Page 2 - 1957-10
P. 2
Pag. 2 tm m u n s o c i A lism u l uî Nr
Aspect de la consfătuire CEA DE-AII-A C
A CADRELOR MEDICa LE
din circumscripţiile rurale
In medalion iov prof. dr. In zilele de 27—28 septembrie s-au desfăşurat în oraşul Deva, lucră de către unii medici, cît şi un prilej de acumulare de noi metode dc x
Ioan Ţurai, membru corespon rile celei de-a Il-a consfătuiri a cadrelor medicale din circumscripţiile ru
dent al Academiei R . P . R s e rale. Rapoartele prezentate, corapoar iele, cit şi discuţiile, au constituit un muncă. ‘ A
cretar general al M.S.P.S., adu- minunat prilej de împărtăşire a experienţei ciştigate în cadrul activităţii, Redăm mai jos, pe scurt, extrase din lucrările ce au fost dezbătute
cind consfătuirii salului Minis v
terului Sănătăţii. pe timpul acestei consfătuiri:
Spitalul raionalelor Rolul M ic u lu i de circumscripţie
00-00-00-00-0000-00 00-00.00-00 00-00 00-00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O O 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O 30 0 0 O 3000000000000000 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 metodologic ca factor social
Cuoînt de deschidere rizării personalului medico-sani- Tov. dr. I. Daniel, medicul şl a medicilor (4 săptămîni din Ne este cunoscut faptul că în propuneri şi să indice măsuri de
tar, potrivit decretului 1365 şi şef director al spitalului unifi care două la secţia interne şi capitalism, acordarea asistenţei ameliorare a situaţiilor defici
In cuvîntul de deschidere tov. cat Sebeş şi colectivul compus două la pediatrie). Metoda se medicale se iface ţinîndu-se sea tare.
dr. Cota Simion, medicul şef al a adus salutul Ministerului din din dr. I. Tîrpă, medic şef al pare că dă rezultatele cele mai ma de oliasele sooîale, de punga
secţiunii sanitare a Sfatului raionului Sebeş, şi dr. L. Iacob bune. fiecăruia, medicul văzînd în bol Pentru ri-dioarea culturală a
popular al regiunii Hunedoara, tă, scăzînd apoi progresiv la care face parte, celei de a doua nav un obiect de exploatare. satului, -medicul trebuie să do
după ce a salutat pe reprezen medic specialist în interne, în 3. Se încearcă în prezent com In societatea socialistă, nu vedească o preocupare perma
11,7 Ia sută în 1950, 10,3 Ia su consfătuiri a cadrelor medicale referatul „Spitalului raional for binarea acestor două metode. mai poate fi vorba de exploata nentă, cunoscut fiind că reuşita
tanţii Ministerului Sănătăţii şi metodologic de îndrumare teh rea bolnavului şi nioi de o con acţiunilor sanitare, depinde în
a Prevederilor Sociale în frun tă în 1951, 9 la sută în 1952, din mediul rural. In acelaşi sens nică a circumscripţiei rurale" 4. Alte metode experimentate: curenţă pentru acapararea de mare măsură de nivelul cultu
te cu tov. prof. dr. Ioan Ţurai, s-a ocupat de metodele pe care Cu ocazia analizei muncii lu clientelă. ral al populaţiei.
membru corespondent al Acade 8,1 Ia sută în 1954 pentru a a- a vorbit şi tov. dr. Ciucă Ale le-a folosit spitalul raional pen nare la sediul raionului an fost
miei R.P.R., secretar general al tru a lărgi legăturile cu circum prezentate referate de specialiş-r Iată cîteva trăsături ce carac Ca metode în -munca de edu
Ministerului Sănătăţii şi al Pre junge astăzi la o cifră destul de xandru director general al asis scripţiile rurale. Colectivul spi tii spitalului, referate mai mult terizează pe -medicii societăţii caţie sanitară, medicul trebuie
talului Sebeş a experimentat ur cu caracter practic decît teore noastre. I-n primul rî-nd medicu să folosească printre altele, me
vederilor Sociale, participanţi Ia scăzută. A scăzut morbiditatea tenţii medicale curativo-profilac- mătoarele metode: tic. lui de tip no-u i se cere o pro toda viului grai de la om la
deschiderea celei de a doua con bitate în profesie,' ca parte in-' om, oare este cea mai eficace.
