile portugheze din Goa re-
Vizita la Kiev a delegaţiei PHENIAN 3 (Agerpres). — Kociedo şi la alte centre ame- E s te n e c e s a ră şi p o s itilă o c o la b o r a r e în tr e ourg la crunte represiuni împo
Partidului socialist diu Japonia ricane de spionaj din Coreea de triva populaţiei looale oare nu
După cum transmite agenţia te sud, a cules informaţii cu carac cele tr e i u n iu n i s in d ic a le in te r n a ţio n a le vrea să se supună dominaţiei
’ KIEV 3 (Agerpres)". — TASS delor socialist şi comunist luptă legrafică centrală coreeană în ter economic şi militar, a răs-
anunţă: In capitala Ucrainei se împreună pentru pace, împotriva provincia Hamghenul de nord a pîndit svoriuri calomnioase şi a — interviul Iui Giuseppe di Vittorio —
află în vizită o delegaţie a Par bazelor militare americane din avut loc un proces public al a- încercat să comită un act de di
genţilor serviciilor de spionaj a- versiune la una din uzinele re BERLIN 3 (Agerpres). Ziarul listă şi îndeosebi din Germania
mericano-lisînmaniste — Kun In
tidului Socialist din Japonia în Japonia. pa şi Tzo Sin cer, trimişi pe te publicii. „Neues Deutschland11 publică occidentală, >a spus di Vittorio, colonialiştilor portughezi.
frunte cu Tetzu Katayama. La 1 Membrii delegaţiei au fost de ritoriul R.P.D. Coreene pentru Tribunalul l-a condamnat pe un interviu acordat corespon face posibilă şi necesară reali După cum anunţă Agenţia
desfăşurarea activităţii teroriste Kun In pa la moarte, iar pe dentului acestui ziar de Giuseppe zarea unei înţelegeri între sindi Trust of India, autorităţile por
octombrie, oaspeţii au vizitat asemenea întrebaţi despre rela şi de spionaj. Kun In pa, care complicele său Tzo Sin cer la di Vittorio, preşedintele Fede catele afiliate lia cele trei uniunIi tugheze au arestat în regiunea
a fost instruit special la şcoala 10 ani închisoare. raţiei Sindicale Mondiale, în internaţionale, pentru a coordo Kanakona (Goa) peste 30 de
S.M.T.-ul din Vasilkovo. ţiile care există între partidul americană de spionaj din insula legătură ou cel de al IV-lea na şi ia desfăşura cu şi mai mult persoane. Cei arestaţi au fost
Congres mondial al sindicatelor succes lupta maselor. torturaţi.
In cursul convorbirii cu mem socialist şi sind'ioatale din Japti- ce se va deschide la 4 octom
brie la Leipzig. Subliniind că
brii delegaţiei, V. S. Dziuba, se - nia.- Ieitzi Yamato a spus că so F.S.M. este în prezent cea mai
cretar al organizaţiei- de partid cialiştii întreţin strînse legături Pentru întărirea continuă a prieteniei
a S.M.T., a întrebat ce relaţii e- cu S.O.H.I.O. cea mai importan
xistă între Partidul Socialist şi tă uniune sindicală din Japonia d in tre Indonezia şi R. P. C h in e z ă mare organizaţie sindicală inter MAO TZE-DUN a primit
naţională di Vittorio s-a ocu
cel comunist din Japonia. Răs- şi cu alte sindicate, reprezentînd
— conferinţa de presă de la Pekin a dr-ului Haita —
punzînd la această întrebare, Ta- aproximativ 10 milioane oameni, pat de lucrările apropiatului con delegaţia militară a R.D. Germane
gres. El a declarat că în cen
dataka Sata a spus că Partidul Socialiştii luptă împreună cu PEKIN 3 (Agerpres). — sia produsă a întrecut toate aş trul atenţiei Congresului se via
CHINA NOUA anunţă : La 2 oc teptările. El a fost plăcut impre afla problema lărgirii şi conso
socialist din Japonia are o tac- ’ sindicatele pentru interesele oa- tombrie fostul vicepreşedinte al sionat de nivelul de trai ridicat lidării unităţii de acţiune a tu PEKIN 3 (Agerpres). — Consiliului de Miniştri şi minis
Indoneziei, Hatta, care se află al muncitorilor chinezi. turor muncitorilor, indiferent de CHINA NOUA anunţă : In seara tru al Apărării Naţionale al R.
tică şi strategie proprie, şi un menilor muncii din Japonia. la Pekin, a organizat o conferin zilei de 2 octombrie. Mao Tze- D. Germane.
