Page 18 - 1957-10

une.uo
in întreaga ţară
Se desfăşoară din
plin recoltarea
culturilor tirzii
In ţară se desfăşoară din
plin recoltarea culturilor tîr-
zii. Porumbul a fost cules de
pe o suprafaţă de aproape
două milioane de hectare, mai
mult de Jumătate din supra­
faţa cultivată.
Recoltarea culturilor de floa-
rea-so&relui este aproape ter­
minată în majoritatea regiu­
nilor. In ultima vreme s-a in­
tensificat şi recoltarea carto­
filor şi a sfeclei de zahăr, rea-
lizîndu-se aproape 60 la sută
din suprafaţa cultivată cu car­
tofi şi 50 la sută din cea cul­
tivată cu sfeclă de zahăr. S-a] Minerii Văii Jiului au obţinut la sfîrşitul lunii
început din plin recoltarea şi septembrie o victorie de seamă, îndeplinind şi
treieratul orezului şi strînge
rea bumbacului.
In majoritatea regiunilor
s-au executat arături pentru lectivul minei Vulcan, a reuşit să se claseze în muncii şi slabul control tehnic au făcut ca sec­
însămînţările de toamnă pej fruntea întrecerii pe Valea Jiului, âînd 3.800
aproape toate terenurile de pe]
care s-a strîns recolta cultu­ cinile de plan în proporţie de 102,6 la sută.
rilor de vară şi tîrzii. Arătu­ Au muncit bine şi colectivele minelor Lonea
rile se execută în bune con- şi Aninioasa, care au extras 1.336 respectiv
diţiuni agrotehnice. Ele au fost 1.133 tone peste sarcinile de plan. Rezultatele
făcute în proporţie de 46 la
sută- din suprafaţa ce va îi în- lectivul sectorului V Lonea, care a dat 838 tone
sămînţată în toamnă.
La arături rezultate mai
bune au fost obţinute în re­
giunile Constanţa, Galaţi, Ti­
mişoara, Regiunea Autonomă
Maghiară şi regiunea Stalin.
,s Aplica m etode
>! înaintate
Atelierele de montaj şi emcii-
laj din cadrul uzinei „Victoria
Câlan, se pot mîndri cu rezul­
tatele obţinute pînă acum. De
la începutul anului şi pînă în
prezent, planul de producţie a
fost depăşit între 2—20 la sută.
In întrecere au fost antrenaţi
peste 126 de muncitori, care au
folosit cu succes metodele sovie­
tice Voroşin şi Ciutkin.
La schimbul de experienţă or­
ganizat în ziua de 24 septem­
brie în atelierul montaj, s-a dis­
cutat jetul cum au fost aplicate
aceste metode la sortimentul
radiatoare (piese de încălzire).
In referatul prezentat, de. Iov.
losif Craşca, au fost dezvăluite
o serie de lipsuri. Astfel, mon­
tajul, nu a primit totdeauna pie­
sele la timp, din care cauză de
multe ori nu s-a putut realiza
planul. O altă lipsă ar fi aceea
că tovarăşii de la probe indi­
viduale, nu totdeauna respectă
presiunea prescrisă ta probarea
elementelor. Nu toţi respectă
curăţenia la locul de muncă şi
a maşinilor cu care lucrează.
In urma discuţiilor, o serie de
muncitori şi-au luat cuigajamen-
te de a da mai mare atenţie lu­
crărilor, pentru a întîmpina ziua
de 7 Noiembrie cu noi succese
în muncă.
i. 0. S. II. poate şi
Multe construcţii frumoase,
pline de măreţie a construit şi
construieşte colectivul de cons­
tructori de la I.C.S. Hunedoara.
Furnalul nr. 5, uzina cocsochi-
Hiică, fabrica de aglomerare, o-
ţelăria electrică, noua oţelărie
Martin, sînt ceie mai elocvente
mărturii. Constructorii au mai
executat de altfel şi lucrări pri­
vind modernizarea combinatului.
Nimic de zis, pentru toate aces­
tea merită laude.
Poate aţi fi dispuşi să credeţi
că aici totul merge ca pe roate.
Nu-i tocmai aşa. Chiar dacă ma­
rile construcţii amintite au in­
trat în funcţiune, au mai rămas
totuşi aici lucrări neterminate,
iar unele sînt tărăgănate de mul­
tă vreme. Şi în ceea ce priveşte
modernizarea combinatului au
mai rămas cîteva lucrări, destul
de importante, în urmă. In alte
cazuri, lucrările au fost totuşi
terminate în întregime, dar cu
defecte de construcţii.
