Page 19 - 1957-10

Pag. 2
Cu tinerele cadre didactice
(Urmare din pag. l-a)
secţiunea de învăţământ şi cul­
tură a Sfartului popular regional
şi Emil Laslău — directorul şco­
lii medii nr. 2 din Deva.
Munca acestora cu elevii, în
perioada multor ani de activi­
tate, metodele pozitive folosite
în educarea tineretului şcolar şi
în munca de culturalizarea ma­
selor, constituie o vastă expe­
rienţă, pe care vorbitorii au îm­
părtăşit-o cu mult drag acelora
care în 'acest an au păşit pe
urmele lor.
In cadrul consfătuirii, tinerele care un învăţător trebuie s-o
cadre au avut posibilitatea să
cunoască şi aspecte din viaţa şi
truda învăţătorului de altă dată,
cînd, condiţiile vitrege de muncă
şi viaţă, dezinteresul organelor
de stat faţă de şcoală, au pus
piedici enorme în calea şcolari­
zării copiilor şi culturalizării
maselor populare.
Nu rare erau cazurile — pe
acele vremuri, cînd dascălul, ca
o figură ştearsă din lumea sa­
telor — aşa cum era considerat
— ducea o viaţă mizeră de sluj­
baş neînsemnat. Locul său de
muncă — şcoala, era reprezen­
tată de obicei printr-o încăpere
minusculă, insalubră, cu pămînt
pe jos, închiriată de pe la di­
feriţi cetăţeni.
In astfel de condiţii au muncit
pe vremurile burgheziei dascălii
ţării noastre. Dragostea lor de
muncă şi măreaţa sarcină pe
care şi-au ales-o de a lumina
poporul, au răzbit — cu mari
sacrificii — prin aceste greutăţi,
realizînd lucruri însemnate prin
satele unde au funcţionat.
Mulţi dintre ei se pot mîndri
azi că au crescut şi pregătit ca­
dre valoroase ce conduc trebu­
rile sfaturilor populare, munca
prin sectoarele socialiste ale a-
griculturii, profesori, ingineri,
medici etc.
Vremurile s-au schimbat. Azi
şcoala este 1privită ca o insti­
tuţie de stat extrem de importan­
tă ; de aceea partidul şi guver­
nul îi acordă atîta atenţie şi
grijă. Hotărîrile menite să îm­
bunătăţească problema procesu­
lui de învăţămînt şi condiţiile
de muncă şi viaţă ale învăţăto­
rilor şi profesorilor, au creat a-
cele posibilităţi de activitate la
catedră, pe care vechea genera­
ţie nu le-a visat niciodată. Actu­
alele condiţii de muncă şi viaţă,
cît şi măreţele sarcini ce revin
dascălului, au format din acesta
o adevărată figură centrală a
satului, stimată şi respectată de
toţi cei din jurul său.
Nenumărate sînt satele şi o-
raşele regiunii noastre în care
regimul de democraţie populară
a ridicat noi şi noi şcoli, cămine
culturale, spitale, dispensare me­
dicale şi alte construcţii de folos
obştesc. Aportul dăscălimii noas­
tre în această operă de trans­
formare radicală a satelor şi o-
raşelor, a fost deosebit de în­
semnat. Contribuţia dăscălimii,
în activitatea cultural-educativă,
în dezvoltarea sectorului socia­
list al agriculturii, cît şi la des­
CXXXXXXXXKXXXXXXXXÎCXXXÎO^XXXXXKÎÎ^OOOOOC^OtXÎCOGOOCKXrJOGC XXKXXX)OOCXXXX»COOOOOOOOOOO
Este cunoscut faptul că în re­
gimul trecut, contractul colectiv
era rezultatul unei lupte îndîr-
jite între muncitori şi patron,
pentru obţinerea unor condiţii
mai bune de muncă, pentru ob­
ţinerea unor cqndiţii, mai bune
de trai. Pe de altă parte, patro­
nii căutau să stoarcă de la mun­
citori un profit cît mai mare.
Sînt dese cazurile.în istoria mi­
neritului cînd datorită unor con­
diţii grele de muncă, au fost pro­
vocate o serie de catastrofe mi­
niere care au costat viaţa a zeci
şi sute-de .muncitori mineri.