ţă de presă cu ziariştii chinezi In ce priveşte agricultura, concepţiile lor, precum şi pro dun, preşedintele Republicii
program propriu diferit de pro La 2 octombrie, după o vizită şi străini. Populare Chineze, a primit de Preşedintele Mao Tze-dun a
Hatta a declarat că din cele ce blema unirii sindicatelor atît rugat pe oaspeţii din Germania
gramul Partidului Comunist. de trei zile în capitala Ucrainei, Dr. Hatta a spus că la înapo legaţia militară a Republicii De
ierea sa în Indonezia va sprijini a văzut şi-a putut da seama de pe plan naţional cît şi pe plan mocrate Germane în frunte cu să transmită preşedintelui Wil
Tadataka Sata a arătat însă oaspeţii japonezi au plecaL la ritmul rapid în care progresează Willi Stoph, vicepreşedinte al helm Pieck şi tovarăşului Wal-
internaţional. Consider că situa
că organizaţiile locale ale parti- Soci.. agricultura în China. ter Ulbricht cele mai bune urări
ţia obiectivă din lumea capita-
IOOOOOOOC O C J O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O U ^ ___/J O O O O O O O O O O O O e O C .C’O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C şi a urat Republicii Democrate
IMAGINE, ACTUL DE ACUZARE ÎN PRO CESU Lîntărirea relaţiilor de prietenie Germane succese în toate dome
DIN R. D, niile.
GERMANA cu China. In cursul vizitei sale
în China el s-a convins că prie Membrii delegaţiei au oferit
tenia între cele două popoare COMPLOTIŞTILOR DIN SIRIA lui Mao-Tze-dun daruri.
poate fi adîncită: Această priete ~ Au fost de faţă mareşalul Pîn
O grijă doosebită nie a progresat-'îndeosebi „de •1a DAA4ASC 3 (Agerpres)'. — EiSenhower11, nemulţumirea ţă tiştii au încercat să-şi De-Hu'ai,' ministrul Apărării al
poartă statul popu reluarea relaţiilor diplomatice După cum s-.a mai anunţat, ta rilor imperialiste faţă de Si scopul cu ajutorul unui putch pe R. P. Chineze şi A. Gyptner am
lar democrat ger între cele două ţări, în 1950“. Damasc a fost dat publicităţii ria s-a transformat într-o ade care trebuia să-l încerce un basadorul R. D. Germane în
man copiilor — actul de acuzare în procesul par vărată ură. grup de ofiţeri reacţionari la China.
viitorul de mîine Conferinţa de la Bandung, a ticipanţilor la complotul antista Damasc şi Alep.