Staţia de transbordare de la
gara de sus, a fost de fapt ter­
minată în iulie. Şi totuşi, nici
pînă la ora actuală nu e dată în
folosinţă. Motivul? Unele de­
fecte de construcţie, care cu mai
multă exigenţă din partea cons­
tructorilor ar fi putut fi evitate.
Macaraua de 50/10 tone de la
nou_a oţelărie electrică deşi a in­
trat în funcţiune de cîteva luni,
nu funcţionează aşa cum ar tre­
bui. De acest lucru e vinovat în
primul rînd colectivul de proiec­
tanţi de la I.S.P.C.M.C. Timişoa­
ra, (fost I.P.R.O.M.), Combina­
tul metalurgic Reşiţa care a con­
struit piesele după proiectul
greşit şi în ultimă instanţă
PR O LE TA R ! DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢLV Ă ! Din frum useţile regiunii noastre
M W ORCANAl COMITETULUI REGIONALP.M.8. HUNEDOĂÎift Şl Al StATUUlI POPULAR BESIONAL Impunătoare şiS
semeţe, pădurile din!
regiunea noastră,|
pe lingă bogăţia*
Anul IX. Nr. 873 I Sîmbăta 5 octombrie 1957 4 pagini 20 bani pe care o reprezin­
tă dau locurilor un
farmec pitoresc.
Iată un crîmpei:
SUCCESELE M INERILOR DIN VALEA JIULUI Cu tinerele cadre drumul ce duce
spre exploatarea fo­
didactice restieră „Tecuri",
La sfîrşitul lunii septembrie din munţii Sebeşu­
Grija faţă de noile cadre di­ lui.
dactice repartizate la catedre îm
acest an, constituie o preocupare ,
de seamă a organelor de partid
şi de stat din regiunea noastră.
Minele Lupeni şi Uricani au rămas încă da­
In scopul de a li se împărtăşi
toare cu. multe tone de cărbune patriei. La din experienţa rodnică a cadre­
lor didactice mai vîrstnice 'şi de
depăşind planul pe bazin, în. proporţie de 101,2 mina Lupeni, deşi colectivele sectoarelor II şi a fi puse la curent cu o serie
la sută. I B, au dat aproape 1.000 tone cărbune peste
plan, mina, în ansamblu, este încă .datoare cu
Cu toate greutăţile înămpinate, dezvoltînd .847 tone cărbune. Organizarea defectuoasă a
întrecerea în cinstea zilei de 7 Noiembrie, co­
toarele IV A şi IV B de la Lupeni, să ră'rtînă de metode pedagogice deosebit
tone de cărbune peste plan. Pe locul următor mult sub plan. de importante în desfăşurarea
s-a clasat mina Petrila care şi-a îndeplinit sar­ procesului de învăţămînt, la ini­
Nici mina Uricani, deşi deţine drapelul de
mină fruntaşă pe ramură, nu a dat luna trecută ţiativa Biroului Comitetului re­ Pregătiri 9n tefere® tlniiicării
tot ce putea, rămînînd datoare cu 3.000 tone gional de partid, a fost organi­ Sa 6 . \ . S. Apoldo ic %m
de cărbune ca urmare a aprovizionării defec­
tuoase la locul de muncă şi a eşalonării nera­ zată în ziua de 28 septembrie Recolta de struguri a anului 1957 că e impresionant. In limbajul cifre’
a. c. — la Deva, o consfătuire se anunţă deosebit de bogată. In cra­ lor,
ţionate a abatajelor.
In luna octombrie, datoria de cinste pentru cu tinerele cadre didactice.
bune obţinute de aceste două exploatări se da- ?