In condiţiile politice şi social- obţinîndu-se şi aici o depăşire
economice ale ţării noastre, con­
tractul colectiv este expresia re­
laţiilor strînse de colaborare în­
tre muncitori şi conducerea în­
treprinderilor, în vederea realiză­
rii unui scop comun : îndeplini­
rea şi depăşirea planului de pro­
ducţie.
In marea acţiune pentru tra­
ducerea în viaţă a- Directivelor
celui de-al Il-lea Congres al
P.M.R. şi a măsurilor luate de
plenara C.C. al P.M.R. din de­
cembrie 1956, această colabora­
re s-ia întărit şi mai mult. Con­
ducerea combinatului carbonifer,
comitetul sindical pe Combinatul
carbonifer al Văii Jiului, acordă
o deosebiă atenţie realizării o-
bligaţiilor prevăzute în contrac­
făşurarea altor acţiuni menite să
îmbunătăţească nivelul de trai
al oamenilor muncii, a fost la
fel de importantă.
Toate acestea au fost cu pu­
tere relevate în discuţiile purta­
te de către cadrele cu experien­
ţă şi în acelaşi timp, au fost cu
o deosebită atenţie ascultate de
către tinerii învăţători şi învăţă­ guri.
toare, care au tras din cuvîntul
celor vechi, multe şi preţioase
învăţăminte.
Un accent deosebit a pus con­
sfătuirea pe grija pentru conti­
nua pregătire profesională pe
aibă.
Dascălul, un etern
student
Elevii şcolilor pedagogice şi
studenţii facultăţilor sînt din ce
în ce mai bine pregătiţi pentru
cariera de pedagogi. Şcolile şi
facultăţile n-iau putut da însă
toate elementele şi cunoştinţele
necesare la catedră. Studiul în
continuare, rămîne deci ca o sar­
cină importantă pentru toate ca­
drele didactice şi mai ales pen­
tru cele tinere. Acest studiu, tre­ parte din U.T.M. Ca atare, atît
buie să ţină mereu pas cu tot
ce e nou în domeniul instrucţiei
şi educaţiei pedagogice.
Deosebit de preţioase au fost
sfaturile date, în consfătuire pen­ noua concepţie despre lume şi
tru aplicarea metodelor pedago­
gice. Expunerea treptată şi a-
trăgătoare a cunoştinţelor, per­
severenţa în pregătirea lecţiilor,
găsirea celei mai potrivite căi
pentru însuşirea materialului de
către elevi, stimularea interesu­
lui şi studierea muncii indivi­
duale la elevi, modestia şi cin­
stea în întreaga comportare, iată
cheia succesului care va da de­
plină satisfacţie educatorului, e-
levilor şi societăţii.
Pentru cîştigarea autorităţii
pe care cadrele didactice trebuie
s-o aibă faţă de elevi, se cer a
fi folosite metode fără de care e-
duoaţia tineretului şcolar este
de neconceput. Cîştigarea sim­
patiei şi a încrederii faţă de e-
levi, este o sarcină primordială
pentru fiecare educator. Dar,
este necesar să se înţeleagă de
la bun început că autoritatea e-
ducatorului în clasă nu trebuie
să se bazeze pe mijloace de con-
strîngere. Dar nici autoritatea
cîştigată prin mici concesii fă­
cute elevilor, nu-i din cele mai
potrivite. Familiarismul, îşi are
de obicei explicaţia pe faptul că
unii educatori îşi fac ei înşişi
concesii, pentru a trece în acest
fel peste anumite lipsuri şi gre­
şeli pe care le au în pregătirea
lor profesională sau în viaţa par­
ticulară. Din conduita personală
a educatorului, elevii pot învăţa
lucruri bune dar şi rele. E lesne
de înţeles ce situaţie penibilă,
lipsită de prestigiu poate avea
un învăţător sau profesor care
ajunge să fie discutat de elevi!
Politehnizarea
învăţămintijlui
Consfătuirea a trecut în revis­
tul colectiv. Voi căuta să fac o
scurtă analiză a realizărilor, ob­
ţinute în această direcţie, pe.pri­ porţie de 105,7 la sută, obţinîn-
mul semestru al anului 1957.