sfătuiri cu cadrele medicale din prin tuberculojză, sifilis, prin boli tive din Ministerul Sănătăţii şi 1. îndrumarea şi sprijinirea S-a căutat tot în scopul asi t-egra-ntă a eticii medicale. Pro
transmisibile c a: febră tifoidă, Prevederilor Sociale. tehnică a cadrelor medicale Ia gurării legăturii spitalului cu bitatea profesională a. -medicului, Medicul de circumscripţie, are
mediul rural, a rezumat succint locul de muncă prin deplasarea medicul de circumscripţie rura cere ca el să aplice înt-ruto- datoria să colaboreze şi să a-
realizările esenţiale obţinute pe difterie, scarlatină etc. Numărul unei brigăzi complexe pe specia lă, să se reglementeze circuitul tul cunoştinţele sale profesio t-ragă în munca de educaŢc sa
tărîm sanitar în regiunea Hu lităţi, la nivelul sediului cir bolnavului dintre circumscripţia nale, să nu se lase influenţat nitară toate organizaţiile de ma
nedoara sub anii puterii popu de medici a crescut de 6 ori în Aportul cadrelor cumscripţiilor. rurală şi spitalul raional. Acest -d-e factorii materiali sau de anu să, grupele sindica-le, comisiile
lare. ultimii 10 ani. In oraşul Hune medii lucru s-a făcut şi se face prin mite interese personale. de femei, Crucea Roşie etc. In
doara şi raionul Petroşani, nu Această metodă din caujza tim biletul de trimitere al medicului acest sco-p el va participa la şe
„In regiunea noastră — a re pului scurt (cîteva ore) în ca de circumscripţie către spital şi Faţă de cei bolnavi, medicul dinţele de lucru ale acestor or
levat tov. dr. Cota Simion — în mărul medicilor a crescut de 20 In coreferatul său „Cum lucrez cu re îşi desfăşurau activitatea spe prin biletul de ieşire din spital, trebuie să a-i-bă o atitudine prie ganizaţii, unde prin punere-a în
ultimii ani s-a dublat numărul ori. La fel, numărul cadrelor me personalul sanitar mediu în circum cialiştii Ia nivelul circumscrip eliberat în două exemplare, din tenească, ap-ropiată, plină de în discuţie a u-nor probleme de o-
de paturi de spital, prin lărgi dicale şi medii sanitare, au spo scripţia Teiuş", tov. dr. Lucaci Simion ţiei, lua de multe ori un carac tre care unul care însoţeşte bol ţelegere, oa-re să-i insufle încre crotirea sănătăţii, va reuşi să
rea spitalelor existente şi ame rit în mediul rural". Apoi, tov. medicul circumscripţiei Teiuş, a preci ter de control administrativ şi navul şi altul e trimis direct dere şi optimism. canalizeze o puternică energie
najarea sau construirea unor medical. După experienţa spita medicului de circumscripţie, pen în vederea sprijinirii acţiunilor
dr. Cota Simion, a mai enume zat c ă : lului această metodă nu a dat tru ca în cazul cînd bolnavul Deosebit de important în eti de sănătate publică.
spitale noi, ca de pildă, cel de rezultatele aşteptate. nu se întoarce la medic, acesta ca si deontologia medicală sînt
la Haţeg, Hunedoara, Ghelar, rat o serie de realizări în mediul 1. Aportul cadrelor medii poate şi să aibă cunoştinţă de diagnos relaţiile dintre medicul de cir Un exempl-u pozitiv în a-
Cugir, Zam, Ilia, iar recent mo 2. O altă metodă utilizată pen tic, tratament, etc. cumscripţie şi cadrele medii sa ceasţă direcţie îl constituie cir
dernul spital de contagioase din rural şi cîteva sarcini de viitor trebuie să fie substanţial în munca de tru ridicarea nivelului profesio nitare. Medicul trebuie să se în cumscripţia sanitară Certej, care
Hunedoara. Procentul naşterilor nal a! cadrelor medico-sanitare, In concluzje, raportorul a a- grijească permanent de ridica a folosit din plin activul sani
asistate în mediul rural s-a ri dintre care cea mai importantă ocrotire a sănătăţii publice ; rea pregătirii profesionale a a- tar în oombaterea epidemiei de
cestor-a. In munca de îndrumare po!iomelită.