toresc în mare măsură eforturilor depuse de co­
toate exploatările Văii Jiului, este de a intensi­ Sala festivă a Şcolii medii nr. mele şi pivniţele regiunii noastre, ...3.347 butoaie cu o capacitate totală
de cărbune peste plan şi cel al sectorului III fica munca şi de a organiza mai bine întrecerea 2 din Deva era arhiplină în acea vestită prin podgoriile ei, se fac ul­ de 212 vagoane au fost curăţite de
Aninoasa, care a dat 2.427 tone de cărbune socialistă în cinstea tui 7 Noiembrie, în vederea dimineaţă de sîmbătă. De prin timele pregătiri pentru vinificaţie. săruri minerale şi apoi spălate cu
peste plan. realizării şi depăşirii angajamentelor luate. toate colţurile regiunii noastre La o gospodărie de stat cu podgorii vapori de apă, produşi de două loco-
s-au adunat aci peste 130 de în­ de sute de hectare, lucrările acestea mobile. Această operaţie a fost înde­
în p rim e le zile ale lunii octom brie văţători şi profesori, recent nu­ pregătitoare cuprind un mare volum plinită de un număr de 340 munci­
miţi la posturi. de muncă, cer experienţă şi cunoştinţe tori sub conducerea pivnicierilor.
Situaţia producţiei pe primele două zile ale angajamentul fiind de circa 3.200 tone, sînt ho- de specialitate. Vinificaţia nu se face
lunii octombrie, arată că, acolo unde muncas se tărîţi ca şi în luna aceasta să obţină aceleaşi Printre cei tineri, cîteva cadre la întîmplare ci în urma unor minu­ Pivniţele în număr de 153, cu o
desfăşoară în mod ritmic, producţia este în con­ rezultate, dacă nu şi mai bune. vîrstnice, împreună cu şefii sec­ ţioase cercetări preliminare. suprafaţă totală de 8.600 m. p. au
tinuă creştere. Aşa de pildă, la mina Vulcan, ţiilor raionale de învăţămînt şi fost văruite şi dezinfectate, întrebuin-
pînă în prezent planul este depăşit cu 2,3 la sută, Nu acelaşi lucru se poate spune despre colec­ cultură, completau această mi­ In laboratorul G.A.S. Apoldu de ţîndu-se la aceasta var amestecat cu
în timp ce la restul exploatărilor, planul nu este tivul minei Petrila, în special de sectoarele II şi nunată şi mare familie de edu­ Sus, oenologul Sergiu Minciună, mî- sulfat de cupru. Periru adăpostirea
îndeplinit întocmai. III, care în primele zile au muncit cu mult sub catori. nuind o întreagă aparatură de labo­ celor două complexe de vinificaţie,
posibilităţi. De remarcat că sectorul IV de la a- rator, lucrează la stabilirea procentu­ s-au construit în vara aceasta, 2 cra­
La mina Vulcan, numai în două zile, sectoa­ De început, cei prezenţi au as­ lui de zahăr la diferite varietăţi de me cu o suprafaţă de 320 m. p. Pen-
rele II şi III au o depăşire de plan de 21,1 la ceastă mină, codaş pe luna trecută, în primele cultat cu viu interes expunerea struguri. Rezultatele cercetărilor pe o tru mecanizarea procesului de vinifi­
sută respectiv 3,9 la sută. Totul arată că minerii tov. David Lazăr, secretar al Co­ durată de cîteva zile sînt notate cu caţie, gospodăria are două astfel de
de la mină, care şi-au depăşitangajamentul pe sep­ zile ale lunii octombrie şi-a depăşit sarcinile mitetului regional de partid, ca­ grijă. Cercetătorul e mulţumit de re­ complexe compuse din agro-pompă, lin
re le-a vorbit despre actuala si­ zultatele obţinute. Procentul de zahăr rotativ sau scurgător şi presă conti­
tembrie cu circa 600 tone de cărbune peste plan, de plan cu 16,3 la sută devenind fruntaş pe ex­ tuaţie internaţională şi despre din strugurii destinaţi virfificaţiei, mai nuă. Aceste agregate complicate au
sarcinile măreţe ce revin mem­ ales la varietatea „fetească", e destul fost construite la noi în ţară de între­
ploatare. brilor corpului didactic, pentru de ridicat. Mustul e dulce ca „mie­ prinderea „Independenţa“-Sibiu şi func­
întărirea vigilenţei şi a capacită­ rea". Paralel cu această activitate de ţionează de minune la fel cu alte agre­
Sa!ufuI minerilor «u <1 ţii de apărare a patriei. Expu­ laborator, în incinta secţiei Apoidu, în gate similare importate din străină­
pefrileni adresat nerea documentată, servind drept atelierul mecanic şi cel de tîmplărie tate. Şi, aceste complexe au fost de­
celui de-al IV-lea “ li. âiBBşm r lecţie în aprofundarea măreţei se desfăşoară o activitate intensă. montate, revizuite piesă cu piesă, iar
învăţături marxist-leniniste, a Pînă la cules mai sînt puţine zile. în prezent sînt în stare de funcţiune.