Planul de producţie,
investiţii industriale,
întrecerea socialistă
Planul producţiei globale a
fost realizat în cursul semest:u-
lui I în proporţie de 107,4 la
sută, depăşindu-se obligaţia în­
scrisă în contractul colectiv cu
6,4 la sută. De asemenea, planul
de producţie marfă a fost reali­
zat în proporţie de 107 la sută,
de 6 la sută faţă de obligaţia
din contract. Pe exploatări, pla­
nul de producţie, a fost realizat
după cum urmează : exploatarea
minieră Lonea 102,7 la sută, cu
o depăşire a sarcinii din contrac­
tul colectiv, de 0,1 la sută ; Pe-
trila 105,9 la sută cu o depăşire
de 3,9 la sută ; Aninoasa 100,9
la sută cu o depăşire de 0,4 la
su tă; Vulcan 103,1 la sută, cu
o depăşire de 2,1 la sută ; Lu­
peni 100,8 la sută cu o depăşire
de 0,8 la sută ; Uricani cu 105,4
la sută cu o depăşire de 5,4 la
sută, iar pe combinatul carboni­
fer, o realizare a planului de
102.5 l-a sută cu o depăşire de
1.5 la sută.
TTRZTM UT ’S & C T X n S M U Z X )*
tă şl sarcinile ce revin cadrelor
didactice pentru politehnizarea
învăţământului. Ca parte inte­
grantă a educaţiei comuniste,
procesul de politehnizare joacă
azi un rol extrem de important
în îndrumarea tineretului şcolar
spre cunoaşterea procesului de
producţie şi însuşirea elemente­
lor de bază în diferite meşteşu­
Folosirea materialelor didacti­
ce existente, completarea acestor
materiale, vizite la fabrici şi în­
treprinderi, . pe ogoarele G.A.C.
şi G.A.S., cît şi activitatea în
atelierele şcolii, vor contribui la
lărgirea şi aprofundarea acestor
cunoştinţe atît de importante.
în sprijinul organizaţiilor
U. T. M. şi pionieri
Sarcina îndrumării activităţii
organizaţiilor U.T.M. şi pionie­
reşti din şcoli de către cadrele
didactice, aşa cum a arătat în
consfătuire tov. Paraschiva Cos-
tinaş, secretară a Comitetului re­
gional U.T.M., este o sarcină de
onoare ce revine în primul rînd
tinerelor cadre didactice care, în
mare majoritate, fac ele înşile
în activitatea de clasă cît şi în
munca dinafara şcolii, cadrele
didactice sînt chemate să popu­
larizeze politica partidului şi gu­
vernului nostru, să propage
viaţă. Elevii trebuie să cunoască
factorii care au determinat şi
determină toate realizările din
jurul lor. Să li se dezvolte dra­
gostea faţă de patrie şi de şcoa­
lă, faţă de tot ce se construieşte
în ţara noastră, pentru o viaţă
mai bună şi mai fericită.
Cuvîntul tinerilor
Din nodurile tinerelor cadre
didactice, iau luat cuvîntul profe­
sorul Ioan Ocolişan din Petro­
şani, învăţătorul Avram Nicula
clin Visca, profesoara Felicia
Mircea din Vulcan şi profesorul
Daniel Stoica din Teiuş. In nu­
mele celor prezenţi în sală, ei
s-au angajat să urmeze experi­
enţa şi sfaturile date cu ocazia
consfătuirii. Faptul că au fost
primiţi cu atîta căldură de ca­
drele mai vechi, a creat de la
bun început un climat prielnic
unei activităţi rodnice.
¦ M •t->ir js.v -Ar^ -¦>- ---- la parter.
Sfaturi şi îndrumări preţioase
pentru cei tineri au fost date la
încheierea consfătuirii şi -de tov.
Eugen Ghişoiu, şeful Secţiunii
regionale de învăţămînt şi cul­
tură, cît şi de tov. Vasile Supu-
reanu de la Comitetul regional
de partid.
După ce şi-au încasat indem­
nizaţia de instalare (un salar),
tinerele cadre didactice au asis­
tat la un plăcut program artis­
tic.
In seara senină a lui 28 sep­
tembrie, întrunirea tovărăşească
ce a urmat consfătuirii şi pro­
gramului artistic, a unit şi mai
strîns aceste inimi tinere, por­
nite într-o viaţă nouă şi mă­
reaţă.
Planul de pregătiri în steril
şi cărbune a fost realizat în pro­
du-se o depăşire de 5,7 la sută.
Planul la deschideri pe cont de
investiţii inclusiv betonări, a fost
şi el realizat în proporţie de
110,9 la sută. In ceea ce priveşte
planul la lucrări industriale, a-
cesta a fost realizat numai în
proporţie de 73 la sută.