„construirea de dispensare în 2. Acest aport depinde în mare mă a cadrelor -medii s-au eviden
mediul rural cu locuinţe pentru sură de felul în care medicul ştie să ţiat circumscripţiile sanitare Te Colaborarea cu organele lo
medici, în felul acesta asigurîn- facă din aceste cadre, colaboratori şi iuş, Miercurea, Doştat, Ş-armi- cale ale puterii -de stat,
du-se o stabilitate mai mare a nu numai simple instrumente de exe zeget-us-a şi altele. precum şi ajutorul acordat uni
cadrelor medicale". cuţie ; tăţilor sanitare rurale şi-a do
Un adevărat medic de cir vedit necesitatea prin rezultate
In numele sfatului popular al 3. Munca planificată şi adaptată cumscripţie rurală, trebuie să dest-ul de frumoase într-o serie
regiunii Hunedoara el a declarat condiţiilor locale, urmărirea cu stric lupte pentru a deveni un factor de circumscripţii şi îndeosebi la
deschisă cea de-a două consfă teţe a executării sarcinilor, ridicarea social de primă importanţă în circumscripţia Miercurea, care
tuire a cadreior medicale diri nivelului şi implicit prestigiului profe circumscripţia Tui. De aceea, deserveşte în -bune condiţiuni
sional ca şi a conştiinţei politice şi activitatea medicului nu trebuie unităţile socialiste din agricul
mediul rural. sociale a cadrelor medii, sînt princi să s-e rezume numai la orele tură cît şi restul populaţiei. A-
de 1-iioru, după oum ea nu tre vem circumscripţii sanitare că
k pii care au condus activitatea cu per buie să se desfăşoare -nici -nu rora sfaturile populare, nu le a-
mai în oa-drul strimt al dispen cordă sprijinul necesar. Astfel,
dicat la 82 Ia sută iar naşterile în continuare tov. prof. dr. sonalul mediu, principii care aplicate este aceea a aducerii lor la ni rătat că „spitalul raional Sebeş, sarului sau staţionarului. Me în satul Ohaba din raionul
dicul de circumscripţie trebuie Sebeş, de 4 ani nu s-a putut
la case de naşteri la 40 Ia sută. Ioan Ţurai membru corespon cu consecvenţă s-au arătat juste prin velul spitalului raional, atît a fără să necesite cadre în plus să fie în centrul tuturor preocu găsi local corespunzător pentru
părilor pozitive, el trebuie să dispensar. La Cîlnic, casa de
Mortalitatea infantilă care în dent al Academiei R.P.R., se rezultatele obţinute. personalului mediu (10 zile) cît în perioada experimentării, se
anii vechiului regim, oscila în cretar general al Ministerului pare că a îndeplinit în bune con-
jurul cifrei de 20 la sută, a a- Sănătăţii şi Prevederilor Socia Colaborarea între spitalul diţjuni sarcina de for metodo
juns în anul 1947 în regiunea le, în cuvîntul său, a subliniat raional şi circumscripţie, logic, atît în deservirea popu
noastră la cifra de 13,7 la su îmbunătăţirea simţitoare a sala- laţiei din mediul rural cu asis
tenţă medicală de specialitate,
Parlicipanji la consfătuire o chestiune de mare importanţă' cît şi în îmbunătăţirea calitativă
a muncii medicilor de circum
La deschiderea festivă a ce dr. Păun Ludovic director ad Tovarăşul dr. Tu-dor Breb.enaru tăţi, ea avea un caracter spora scripţie, prin ridicarea nivelului
lei de ia doua consfătuiri ou ca junct al direcţiei învăţământ şi medicul circumscripţiei Doştat, dic, neorganizat. lor profesional".