Congres Mondial m w w . wm fost viu aplaudată. Primele lăzi cu struguri de masă au Capacitatea de prelucrare a unui ast­
şi fost expediate în centrele munci­ fel de complex e de 8 vagoane zil­
al Sindicatelor O întovărăşire care ce cu 750 kg pe cea a ţărani­ Din experienţa toreşti ca Hunedoara şi bazinul car­ nic. Pentru vinificaţie, G.A.S. Apoldu
se dezvoltă lor individuali. bonifer Petroşani. Strugurii destinaţi de Sus, mai are în inventar 94 prese
| Joi 3 oiafembrie, în jurai o-I vîrstnicilor vinificaţiei se vor recolta peste cîteva manuale, a căror capacitate de prelu­
In primăvara anului 195g, îp Cu toate că s-a scurs numai zile. Acest eveniment de seamă nu crare e de 15 vagoane zilnic. Presele
* rei 12, minerii petriiemi care * comuna Răhău a luat "fiinţă în­ un an de muncă pe tarlalele în- Printre profesorii şi învăţăto­ va surprinde nepregătiţi pe lucrătorii manuale s-au spălat, vppsit şi uns
ţ 'trebuiau să intre în schimbul î tovărăşirea agricolă „Gheorghe Idv^^lşirij, buna organizare a rii cu o îndelungată activitate la de la G.A.S. Apoldu de Sus. Ei sînt cu vaselină pentru a putea fi mînuite
I i i , împreună cu cei din sohim- ţ Coşbuc“ cu 43 familii care au muncii şi recolta mare de grîu, catedră, care au luat cdvîiituT gospodari prevăzători şi cu o ^rfdelun- cu o mai mare uşurinţă şi a nu prinde
strîns laolaltă 45 hectare. Deşi au determinat pe mulţi ţărani ¦în cadrul consfătuirii,' au fost gată experienţă. încă Ta 27 august, la rugină.
biul III, s-iau adunat în sialia t inaugurată în primăvară, dat individuali să se înscrie în în­ şi tovarăşii Constantin Ghi- G.A.S. Apoldu de Sus s-a ţinut o şe­
fiind că mare parte din culturi tovărăşirea agricolă. Acum, în ţescu — directorul şcolii de 7 dinţă cu toţi pivnicerii şi s-a alcătuit Am intrat într-una din pivniţele sec­
de apel a minei pentru ia j erau însămînţate, întovărăşiţji întovărăşire sînt 65 familii cu ani din comuna Berthelot, un adevărat plan de campanie. La 1 ţiei Apold. Pivnicierul Chir Matei, un
au început lucrul.în comun iabî3 66 hectare teren. întovărăşiţii Gheorghe Achiţei — directorul septembrie pivnicierii de la toate tru­ muncitor fruntaş al acestei gospodării,
¦adresa un călduros salut ce- ţ în toamna anului trecut. şcolii pedagogice din Devia, Şte­ purile gospodăriei, au trecut metodic §e poate mîndri. In pivniţă e curat
lui de-al IV-leia Congres Mon- * foan- Cărpinişan, Ioan Dăncilă, fan Munteanu — directorul şco­ Ia pregătirea inventarului vinicol, pen­ „carin-Jarmacie". Stratul de nisip fin,
diial ial Sindicatelor oare îşi ? Terenul care urma să se în- lii medii nr. 2 din Alba Iulia, tru campania din această toamnă.
Ava desfăşura lucrările l a , sămînţeze cu grîu, în suprafaţă petru Floca şi alţii au înscris Victor Pogolşa — inspector la e greblat proăspăteşa pe aleele unui
J Leipzig. de 25 hectare, a fost arat şi în- Vreţi să ştiţi în ce constau pregă­
i* Despre importanţia Con- ? sămînţat cu tractoarele S.M.T. Întreaga suprafaţă pe care o po­ GH. LUPAN tirile de vinificaţie ? Arătarea lor nu XI. BALAN
.*greşului a vorbit to-v. losif î Miercurea. Procurîndu-şi din e lipsitţj de interes. Volumul de mun-
t Oriban, preşedintele comite- ? timp sămînţa necesară — din sedă. ( Continuare in pag. 2-a) (Continuare In pag. 2-fcX^
¦tului sindical pe întreprinde- \ soiul Odvoş 241 — şi avînd te­ Pentru a asigura o recoltă bo­
t re. Expunerea sa .a fost as- j renul pregătit la vreme, întovă­ ARTIŞTII PIETREI
| cultată ou mult interes iar f răşiţi! au însămînţat întreaga gată de grîu şi în anul viitor,
| în încheierea festivităţii s-ia ? suprafaţădn perioada optimă. Ca Nu rareori ne oprim in faţa vre­ In trupul shncos, făclndu-i răni a- sculpturale de o mare fineţe artistică.