Volumul producţiei globale la
U.R.U.M. Petroşani a fost rea­
lizat în proporţie de 112,7 la su­
tă, iar la uzina electrică din
Vulcan, în proporţie de 100,7 la
sută.
Frumoase rezultate a obţinut
preparaţia Petrila, care a depă­
şit indicele de recuperare cu 2,2
la sută. Preparaţia Lupeni, în
schimb, a realizat recuperarea
planificată numai în proporţie de
98 la sută. De remarcat că ma­
joritatea exploatărilor miniere,
au furnizat spre prelucrarea în­
treprinderilor de' preparare un
cărbune cu un procent de cenuşă
ridicat faţă de planificat.
Preţul de cost planificat la
rîndul lui a fost respectat reali-
zîndu-se astfel economii peste
plan de 2,65 la sută.
Planul forţelor de muncă s-a
realizat în proporţie de 100 la
sută,
Alarmă la 1. G. O.
I ...Spre miezul nopţii, ingine- lenjerie curată", Parcă acasă a Reporterul: Nu. Mă glndesc
| rul adormise. Zgomotele se ră- trăit în puf.
* riseră. Pînă şi gălăgia de la Totuşi, în ciuda unor aseme- Ţov Mă„ureanu . i mposm .
î birtul aşezat sub singurul etaj nea „argumente şi spre sur- _
ţ al hotelului, încetase. Doar pe prinderea generală, sosiră la xagerarea... ^
j holul îngust şi pustiu,^ mai ră- faţa locului însuşi reprezentau- Regret că sînt nevoit să con-
scuiînnanun, din rcînd îmn nciîrnudt,. pnaşi
singurateci. In colo, linişte.
Deodată podelele sărţiiră.
Inginerul împinse plapuma.
— Imbracă-te!
— Cum adică?
— Plecăm.
— De ce?
— De asia.
Şi trase pentru a doua perne şi tot felul de lenjerie — La camera nr. 4, au fost * tate.
oară plapuma.
— Ploşniţe?
— Ba bine că nu.
Nouă umflături îi acopereau
genunchii. Pete roşii şi mari
îi punctau pielea albă.
Prinse cu două degete pla­
puma soioasă şi-o azvîrli în
lături. In clipa aceea, două
ploşniţe luară „startul" pe di­ Ca niciodată în istoria hote­ • septembrie 1957:
recţia pernei.
Locatarul camerei cu nr. 3,
rămase o clipă descumpănit.
Nutrea convingerea că haluci-
nează. O clipă numai. Fiindcă
în momentul următor, ingine­
rul se înclină peste patul de
lemn şi strivi „musafirii''...
Două pete mari, rău mirosi-
toare, decorau acum cearceaful.
Inginerul se îmbrăcă, încălţă
pantofii fără ciorapi şi coborî
— Cer o altă cameră.
— Numai să fie.
— Altfel dorm la gară.
Dar n-o făcu. Reveni în ca­
mera. cu geamurile Ir stradă
I şi se lungi peste plai des­ şi nişte gângănii negre.
cusută la margini.
— Numai Sînt locuri...
Şi rămase pe pat cu privi­
rile pironite în colţul încăperii,
acolo unde gaura din perete era
astupată cu o hîrtie.
— Nu ţi se pare că mişcă ? Tov. Măgureanu : Faceţi pre­
— Ce anume ?
— Mototolul de hîrtie.
— Nu. . f ¦î»
— Draci...
Peste puţină vreme hiîrtia ?
căzu şi un şoarece se ivi p'e ţ i ).
podea. Ca prin minune, gîngâ- \
niile negre ce defilau de-a Iun- j
gul peretelui, dispărură. 1
Era miezul nopţii.
? 957 100%
A doua zi dimineaţa, Gră- j
dinaru reclamă povestea cu *
ploşniţele şi comentarii contra- J
dictorii circulară prin to a tă»
întreprinderea de gospodărire î
orăşenească.
— Imposibil. Ce, nu le-am <
fi văzut noi pînă acum ?
— Invenţii, dom’le. Ăştia de ţ
la centru-s mofturoşi. Nu l-ai |
văzut pe ăla cu scurtă maron, i
ce gură făcea, „Să mi se dea | (
••• •4* r-4»-*4
La fondul de salarii s-au rea­
lizat economii frumoase în va­
loare de cca. 3.000.000 lei, vi­
teza de circulaţie a fost accele­
rată cu 0,6 la sută.