drele medicale din mediul .ru personal din M.S.P.S., dr. Ioan raionul' Sebeş', ă arătat că, îna
ral, ia.u luat p a rte : prof. dr. Cojocarii instructor al C. C. al inte de reforma organizatorică a Acum însă, la policlinica spi Sanepidul
Ioan Ţurai, membru corespon P.M.R., Mihai Bodea şeful sec sănătăţii publice la noi în ţară, talului raional Sebeş, de pildă, in aptera!
dent al Academiei R.P.R., se bolnavii sînt examinaţi pe ba circumscripţiilor
cretar general al Ministerului ţiei administrative a Comitetu circumscripţia sanitară rurală şi za prezentării biletului de trimi
Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, spitalul erau două unităţi care tere din partea circumscripţiei
lui regional de partid şi Nico- lucrau cu totul independent una — natpral excepţie făcînd ur
dr. Alexandru Ciuoa, director de cealaltă. Acolo unde totuşi genţele. Prin aceasta, circum
lata Popa instructoare a C. C.
general al Asistenţei Medicale al Muncitorilor sanitari pentru se schiţa o oarecare trăsătură scripţia sanitară respectivă are Colectivul compus din dr. Radu A- fie un militant activ pentru con naştere stă închisă de peste 8
posibilitatea de a lua cunoştin iexandru, dr. Petru Horia, dr. Adam tinua ridicare -a nivelului de luni, din cauza reparaţiilor care
cunativo-prof'ilactice din M.S.P.S, regiunea Hunedoara. de unire între aceste două uni- ţă de toate cazurije de îmbolnă A., dr. Farcaş V., dr. Qhiniger H., trai material şi cultural al nu se' mai termină. Sînt şi u-
vire din teritoriu şi de a le ur au prezentat un documentat coreferat populaţiei în mijlocul căreia tră nele sfaturi populare care înţe
Organizarea, şi funcţionarea mări. „Ajutorul dat de sanepidul Alba Iu- leg greşit atribuţia muncitori
circumscripţiilor sanitare rurale lia unei circumscripţii, în efectuarea ieşte. lor sanitari. Aşa s-a întîmplat
încă de la sfîrşitul anului unei anchete privitoare la viermii in Medlouil, trebuie să ţină o per la Vingard, unde moaşele. Bnatu
Referindu-se la circumscripţia ani, nu au dat randamentul aş care le-a dotat cu instrumente 1955, s-a împămîntenit obice testinali". Anchetînd 261 gospodării în şi Pătruţ n-au primit salarii pe
rurală medico-sanitară, tov. Ni- teptat. şi cu medicamente. Surorile au iul, ca fiecare medic de circum satul Ighiu, raionul Alba, colectivul manentă legătură şi să infor luna august, pentru faptul că
colae Ghencioiu inspector sani xiliare au fost antrenate în mun scripţie, să primească cu ocazia a ajuns la concluzii intersante. Ana meze organele de partid şi cele nu s-a îndeplinit planul de con
tar regional, în referatul său a Ca obiectiv de primă impor şedinţei de analiză a muncii de lizele de laboratar au arătat că din ale puterii de stat din oornuna tractări pe comună.
arătat că ea este unitatea de tanţă, în regiunea noastră, este ca circumscripţiilor, ele constitu la raion, lista bolnavilor de pe cele 771 persoane cercetate, 75,5 la sa, asupra activităţii Iul, asu
bajză a sistemului organizatoric scăderea morbidităţii prin înce ind elementul avansat a educa teritoriul, care au fost consultaţi sută sînt purtătoare de paraziţi şi în pra problemelor de sănătate, a- Participînd activ l-a viaţa so
putul de dispensarizare în me ţiei sanitare în G.A.C., GA.S în luna precedentă în cabine special de ascarizi şi trichocefal. Din supra greutăţilor şi lipsurilor pe cială a spitalului, medicul de
tele de la policlinică. analiza a 83 probe de pămînt luate oare 1-e î-ntîmpină în muncă. Va circumscripţie va reuşi să cîş-
din curţi şi grădini, 53 la sută din trebui să participe la şedinţele tige stima şi dragostea tuturor
întotdeauna 'medicului de cir de lucru ale sfaturilor popu cetăţenilor.
