Page 20 - 1957-10

Nr. 873
Invăfămîntului politic U. I . M
să i se acorde
In organizaţiile de U.T.M. se
fac pregătiri în vederea începerii
noului an în învăţămînitul politic
U.T.M. Se fiaoe bilanţul anului
trecut, utemişitii ţin consfătuiri
în legătură ou organizarea şi
conţinutul învăţămîntului politic
U.T.M. în anul care urmează.
Sprijinite de către organizaţiile
de partid, comitetele U.T.M. din
întreprinderi şi instituţii iau mă­ vorbă cu ei, fără a le cere pă­
surile cele mai potrivite pentru
a asigura deschiderea cu succes
a noului an în învăţămîntul po­
litic.
La loc de frunte
A intnat în tradiţia organiza­
ţiei de bază U.T.M. de la Uniu­
nea regională a cooperativelor
de consum, (secretar Dezideriu
Hermanj ca în fiecare an să a-
sigure o bună pregătire începe­
rii şi desfăşurării noului an în
învăţămiîntui politic U.T.M. Ast­
fel, încă cu maî bine de o lună
şi jumătate în urmă, organizaţia
de bază a stabilit forma de în-
vâţămînt politic ce va funcţiona
în acest an şi a recrutat pe tov.
Iîarie Oargă ca propagandist.
De la confirmarea acestui tova­
răş ca propagandist, organiza­
ţia de bază s-a preocupat în­
deaproape de a -1 îndruma să
participe cu regularitate la
cursurile de pregătire organizate
de către Comitetul orăşenesc
U.T.M. In acelaşi timp, comite­
tul organizaţiei de bază U.T.M.,
a stat de vorbă individual cu
toţi cei 13 tineri utemişti, şi
aceştia, în totalitatea lor, pe
baza liberului consimţămîmt, Cazuri de acest fel pot fi gă­
şi-au manifestat dorinţa de a
urma cursul de studiere al Isto­
riei P.M.R.
In acest fel au procedat şi a l­ tul popular oraş (secretar Ioan
te organizaţii de bază, cum sînt
de pildă cele de la Uzina elec­
trică, Sfatul popular regional,
direcţia A.D.A.S. şi altele.
Activlştîi-propagandişti
In şedinţa ce-a avut loc recent
la Comitetul orăşenesc U.TM.
din Deva, s-a analizat stadiul
de pregătire a începerii noului
an în învăţămîntuil politic
U.T.M. în organizaţiile de bază.
Cp acest prilej s-a luat hotărt-
rea ca pentru a asigura un con­
ţinut de calitate învăţămîntului
politic U.T.M.,-tuturor activişti­
lor bugetari şi extrabugetari' ăi
comitetului orăşenesc U.T.M,., să
li se încredinţeze sarcina de a
conduce activitatea unui cerc
sau curs de învăţămînt politic.
Acolo unde s-a constatat că în­
văţ ămînţul s-a desfăşurat în a-
nul trecut în condiţiuni slabe,
au fost repartizaţi activişti cu o
pregătire corespunzătoare. Bună­
oară, la organizaţia de bază
U.T.M. de la secţia horticolă a
gospodăriei 'C.S.H., a fost nu­
mit ca propagandist tovarăşa
Sofia Bexa, secretară a Comite­
tului orăşenesc U.T.M. Ceilalţi
tovarăşi, printre oare şi tov. Pe­
tru Bobei sînt repartizaţi în al­
te organizaţii de bază, avînd
sarcină ca, pe lîngă munca de
propagandişti, să răspundă de
întreaga activitate politică a or­ ceau bilanţul. Ochii le străluceau, plind sau şlefuind. Aceştia sînt şo-
f3oocoooooocoooo€saocx>©Qaooooooo<xx>cxxxsoîX2ooc5oooaxxK50oooooOkXX30ocooooooîXXîooo
59 la sută în aprilie, 60 ia sută
în mai şi 55 la sută în iunie.
Reiese că gradul de realizare
al planurilor de producţie acor­
date grupelor nu a fost o preo­
cupare permanentă a conducerii
tehnice, organizaţiilor de partid
şi sindicat.
Prin şcolile miniere au fost în
curs de şcolarizare 991 munci­
tori, ceea ce reprezintă 87 la
sută din sarcinile prevăzute în
contractul colectiv. Şcolile pro­
fesionale de ucenici sînt urmate
de un număr de 644 tineri, a-
dică 94 la sută din plan. Şcoala
tehnică de maiştri este frecven­
tată de un număr de 229 tehni­
cieni. Prin şcolile de calificare
au fost şcolarizaţi în cursul se­
mestrului I 311 mineri, 476 aju­
tori mineri, 332 vagonetari şi
343 muncitori în alte profesii.