Planul de utilaje a fost reali­
zat în proporţie de 84,8 la sută.
La o serie de materiale au exis­
tat greutăţi în aprovizionare, aşa
cum este cazul tablei de 4 mm
necesară confecţionării vagoneţi-
lor. De notat, că s-a primit în
cantităţi mici tablă de 5—8— 10
şi 12 mm. Carbidul s-a primit
greu şi în unele cazuri în canti­
tăţi insuficiente. Lemnul de mi­
nă s-a livrat şi se livrează încă
în lungimi multiple şi subţire,
producîndu-se pierderi însemnate
din cauza dimensiunilor necores­
punzătoare. De asemenea, balas­
tul soseşte neritmic, iar cît pri­
veşte ţigla pentru locuinţele in­
dividuale nu s-a primit absolut
nici o repartiţie. De scos în evi­
denţă este şi faptul că, Combi­
natul metalurgic Reşiţa a livrat
compresoare fără echipament e-
leotric, fabrica „Electroputere"-
Craiova, a livrat locomotive fără
acumulatori şi fişe de rezervă,
iar „UNIO“ din Satu Mare a li­
vrat transportoare fără lanţuri
şi echipament electric.
Mecanizarea transportului în
abataje şi pe galerii orizontale
cu locomotive a fost realizată în
proporţie de 100 la sută faţă de
plan. O rămînere în urmă s-a
înregistrat la indicele de încăr­
care mecanică, la înaintările în
steril. Această lipsă se datoreşte
în bună parte slabei preocupări
a conducerii exploatărilor, care
nu urmăresc utilizarea lor în
mod raţional, şi în special mina
Aninoasa şi Lonea.
Combinatul .carbonifer . Valea
Sanepidului. Era, pe semne, semn epilogul discuţiei, cu
ceasul al doisprezecelea.
Pasagerii hotelului fură eva­ mă obligă s-o fac e interven­
cuaţi. Culoarele strimte se um- ţia tovarăşei Popa, responsa­
plurâ cu plapume, cearceafuri, Petroşani:
de corp. Doi cetăţeni înarmaţi găsite şi alte ploşniţe. Iată-le... t
cu un pulverizaţor şi o dami- L m în dimineaţa zilei de 26 j
geană cu D.D.T. lichid, „vizi­
tară" încăperile.
Şi tocmai atunci „aduse dra-
cu" un reporter. Iar peste ă-
teva clipe şi-un fotograf.
Alarmă I
\— Alo, I.G.O. ? Aici hotelul.
Veniţi imediat. Is aici ăştia de
la ziar...
lului din Petroşani, în dimi­ i ------------
neaţa aceea fură. prezenţi di­ •: Nr.
rectorul, conducătorul tehnic,
responsabila cu imobilele na­
ţionalizate şi încă o altă res­ ?
ponsabilă mai mărunţică de la
I.G.O.
Din discuţiile purtate cu re­ • 1 13.630 07
prezentantul gazetei,, am con­ * *
semnat doar cîteva frînturi. î
Reporterul: La hotelul dum­ l
neavoastră sînt ploşniţe.
Tov. Măgureanu Nu-i ex­
clus. Le-aduc clienţii.
Reporterul: Sînt şi şoareci.
Tov. M ăgureanu: Ăştia urcă
de la restaurant, (citiţi: birt).
Reporterul: Există la hotel
Tov. Măgureanu: Ăstea-s
specifice Văii Jiului...
Reporterul: Faptul că la ho­
telul dvs. curăţenia lasă de
dorit, ar putea şă vă ofere şi
alte sufprize.
supuneri ?
«<• ifi ••-#«t-4*-*-4» •
> Pietonii între ei
¦
j Posesorii libretelor cîştigătoare sînt
— De altfel noi sîntem avantajaţi. Ei merg
înghesuiţi.
.y
XXX?OOX>UCXXKXX^OOOOtXXXXKXXXXXX}OOOaCXXKXXXX30COOC 30COGQQQOOGOQOOQOCQOCQQOOG
Jiului a avut şi- un plan de mă­
suri tehnico-organizatorice, ale
cărui obiective în majoritatea ca­
zurilor au fost realizate cu suc­
ces.- De pildă, la exploatarea mi­
nieră Lonea, puţul orb nr. 7 a
fost pus în funcţiune în termen.