cumscripţie i is-ia acordat spriji lare, unde are ocazi-a să facă
sanitar în mediul rural. Acea diul rural a unor afecţiuni mai şi S.M.T. nul necesar din partea medicilor probe, conţineau ouă de ascarizi sau Cum s-a ajuns ia scăderea mortalităţii
stă unitate asigură prin perso frecvente (reumatism, boli car Lin alt obiectiv al muncii cir specialişti al spitalului raional de trichocefal. In faţa acestor date infantile
nalul său pe teritoriul rural toa diace, boala hipertonieă, bbala furnizîndu-i-şe toate lămuririle nu s-a putut face un tratament în
te funcţiile de ocrotire a sănătă ulceroasă etc.) - cumscripţiilor rurale, este asis oerute asupra afecţiunii şi trata masă al celor parazitaţi, deoarece so
ţii publice atît în sectorul cura- tenţa curativo-profilactieă a ma mentelor. lul era infestat cu ouă de paraziţi,
tivo-profilactic cît şi in sectorul In sectorul agricol socialist, se mei şi copilului. In acest sens, cei trataţi putîndu-se infesta din nou.
impune organizarea asistenţei Este adevărat că există încă Concluzia_ la care s-a ajuns este că In c-oreferat-ul prezentat, tova pediatrie, redus ce-i drept în ce
sanitaro-antiepidemic. medico sanitare cît mai aproape trebuie folosite mai bine ca I şi unele lucruri mai spinoase ca tratamentul în- masă trebuie făcut nu răşul dr. Arthur Gavriş, din cir ea ce priveşte numărul paturilor,
Referatul, precizează cîteva de locul de muncă. Unităţile sa sele de naştere, acestea trebuie re dealtfel frămîntă şi alte cir mai atunci cînd pămînlul nu va mai însă bine utilat şi amplasat, ca
nitare cele mai înaintate ale sec conţine ouă de paraziţi. Pentru a- cumscripţia Sarmizegetusa a re îşi atinge scopul. De aseme
din obiectivele principale ale torului agricol socialist, sînt să fie înzestrate cu paturi şi cu cumscripţii din regiunea noas ceasta însă va trebui dusă o intensă arătat că mortalitatea infantilă nea, a fost înfiinţată o bucătă
muncii în circumscripţia rurală. punctele sanitare din c Tectivi- şi susţinută muncă de educaţie sa este înt-r-o conti-nuă scădere, a- rie d-e lapte oare distribuie -mici
Astfel, se arală că circumscrip tăţi. Astfel de puncte, au fost posibilităţi tehnice şi adminis tră. Este vorba de servirea te nitară în urma căruia, populaţia să se ceasta ca rezultat al străduinţei lor pacienţi preparate dietetice,
ţia rurală deţine rolul principal create aproape în toate unilăţile şi muncii asiduie depuse d-e per şi în acelaşi timp, instruieşte
în aplicarea măsurilor de profi trative mai bune. In felul acesta renului de către salvările spita sonalul sanitar în ultimii ani. O
laxie, ca unui din obiectivele prin
cipale. Gi-roum-soriipţiei rurale, îi se ajunge la o asistenţă mai lului. In numeroase ocazii aces
revine importanţa sarcină de a
preveni îmbolnăvirile, dispunînd bună. tea sînt trimise în timpul util.