In cadrul combinatului carbo­
nifer funcţionează 11 comisii
de soluţionare a litigiilor de mun­ nmneii şi asigurările sociale, si- tractului colectiv. In faza pre-
că, cîte una pe lîngă fiecare ex­
ploatare şi una pe lîngă combi-
nat. Litigiile apărute au fost so-
luţionate la timp şi în mod just.
Condiţii sociale de trai,
locuinţe şi cantine
Pentru îmbunătăţirea condi­
ţiilor de viaţă ale celor ce mun­
cesc, conducerea combinatului
şi comitetul sindical, au depus
însemnate străduinţe. S-au dat
în folosinţă 71 apartamente în
blocuri şi 20 case în şir, ceea
ce reprezintă 52,2 din planul se­
mestrial cu o suprafaţă locativă
de 5.828 m.p.
Lucrările social-sanitare s-au
realizat de asemenea în propor­
ţie de 67,2 la sută. Pentru repa­
raţii de locuinţe şi baracamente
DfWMUL SOCIAiJSMUL'Ut Pag. 3
I.C.S.H. poale şi trebuie sâ termine De la uzina „Vie- Concurs literar,
toria’’-Călan, zilnic-
Bd V/ definitiv lucrările încredinţate spre diferite colţuri de desen şi lucru
ale ţării se îndreap­ manual pentru elevi
(Urmare din pag. l-a) pună mai mult interes în această tă produse de larg
consum, (chiuvete,
ganizaţiilor de bază respective. Lucrul acesta trebuie să dea de direcţie. Pe bună dreptate ei vane, ceaune, vase In cadrul Lunii prieteniei romîno-
gîndit conducerii I.C.S.H, s-au săturat de atîta tărăgă- emailate etc.). îna­ sovietice şi în cinstea celei de-a 40-a
Cînd cursanţi; sînt neală. inte de a lua dru­ aniversări a Marii Revoluţii Socialiste
Deşi tov. inginer şef T. Bărbu- mul depărtărilor, din Octombrie, Ministerul Invăţămîn-
recrutaţi din... b.rou iescu a căutat să ne argumenteze Mecanizarea manevrei capace­ aceste produse trec tului şi Culturii, Consiliul General
că pentru mărirea volumului de lor de Ia gropile de răcire diri­ prin mina mu-nci- A.R.L.U.S., Comitetul Central U.T.M.
Există încă obiceiul, şi aces­ folosire a gazelor de furnal şi jată pentru oţeluri aliate, trebuia şi Comitetul Central al Sindicatului
ta constituie un mare rău, ca de cocs există grafice speciale terminată odată cu noua oţelărie torilor secţiei expe­ lucrătorilor din învăţămînt şi cultură,
înscrierea cursanţilor pentru în­ şi că lucrările din acest domeniu electrică. Au trecut de atunci diţie. Printre mun­ organizează un concurs literar, de de­
văţămîntul politic să se facă în vor fi terminate la timp conform vreo cîteva luni şi abia acum lu­ citorii amabalatori sen şi lucru manual la care pot par­
mod birocrat, fără a se sta de planului, beneficiarul, Combina­ crarea respectivă a intrat în ro­ se remarcă prin ticipa elevii din. şcolile de cultură ge­
tul siderurgic, ne-a dovedit Ia daj. Se mai poate vorbi deci, de discipluiă în mun­ nerală, şcolile pedagogice şi profesio­
rerea, fără a ţine seama de libe­ operativitate? Desigur că nu. că, depăşiri mari de nale.
rul consimţămînt al cursanţilor. concret contrariul. Staţia de ri­ normă şi conştiin­
Aşa au procedat comitetele or­ dicare a presiunii de la Centrala Cu toate că iarna bate în prag, ciozitate> tov. A- La concursul de desen lucrările vor
ganizaţiilor de bază U.T.M. de hala lingotierelor este încă des­ uram Militoni. avea ca tem e: prietenia romîno-sovie-
la cooperativa meşteşugărească termoelectrică nr. 2 A pentru ga­ chisă. Lucrările ce trebuiau exe­ tică, ajutorul dat de U.R.S.S. ţării
„Solidaritatea11, (secretar Ştefan zul de furnal, este deja mult în- cutate şi terminate aici, sînt ră­ IN CLIŞEU: Iov.