al fării. Fotografia spus Hatta, a avut drept urmare tal din Siria inspirat de S.U.A. Cercurile imperialiste, se ara AVIOANE FRANCEZE
noastră reprezintă o mai strînsă colaborare între oare a fost recent descoperit. tă în continuare în actul de a- In acest scop funcţionarii am au violat spaţiul aerian
un aspect de la ţările Asiei şi Africii. Hatta a cuziare, au început să organizeze basadei americane au stabilit
grădiniţa de copii relevat că spiritul conferinţei de In partea introductivă .a actu comploturi înlăuntrul ţării. Ele contactul cu o serie de ofiţeri al Tunisiei
a uzinei de textile la Bandung va deveni din ce în lui de acuzare se arată că po au instituit blocada economică din armata siriană'. Stone a pro
„Wilhelm Pieck" ce mai puternic. litica guvernului sirian, bazată împotriva Siriei şi au pornit o mis că dacă complotul va reuşi, TUNIS 3 (Agerpres). După
din Scworza (Thu- pe principiile coexistenţei paşni făţişă campanie de calomnii îm va plăti participanţilor la com cum anunţă agenţia Reuter, se
Deşi între popoarele care au ce, a stîrnit o vădită nemulţumi potriva acestei ţări. plot suma de 300—400 milioane cretariatul de stat al Tunisiei
ringia). Copiii se participat la conferinţa de la re în rîndul statelor imperialis dolari. a dat publicităţii un comunicat
joacă cu un tren Bandung au existat unele diver te. Aceste state au început să In continuare, în actul de acu în care se spune că la 2 octom
mic. genţe de păreri, totuşi în ce pri caute diferite mijloace pentru a zare se spune că după eşecul In actul de acuzare se arată brie avioane militare franceze
veşte punctele principale s-a a- lega din nou Siria de puterile a gresiunii a nglo-fra nco-israelie- că ambasada americană la Da venind din Algeria au zburat
juns la o hotărîre comună — occidentale. După eşecul încercă ne împotriva Egiptului, S.U.A. masc pregătind complotul se deasupra teritoriului tunisian şi
aceea de a lupta pentru pacea rilor lor de a impune Siriei pro au lepădat masca şi au păşit baza şi pe membri ai partidului au aruncat cinci bombe asupra
lumii, împotriva colonialismului. iectul imperialist cunoscut sub deschis pe calea organizării de naţional social din Liban, partid satului Sakie Sirii Iussef. Avioa
Referindu-se la vizita sa în Chi numele de planul „semilunei fe oomploturi interne în Siria. pro fascist, care trebuiau să so nele au mitraliat sediul guver
na, dr. Hatta a spus că impre ricite11 (adică unificarea Siriei, sească din Liban îndată ce va natorului din regiunea Kef.
Iordaniei şi Irakului într-un sin Ancheta a stabilit că în orga fi dat semnalul. Se proiecta asa
gur stat — N.R.), precum şi pac nizarea complotului rolul prin sinarea unor personalităţi de In acelaşi timp soldaţii fran
tul de la Bagdad şi „doctrina cipal l-au avut funcţionarii am seamă siriene ca Aeram Hau- cezi care se aflau de partea al
basadei americane din Siria şi rani, Haled Bagdas, Afif Bizri, geriană a frontierei au deschis
mai ales Howard Stone. Cornplo- Saraj, Mustafa Hamdun şi alţii.
Stone a convins pe participan
In ziarul nostru din 25 mai De ce a căzut cabinetul de dreapta fac o vie agitaţie ţii la complot că în cazul cînd
relatam că în Franţa căzuse în jurul candidaturii la preşe complotul va eşua, S.U.A. vor
cel de-al 22-lea guvern de după dinţie a lui Jaques Soustelle, pregăti o rebeliune armată în
cel de-al doilea război mon lui Bourges şeful social-republicanilor, a- Siria cu ajutorul Irakului şi Ior focul cu mortiere.
dial. Era vorba despre cabine dept notoriu al războiului din daniei. Intr-un alt comunicat dat pu
tul condus de socialistul Guy Bourges Maunoury aduce pe deficitar în ce priveşte angaja chii lumii, şi mai ales pentru Algeria, care se opune cu în
Mollet care, după o guvernare verşunare oricărei ştirbiri a In actul de acuzare se confir blicităţii în Tunisia, se spune
de aproape 16 luni, fusese ne primul plan aceleaşi lacune ale mentele sale. In Algeria a con figura mare pe care Franţa privilegiilor colonialiste în a- mă faptul că în august a.c. a că în legătură cu aceste atacuri
voit să-şi prezinte demisia, ca ceastă colonie franceză. Alte vizitat Damascul Adib Sisnkli, ale trupelor franceze, în diferite
urmare a politicii sale contrară modului de viată capitalist tinuat să curgă sânge nevino dorea s-o facă la O.N.U. tind ziare propun candidatura lui fost dictator al Siriei, şi că în localităţi din regiunea Kef au a-
Andre Morice, ministrul Apă tre Sisakli şi participanţii la
intereselor maselor largi popu rării Naţionale din guvernul
lare din Franţa. Ce a urmat, .despre care am mai scris în nu vat algerian şi francez, buge se va discuta problema Alge precedent, înfocat militarist, complot au avut loc întrevederi vut loc manifestaţii populare „în
se ştie. După o criză de guvern care a declarat de curînd în
de aproape trei săptămîni. du merele precedente ale ziarului tul Franţei a continuat să în riei, aceste planuri erau spoi cadrul lucrărilor Adunării Na organizate de Stone. semn de protest împotriva acte
pă tîrguieli politice caracteris ţionale Franceze că va porni
tice orânduirii capitaliste, unde nostru, aceleaşi cauze care au registreze noi şi însemnate de te cu o considerabilă cantitate operaţiuni militare pe teritoriul In complot sînt implicate 10 lor agresive franceze în zona de
sînt ignorate cerinţele vitale proaspetelor state independente
ale opiniei publice, unde parti determinat ca în numai 13 ani ficite iar oamenii muncii au de materie strălucitoare (care Tunisia şi Marocul, folosindu- persoane. frontieră11.