Montarea instalaţiilor de ram-
bleere hidraulică de la sectorul
de aeraj nu s-a realizat. Se mai
găsesc lipsă şi unele monogra­
fii de armare datorită în bună
parte neglijenţei tehnicienilor.
La exploatarea minieră Petrila
programul de deschidere a ori­
zontului XIV s-a executat con­
form planului, lucrările de pre­
gătire a blocului 4 şi 5, stratul
3, au fost accelerate faţă de pre­
vederile planului. Grupul de
două pompe de la orizontul XII
nu s-a putut pune în funcţiune
din lipsă de pompe. Şi la cele­
lalte unităţi ale combinatului
s-au înregistrat succese şi unele
rămîneri în urmă care se dato-
resc unor cauze obiective sau
subiective. Aşa este cazul ven­
tilatorului de 3.500 m.c. de la
puţul „Victoria" mina Lupeni,
care, datorită unor defecte de
construcţie, nu a putut fi pus în
funcţiune nici pînă azi. Tot la
mina Lupeni, s-a întîrziat pu­
nerea în funcţiune a puţului orb
nr. 7, orizontul 650—480 şi a
suitorului de ramblee de la puţul
„Ileana".
Cele de mai sus demonstrează
că, conducerile tehnico-adminis-
trative miniere şi conducerea
combinatului carbonifer au lup­
tat pentru realizarea şi depăşirea
obligaţiilor prevăzute la capito­
lul I al contractului colectiv.
Un rol important l-au avut în
aceste realizări şi întrecerea so-
djaţ'iştă. Măsurile luaţe de plena­
Pregătiri în vederea
t vinifîcării ia 6. A. S.
/c diverse alte vietăţi.
puncte de suspensie. Ceea ce
bilă cu imobilele naţionalizate. î
.care în clipa aceea s-a adresat ţ
directorului întreprinderii de î
gospodărire orăşenească din t
ţ ficaţie şi au făcut şi muncă de cali­
septembrie 1957. ţ poate să sosească. La G.A.S, Apoidu
L1V1U ZEICONI f
_ . . . . ... . ___ ___ , ___
f oooooooc ooooooooooooooooooooeoooooooaeoooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc
Lista oficială de cîştiguri
* la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri, la tragerea de bază din 30
Nr. ' Nr.
Seriei obligaţiunii
*4 cîştigurilor cîştigătoare Parţială
f 18.416
00.621 40
1 05.903 26
08.666 18
t > 20
i 1
¦ 1
1 03..662 50
1 04.000 45
07.460 26
1 10.890 03
t 1 12.529 18
14.540 05
Î *
i 1
* i 19.094 46
¦ 10.000
i 21.181 29
1 10.000
ţ > 23.009 42
i 24.124 33
Terminaţia
seriei
25 821 06
25 897 23
250 13 38
250 43 30
565 — —
Cîştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de lei 200. Obligaţiu­
nile cîştigătoare în valoare fracţionară de lei 100, 50, 25, cîştigă 1/2, 1/4, 1/8
din cîştigurile de mai sus.
Plata cîştigurilor se face la toate sucursalele raionale C.E.C.
Păstraţi cu încredere economiile băneşti în obligaţiuni C.E.C. 5%’, avînd
mari şanse de cîştiguri.
ra C.C. al P.M.R. din decembrie
1956, a avut un mare efect mo­
bilizator. Aşa se explică anga­
jamentele luate în cinstea zilei
de 1 Mai şi a Zilei minerului,
care au antrenat în întrecere un
foarte mare număr de mineri.
Dacă în ianuarie 1957, au fost
antrenaţi în întrecerea socialistă
un număr de 55,2 la sută din
numărul total al muncitorilor,
acest număr a crescut în iunie,
la 77,6 la sută.
¦Sistemul de evidenţă al între­
cerilor şi al metodelor înaintate
de muncă, lasă însă foarte mult
de dorit. Aici, comitetele de în­
treprinderi mai au mult de făcut.
Depăşirea de plan pe combi­
nat este şi un rezultat al celor
peste 500 de propuneri făcute de
muncitori cu ocazia experimen­
tării salarizării îmbunătăţite. Iri
această perioadă s-au aplicat
peste 100 inovaţii, plătindu-se
recompense în valoare de 70.029
lei. Nu s-a reuşit însă să se a-
menajeze un atelier pentru con­
fecţionarea prototipurilor şi n-au
fost îndrumaţi muncitorii în di­
recţia rezolvării problemelor pe
care le cer muncile grele în a-
bataj.