Iordache) de la fabrica de tera­ tîrziată. Instalaţia de arderea mase în urmă. A sosit timpul ca
cotă (seoretar Teodor Mariş), gazului de cocs din hala oalelor, aceste lucrări, să fie urgentate. Avram Militoni. noastre, dezvoltarea ţării noastre în
de la birourile întreprinderii „1 se prezintă cam la fel. Instalaţia Oţelarii aşteaptă din partea con­
Mai“ şi de la alte organizaţii de de gaz de Ia turnătorie este a- ducerii I.C.S.H. fapte concrete. OO O O O O O O KX O O O O O O W X X X X H X X iO O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O t anii puterii populare; aspecte din
bază din oraş. Astfel de proce- proape abandonată. Pe cine să Marea Revoluţie Socialistă din Octom-:
diee, pe lîngă faptul că consti­ credem în cazul de faţă? Fără Rămase în urmă sînt şi lucră­
tuie o încălcare a instrucţiunilor îndoială că pe beneficiar. rile de la staţia de spălare a Un comitet de cetăţeni brie, din războiul civil şi din Marele
C.C. al U.T.M. ou privire la benzenului, de Ia rectificarea Război pentru Apărarea Patriei etc.
organizarea învăţămîntului poli­ Cu staţia de reparat uşi de la benzenului, încălzirea de la fa­ Concursul de recenzii şi creaţii lite­
tic U.T.M., face oa cei înscrişi uzina cocsochimică, e o întreagă brica de oxigen, staţia de ali­
„din oficiu", să nu participe la poveste. Cele peste 500 repere mentare cu apă şi cărbuni de la activ rare va avea tem ele: dragostea faţă
învăţămînt, îngreunînd astfel care o alcătuiesc, tot vin de a- aglomerator şi sectorul I furna­ de patrie şi faţă de muncă, oglindită
buna desfăşurare a formelor de proape doi ani de zile. Unele pie­ le şi altele. E drept că în mo­ Era în martie cînd gospodarii cetăţeni intră şi aprovizionarea în literatura sovietică şi literatura ro-:
învăţămînt în oare sînt însorişi. se se pierd chiar, atît de mult a mentul de faţă toate forţele din Cugir au hotărît în adunarea locuitorilor cu lemne de foc, mai mînă.
fost tărăgănată această lucrare I.C.S.H.-şuiui sînt îndreptate populară ce anume lucrări să ales acum în prag de iarnă. Cei
Totală nepăsare care încă n-a fost dată în ex­ spre terminarea secţiei de sul- facă prin autoimpunere. din Cugir s-au îngrijit şi de a- Participanţii la concurs vor depune
ploatare. Desigur că aici princi­ furare. Nu sîntem însă de acord cest lucru. In prezent se lucrea- lucrările ia şcoli pînă la 25 octombrie
Numai astfel poate fi califi­ pala vină o are furnizorul piese­ ca celelalte lucrări să fie negli­ Intîi s-a ales comitetul de ce- ză la stabilirea şi în unele locuri a. c. Selecţionarea lucrărilor se va face
cată atitudinea unor comitete lor, întreprinderea „Mao Tze- jate. Conducerea I.C.S.H. trebuie tăţeni, s-au stabilit sarcinile fie- în etape — şcoală, raion sau oraş şi
ale organizaţiilor de bază dun" din Capitală. Asta nu în­ să dea aceeaşi importanţă tutu­ regiune.