dele de stingă sînt puse întot se de ..dreptul de urmărire".
deauna în imposibilitate de a în Franţa să se perinde nu mai continuat să suporte tot greul. să „fure" ochii). In esenţă în txx)OOOccc€%occoocnTeccooccc":rx?cooccoccLXXîoocxxxî00oocsc
Oricâte încercări vor face a-
forma guvernul, a fost înjghe puţin de 23 de guverne (al 24- Ba mai mult. Guvernul a ve să, aceste planuri noi erau... ceşti pretendenţi la şefia gu MAGAZIN ==
bat un cabinet nou (cu planuri vernului francez, baza de pe
vechi), condus de Bourges lea e acum în formare), iar nit şi cu noi planuri de auste vechi. Ele ignorau drepturile care pornesc e şubredă, aşa că
Maunoury, guvern cu o evi nici viitorul nu le poale apar
dentă orientare şi mai accen în ţară să domnească o atît de ritate. Au fost scumpite mărfu legitime ale poporului algerian ţine. Franţa are nevoie de un
tuată spre dreapta. Aşa după guvern care să traducă in via
cum s-a mai anunţat, nici a- evidentă instabilitate politică. rile alimentare, taxele poştale, la independenţă şi libertate şi ţă voinţa şi speranţele expri S1MBATA 5 OCTOMBRIE 1957
cest cabinet n-a avut o viaţă mate de alegători la 2 ianua
Chiar de la formarea sa, gu benzina, plinea, gazul de ilu prevedeau ca Algeria să rămî- rie 1956. Socialiştii pot face SPECTACOLE lare romîneşti; 16,15 Vorbeşte Mosco
lungă. Ba dimpotrivă. După vernul Bourges Maunoury se minat, tarifele feroviare, elec nă în continuare o colonie (ex CINEMATOGRAFICE va ; 17,30 De la strămoşi pentru ne
numai trei luni şi ceva şi acest — măcar acum — un pas spre p oţi; 18,00 Cîntă Rodica Bujor şi
guvern a luat calea celor 22 anunţa un consecvent urmaş al tricitatea şi alte asemenea arti ploatată Sîngeros) a Franţei. unitatea forţelor de stingă, ca DEVA: Ghimpele; ALBA-IU- acordeonistul Benone Dam ian; 19,10
de care aminteam mai sus. In predecesorilor săi. Ei era hotă- cole de primă necesitate pen Oît de bine primită a fost re ar putea duce la constitui L IA : Odată în v ia ţă : BR A D : Căpi Cîntă Alexandru P irogov; 19,45 Răs
cursul nopţii de luni spre marţi rît să continue cu preţul vieţii tru fiecare om al muncii. Ase această lege, o dovedeşte în rea în Franţa a unui guvern tanul din K oln; BARU M ARE: pundem ascultătorilor; 19,55 Noapte
1 octombrie, cu 279 voturi con sale (şi aşa s-a îniîmplat) răz menea măsuri au fost luate, suşi faptul că, cerînd vot de Altura ; HAŢEG : Camelia ; APOLDU bună, cop ii; 20,30 Muzică uşoară ro
tra (253 pentru). Adunarea Na boiul „de pacificare" (aşa nu chipurile, pentru a reduce con încredere în această chestiune, dorit de masele largi munci DE S U S : Intre două fem ei; SUME m înească; 21,00 Cronica evenimente
ţională Franceză a răsturnat mesc colonialiştii francezi răz sumul intern — adică, cu alte guvernul a fost pus în ‘minori toare. Nici un alt guvern — şi R IA : Dansez cu tine; 1LIA: lor internaţionale; 22,30 Muzică de