f trimis o moţiune către cel $ urmare, griul a răsărit uniform întovărăşiţii au făcut toate pre­ unei clădiri, admirindu-i stilul arhi­ dtnci, Slnt pietrarii care in lu.ptă cu
| de-al IV-laa Congres Mon-1 şi a intrat în iarnă bine înfră­ tectonic, cu profilurile de piariă ale uriaşul îi zmulg preţioasa marmoră. Atelierul vast răsună puternic de
ţ diial al Sindicalelor, oare a • gătirile necesare, însămînţărilor. faţadelor, cu balustradele balcoanelor. „simfonia” ciocanelor şi dălţilor, ml-
i fost adoptată în unanimitate, i Urcăm scări monumentale de mar­ Ştergîndu-şi sudoarea de pe furnte, miile cu răbdare, şi dibăcie de oa­
Jerenul care a fost cultivat cu moră, privim interioare cu ornamen­ perforatorii au dat ultima gaură. Se menii aplecaţi peste blocuri şi plăci
Itebiile s i termine te de marmoră, toate de. o măreţie introduce explozivul. După puţin timp, groase de granit sau marmoră. Pentru
trifoi şi borceag, este arat, să- artistică ce ne desfată ochii cu va­ un semnal: a căpăta forma dorită, după ce au fost
Icredinţaie rietatea desenelor şi coloritul natural. semnate modelele după anumite şa­
.mînţa strînsă încă de la treieriş — Ardeee /... Pietrarii se adăpos­ bloane, blocurile sau plăcile sînt su­
tesc. Trec clipe de aşteptare încor­
s-a condiţionat şi tratat.
ţit. Hotărîndu-se într-o adunare Priveşti, admiri şi-ţi pare firesc să
Convingîndu-se că maşinile şi fie aşa. Dar cu uşurinţa de a gindi
generală, Întovărăşiţii au plivit, a omului neiniţiat, nu întrevezi în­
uneltele agricole, proprietate ob­ totdeauna munca grea, plină de mi­
recoltat şi treierat griul în co­ gală a oamenilor ce au executat a-
ştească, le sînt de mare folos, ceste lucruri minunate. Să străbatem
mun. deci împreună, calea lungă şi migă­
Insămînţînd griul numai după întovărăşiţii au hotărît ca 2 la loasă a sfineilor ce se transformă la
ceea ce priveşti şi admiri acum.
I.C.S.H. care a montat-o eu prea plante bune premergătoare, ca sută din recolta de grîu şi po­ dată... puse primei faze de cioplire — dăl-
puţin simţ de răspundere. Con­ trifoi şi borceagşi executînd.toa­ Pietrarii luirea brută — care se face cu dălţi
ducerea I.C.S.H. (director gene­ rumb să fie vărsată la fondul Munţii mai aduc încă ecoul, ultimei bătute cu ciocane de lemn. Apoi intră
ral Alexandru Cogan şi inginer te lucrările în condiţiuni optime, Undeva, pe un munte pleşuv, ci- explozii, praful mai persistă în aer, în acţiune ciocane de metal care fiJ
şef T. Bărbulescu) caută să se la treieriş a rezultat o producţie de bază, iar din suma rezultată ţiva oameni ce par nişte mogildeţe pe clnd pietrarii ies din adăposturi şi, nisează prima dată profilurile, iar în
spele pe mîini, aruncînd întreaga medie de 1.950 kg la ha. Odată Ungă uriaşul de marmoră, minuiesc Victorioşi, ca după o bătălie cîşti- a treia fază, cu ajutorul dălţilor pneu­
vină pe proiectanţi şi pe Combi­ cu aceasta, întovărăşiţii au avut în urma valorificării cerealelor dlrji perforatoarele ce se înfig aprig gată, privesc o clipă la blocurile mari matice, se elimină toate impurităţile
natul metalurgic Reşiţa. Ne în­ satisfacţia de a afla că produc­ de stlncă prăvălite. Apoi pun în func­ zgrunţuroase, dîndu-i-se profilul neted
trebăm atunci cum îşi mai jus­ ţia de grîu realizată de ei între­ să se cumpere mai întîi o se- ţiune dălţile• răngile, baroasele, care şi definitiv.