Problema întrecerii socialiste,
problema consfătuirilor de pro­
ducţie şi problema inovaţiilor,
cer să fie analizate periodic în
cadrul unităţilor noastre socia­
liste şi să nu fie lăsate la voia
întîmplării, aşa cum se întîmplă
uneori.
Retribuirea muncii,
normarea, pregătirea
cadrelor
Ca urmare a măsurilor luate
de plenara din decembrie 1956
Nr. 873
Apoidu de Sus
(Urmare din pag. l-a)
parcL Pîlniile de fermentaţie din cera­
mică, au fost spălate cu apă şi sodă
şi aranjate pe fiecare butoi.
Printre oamenii- care s-au distins
în pregătirile pentru vinificaţie, tov.
Sergiu Minciună, inginerul oenolog al
gospodăriei, citează pe pivnicierii Luci
Tomas de la secţia Gîrbova, şi pe
Chir Andrei de la secţia Apoidu de
Sus. Aceştia, deşi au avut de îndepli­
nit cel mai mare volum de lucrări, au
terminat cei dintîi pregătirile de vini­
Preţiosul elixir, roşu ca rubinul, sau
galben ca aurul, ce-şi pîrguieşte aroma
sub soarele blînd al acestei toamne,
de Sus, s-au făcut toate pregătirile ca
să fie primit ca un musafir de seamă.
Valoarea cîştigurilor
Totală ii
50.000 50.000
25.000 25.000
25.000 25.000
25.000 25.000
25.000 25.000
10.000 10.000
10.000 10.000
10.000 10.000
10.000 10.000
10.000 10.000
10.000 10.000
.
10.000 10.000
10.000
10.000 10.000
10.000
5.000 125.000
5.000 125.000
1.000 250.000
1.000 250.000
— 1.000.000
Lista oficială de cîştiguri
a libretelor de economii cu cîştiguri,
la , tragerea trimestrială, din 30 sep­
tembrie 1957:
Terminarea, numărului' Cîştigul la
libretelor cîştigătoare soldul mediu
trimestrial
723 250%
123 200%
580 100%
476 100% ¦
229 100%
609 100%'
304 100%
827 100%'
023 100%
rugaţi a se prezenta cu libretele la
ghişeele sucursalelor raionale pentru
încasarea cîştigurilor.
Depuneţi economiile pe librete cu cîş­
tiguri, avînd mari şanse de de a vă
mări economiile I
a C.C. al P.M.R., începînd cu 1
aprilie, .s-a introdus în faza de
experimentare la exploatările mi­
niere şi preparaţii (la atelierele
de la suprafaţă la 1 iunie şi la
U.R.U.M. Petroşani de la 1 iu­
lie) salarizarea îmbunătăţită.
Cu această ocazie muncitorii
au fost reîncadraţi conform ins­
trucţiunilor Ministerului Mine­
lor. S-a mai stabilit pe baza nor­
mativelor cu motivare tehnică,
norme complexe pentru abataje
cameră şi îmbunătăţirea norme­
lor pentru lucrările de înaintare,
acolo unde acestea erau necores­
punzătoare.
Nivelul normelor a fost îmbu­
nătăţit faţă de luna martie după
cum urm ează: la abataje, în a-
prii ie, cu 13,7 la sută, în mai cu
11,6 la sută, în iunie cu 10,2 la
sută. La înaintări, lărgiri şi be­
tonări, cu 15 la sută în aprilie,
cu 16,1 la sută în mai şi cu 12,5
la sută în luna iunie.
Realizarea medie a normelor
a devenit: la abataje pe martie
117.3 la sută, pe aprilie 112,2
la sută, pe mai 112,7 la sută,
iar pe iunie 117,8 la sută. La
înaintări, lărgiri şi betonări, pe
martie 123,9 la sută, pe aprilie
112.3 la sută, pe mai 113,4 la
sută, pe iunie 119,1 la sută.
De relevat că s-au înregistrat
unele lipsuri în direcţia realiză­
rii normelor. Astfel, în luna iu­
nie, 20,1 la sută din posturile
prestate în abataje şi 25,2 la su­
tă din cele prestate la lucrările
de înaintare, nu au atins nive­
lul de îndeplinire de sută la su­
tă. Şi realizarea planurilor care
se acordă grupelor au rămas
sub lO.ţ. la sută în proporţie de