şi cel de al 23-lea guvern de cuvinte, pentru ca muncitorul tate, în Franţa încetând astfel aceasta a dovedii-o limpede is Altura; ORAŞTIE: F edra; SEBEŞ: dans. Programul 11: 14,03 Concert de
după cel de-al Il-lea război boiul colonialist) din Algeria, să mănînce mai puţin, să stea o nouă criză guvernamentală. toria — nu are sorii de izbân Bonjour elefant; T E IU Ş : Intîrn- muzică populară romînească; 16,33
mondial. Aşa clar, Franţa ia politica de sporire a taxelor şi dă. Aceasta ar trebui s-o înţe plare la Bendelachet; PETRO Din muzica popoarelor sovietice; 17,15
răşi nu are guvern. impozitelor de tot felul (supor mai mult în întuneric, să mear Cel de-al 24-lea guvern fran leagă şi.•¦cei care sini chemaţi ŞANI : Cronica amanţilor săraci; Tribuna Radio; 19,00 Melodii popu
gă mai mult pe jos etc. Cînd cez de după cel de-al doilea să răspundă de soarta Franţei LONEA: Thil Bulioglindă ; ZLATNA : lare romîneşti ; 19,30 Muzică de dans:
O privire sumară a cauzelor tate, se înţelege, de masele lar e vorba de redresat bugetul, război mondial e acum în for Stan şi Bran studenţi la Oxford. 20,03 Seară de operetă; 21,15 Concert
gi muncitoare) şi alte aseme ce contează că suferă milioane mare. M. COSTEA de estradă ; 22,00 Muzică de d a n s;
care au dus la răsturnarea lui nea măsuri la care, nici într-un de oameni ai muncii. In SELECŢIUNI DIN 22,30 La sfîrşit de săptămînă, cîntec,
schimb, au fost create noi a- Ce folos insă că învăţămin PROGRAMUL DE RADIO joc şi voie bună ; 23,15 Concert pen
caz, nu s-au gindit oamenii vantaje pentru monopolişli. tele istoriei Sînt neglijate de tru pian ş' orchestră de Haciaturian.
muncii din Franţa la 2 ianua fiecare dată. Din primele in Programul 1 : 6,15 Muzică populară'
BULETINE DE ŞTIRI :
rie 1956, tind victorioase în Vorba ceea, corb la corb nu-şi formaţii pe care le avem, aflăm romînească; 6,45 A sosit poştaşul: 5,00; 6,00: 7,00; 11,00: 13,00:
alegerile parlamentare au ieşit scoate ochii. 8,15 Materiale din presă; 9.00 Lu 15,00; 17,00: 19,00 ; 22,00 : 23,52
forţele de stingă. că în Franţa 'se preconizează crări de compozitori rom îni; 9,30 Cu (progmmul I ): 14,00: 16,00: 18,00)
tezătorii; 10,20 Program de melodii
In ce priveşte Algeria, ca formarea unui guvern care să populare ;, 11,45 Pagini alese din o-
perele lu i. Puccini; 13,05 Concert de
Şi trebuie , să reâunoaştem binetul condus de Bourges continuie vechea politică fali
că guvernul francez care a• că Maunoury pregătise în ultima mentară şi potrivnică interese
zut luni seara n-a fost deloc vreme noi planuri. Pentru o- lor adevăratei Franţe. Ziarele
estradă; 14,45 Cîntece şi jocuri popu 20,00 ; 21,00; 23,00 (programul II).
Redacţia fi administraţia ziarului sir. -6 Martie nr.-9, Telejpn: 183 -189: Taxa plătită ui numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr.2':b ”20 din !>¦„o'unbtit 1919. — hpiirul întreprinderea Roii grafică „1 Mai“ — DEVA.