le prefac in blocuri cubice de diferite
tifică existenţa întreprinderea, mănăitoaine pentru grîu. dimensjuni ce sînt necesare. ¦ E grea munca cioplitorilor. încet, cu
Sprijinită şi îndrumată perma­ răbdare, ei trebuie să rupă cu ateu- ,
dacă persistă în greşelile altora? Pietrafii de la carierele din Bam- ţie, bucăţică cu bucăţică, din piatra
GH. CERMEIANU nent de organele de partid şi dură. O neatenţie, o lovitură da cio­
de stat, întovărăşirea agricolă pqtoc, privesc satisfăcuţi la maşinile can prea puternică sau dată în dalta
(Continuare in pag. 3-a) din Răhău poate deveni în scurt ce şe îndepărtează: printre blocurile aşezată greşit, ar sparge profilul ob--
timp una din unităţile agricole încărcate slnt unele care au fost trimi­
socialiste puternice din regiunea
noastră. se în plifs faţă de cete prevăzute.
Gateriştii ţinut cu trudă şi atunci s-ar duce de
rîpă munca uneia sau chiar a două
Să nil M glndim la obişmiitele ga­ zile întregi, precum şi blocul sau placa
tere ce taie ' buştenii în scindări. E preţioasă.
vorba de gaterul de tăiat marm oră: P în ă . iui de mult, cea mai grea şi
Un motor cu roţi uriaşe, acţionează mai complicată fază de lucru la cio­
orizontal mai multe lame metalice, ce plit, aşa .zisul „Rainbulit" — netezi­
In Combinatul siderurgic din Hunedoara, pe zi ce trece, talice. L.a cuptorul nr. 1 armăturile sînt terminate, în prezent cu ajutorul unui nisip special udat rea şi perfectarea modelelor — se fă-'
construcţia noii oţelării Martin se apropie de sfîrşit. In hala lucrtndu-se. la şamotarea spaţiului de elaborare a oţelului încontinuu, taie încet, milimetru cu cea manual. De circa două luni în­
cuptoarelor, s-a montat deja un volum de 8.000 tone construcţii . -V. IN, CLIŞEU : un aspect al interiorului halei cuptoarelor. milimetru blocul de marmoră în plăci coace însă,, se face cu dălţi pneuma­
metalice. 4iar la anexe, un volum de 1.567 tone construcţii me­ efe egală grosime. tice ce au fost aduse din U.R.S.S.
Rezultatele acestei mecanizări e lesne
Oamenii care lucrează la gater tre­ de constatat: îmbunătăţirea simţitoare
buie Să aibă multă răbdare şi a- a calităţii, o productivitate sporită cu
tenfie, căci ştiţi cit se taie zilnic în- 20 la sută, dar şi mai mult, uşurarea
tr-un bloc d : piatră? Nu mai mult muncii omului.
de circa 25 cm.
Şlefuitorii
După tăierea blocurilor în plăci> a-
ceslea intră pe mina şlefuitorului care, Ultimele mîini care dau pietrei¦fru-,
cu ajutorul unei m a şin i1ce acţionează museţea şi strălucirea marmorei sculp­
o şaibă ia care sînt prinse bucăţi de tate, dindu-i parcă viaţă, sînt ale şle­
carborum în formă de elice, le şle- fuitorilor. Cu o răbdare puţin ase­
fuieşte, dindu-le aspectul şi limpezi­ muită, piatra modelată, venită de tă
mea pe care o cunoaştem. Apoi, pen­ cioplitorie, este frecată migălos cu bu­
tru e. primi formele simetrice, plăcile căţi de carborum sau piatră de abra-
şlefuite trec la maşina de tăiat unde zit. Fiecare colţişor, fiecare profil cit
sînt tăiate cu ajutorul unei şaibe de de mic al modelelor complicate, trebuie
carborum, asemeni cetei de 1 polizor. să capete limpezime. încet, după multă
Cioplitorii R. ŞERBAN
Să trecem acum pentru a-i vedea ( Continuare în pag. 3-a)
la lucru pe cioplitori, acei oameni a
egror mîini dibace dau pietrei formele