de cea mai largă opera tivi tăie în
agricole socialiste şi au fost în ‘ Ocrotirea copilului sănătos, ca I Sînt însă şi numeroase cazuri deprindă cu folosirea strictă a close serie de factori a-u contribuit la mamele pentru a-1 putea pregăti
această privinţă.- Iu profi’axia cadrate cu cadre auxiliare ce au şi îngrijirea lui cînd se îmbol • cînd apelurile făcute în acest tului. De asemenea se impune sarcina scăderea treptată şi simţitoare a acasă.,
tuberculozei, principalul este li absolvit cursurile de cruce ro ¦năveşte, este o sarcină perma sens răniîn fără rezultate. Asu de a desfiinţa răul obicei de a în mortalităţii infantile. In acest Alţi factori importanţi oare
chidarea focarului bacilifer. Me
şie de 6 luni. ” nenţă a personalului sanitar din pra acestei chestiuni conducerea graşă grădinile de zarzavat c.u conţi scop, s-a pus un accent deose şi-au adus contribuţia, au con
De la început, acest? puncte mediul rural, care trebuie să fa spitalelor trebuie să mediteze în nutul closetelor, lucru ce duce la mur bit pe ocrotirea sănătăţii ma stat în vaccinările obligatorii e-
sanitare au intrat în preocupa că totul pentru scăderea morta viitor într-o măsură mult mai dărirea zarzavaturilor cu ouă de pa mei şi copilului p-ri-n crearea u- xecufate la tim-p şi conştiînoios
mare. raziţi intestinali. nu-i dispensar ou staţionar de tuturor copiilor. Astfel, vaccina
rea medicului de circumscripţie lităţii infantile. rea pnţidifterică s-a executat în
proporţie de sută la sută, du-
--------------- --------------:---------------------------------------— ' - nn^ f-jonoooOO0000OOOOOOOOOOOO OOOOOO0000OOOOOOCOOOOOO000000000000op00000000OO000000000000000000oooooooo
O 00 OO 00 00 00 00 00 00 OO OO 00 00 00 00 00 OO OO 00 00 00 00-00 00 OO 00 00 oo OO CO o OO 00 00 OO OO 00 OO OO OO OU uu UU w uu uu u u w w r e w w w w
dicul de circumscripţie şi cadre mm MEDICIntmut FRUNTAŞI DIN MEDIUL RURAL î cînd la dispariţia definitivă a
le auxiliare, au sarcina do a de di-fteriei în ultimii 4 ani.
pista cazurile, trimiţînd pe- sus
Şi educaţia sanitară îşi are
pecţi la dispensarul T.B.C. ra rolul ei în scăderea mortalită
ional. Tot în cadrul măsurilor ţii, a arătat vorbitorul. Confe
de profilaxie specifică, se înca rin ţe i educativ-sanitare în ca
drează, pe lingă alte nasuri, drul căminului cultural, au a-
şi vaccinarea cu B.G.G. vut -un vădit răsunet în rîn-du-
Un alt obiectiv de cate se rile populaţiei. Un interes vădit
ocupă circumscripţia rurală este an stîrr\it şi articolele educativ-
asistenţa medicală - a populaţie' sanitare, informaţiile şi planşele
din mediul rural şi a muncitori demonstrativ depuse la „Gazeta
lor din sectorul agricol socia sanitară", gazetă înfiinţată ou 3
list. Pentru aceasta circumscrip
l-uni în urmă.
ţia rurală dispune de nunele de Un alt factor a fost şi -buna
sănătate, staţionar de adulţi la supraveghere a terenului. Fie
unele sedii şi spitalul rural uni
care cad-ru medical lucrează pe
ficat sau neunificat, fn regiunea -baza unui plan de acţiune con
noastră, sînt în prezent 83 de cret, a că-rui realizare este ur
circumscripţii sanitare rurale în mărită zilnic.
In felul acesta, a putut fi cu
cadrate cu medici pricepuţi şi prinsă întreaga circumscripţie,
cu un personal şuxili'ai cu expe Dr. TUDOR BRE&J2NARU Dr. SIMION I.UCACI Dr. IOAN TTRPĂ Dr. boris Bir CA Dr. .4. GAVRIŞ In numărul de mîine al ziarului
rienţă. Aceasta a făcut să crea medic circumscripţia sanitară medic şef al secţiei sanitare medic circumscripţia sanitară nostru, vom publica în continuare, lu
scă numărul consultaţiilor în medic circumscripţia sar,Pară Inedit iiltttmsCrlpţia sanitară crările şi concluziile cetei de-a doua
mediul rural. Totuşi, în privinţa Doşlaf, raionul Sebeş, raionul Sebeş. 'Mierctirdţt, raionul Sebeş. Sarmizegetusa, Haţeg consfătuiri d cadrelor medicale.
tratării bolnavilor, staţionarele Teiuş, raionul Alba,
rurale, create încă de ac,ţp §