U.T.M., oare pe lîngă faptul că seamnă însă că I.C.S.H. scapă ror lucrărilor încredinţate spre
nu au asigurat participarea pro­ basma curată. Dacă aşa stau lu­ executare. Aşa dar, mai puţine Cele mai bune lucrări de desen şi
pagandiştilor la cursurile de in­ crurile, de ce n-au făcut cm des­ angajamente formale şi mai
struire, nu s-au îngrijit nici pî- tulă insistenţă demersuri la mi­ multă traducere în fapt a lucră­ căruia şi apoi gospodarii s-au chiar la exploatarea parchetelor, lucru manual vor fi expuse în cadrul
nă azi de recrutarea şi înscrie­ nisterul de resort ca să impună rilor rămase în urmă. Combina­ 'apucat de luoru. Sînt 11 Activitatea comitetului de ce- expoziţiilor deschise în perioada 1—7
rea tinerilor utemişti în formele întreprinderii furnizoare respec­ tul siderurgic aşteaptă aceste lu­ de toţi numiţi în oo- noiembrie în fiecare reşedinţă de re­
de învăţămînt în care vor să tarea contractului de livrare? crări. mitet, toţi oameni harnici. Cine tăţeni din Cugir s-a desfăşurat giune. O expoziţie centrală a celor
studieze. nu-1 cunoaşte, de exemplu, pe sub directa îndrumare a organi- mai bune lucrări din întreaga ţară va
Oricum, cocsarii cer să se de­ deputatul Ion Rusu sau pe Ion zaţiei de partid din comună. A- fi organizată în Capitală. De aseme­
Dupleş. Nici săteanca Georgeta cest lucru, precum şi grija faţă nea cele mai bune dintre lucrările de
Nicolau nu lipseşte cînd îi vor­ de nevoile locuitorilor din comu­ literatură vor fi publicate în „Gazeta
ba de nevoile celor care au a- nă, a făcut ca membrii comitetu­ învăţămîntului" şi în „Scînteia tine­
les-o. lui să-şi îndeplinească întotdea­ retului".
una sarcinile care le stau în faţă.
Autorilor celor mai bune lucrări din
fiecare categorie li se vor acorda di­
site în organizaţiile de bază O chestiune intolerabilă Printre lucrările stabilite în Se poate spune pe drept cu- plome şi premii. Pentru toate cele trei
U.T.M. de la tipografie (secretar adunarea populară din martie vînt că, comitetul de cetăţeni din genuri de concurs se vor acorda 3
Mania C-işmaş), fabrica de nas­ La turnătoria „Patria" din Hune­ cipalele probleme ale vieţii de partid, s-a votat construirea unui grajd Cugir este un comjtşt activ: premii speciale constînd dintr-o călă­
turi (secretar. Ioan David), Sfa­ doara, lucrează un număr mare de printre care şi primirea de noi candi­ comunal, repararea celor două torie timp de 12 zile în Uniunea So­
tineri care în procesul de producţie daţi de partid să se desfăşoare de la poduri din Cindeni şi Cugir şi E. CHIRAN vietică.
Trifoi), etc. Faţă de astfel de dovedesc elan, fată de îndeplinirea rit­ sine. Aşa se face că de mai bine
lipsuri, organizaţiile de partid mică a planului. de două luni, organizaţia de bază terminarea pavajului pe şoseaua
din aceste întreprinderi şi insti­ nu a primit în rîndurile sale nici un
tuţii şi Comitetul orăşenesc Era de aşteptat ca organizaţia de candidat de partid. principală a comunei.
U.T.M. vor trebui să ia de ur­ bază de aici (secretar Petru Morconi)
genţă măsuri, astfel îneît în să se ocupe de aceşti tineri pentru Se pune întrebarea : cît timp va In toate aceste acţiuni n-au
timpul scurt ce-a mai rămas pî- a intra în rîndul candidaţilor de mai dura această situaţie ? Şi dacă
nă la începerea învăţămîntului, partid. aşa stau lucrurile, de ce Comitetul lipsit cei din comitetul de cetă­
să se înlăture aceste neajunsuri, orăşenesc de partid Hunedoara nu ia
să se asigure deschiderea în bu­ Acest lucru însă1 nu s-a întîmplat. măsurile necesare pentru ca organiza­ ţeni. ->44-A le
ne condiţiuni a noului an în în­ Muncind superficial, chiar fără plan ţiile de bază de aici şă-şi trăiască Cînd s-a început construcţia
văţămîntul politic U.T.M. de muncă, organizaţia de bază de la adevărata viată ? Campionatul regional de fotbal
turnătoria „Patria", a lăsat ca prin­ grajdului comunal toţi se temeau
că n-o s-o termine nici la pri­ L ETAPA a Vl-a
măvară. îmbărbătaţi însă de de­
O O O O O O 0 0 0 0 00 0 0 00 0 0 0 0 O O O O 0 0 0 0 0 0 O O 0 0 00 0 0 0 0 0 0 O O 0 0 0 0 O O 0 0 0 0 O O 0 0 O X) 0 0 0 D O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O OO O O O S G C O O O O G S O O O O O 0 O O G putaţii din comună şi-au învins In oadr-ul etapei a VI-ia a campion atutui regional de fotbal,
îndoiala şi au pornit la treabă. s-iau înregistrat următoarele rezultate;
ARTIŞTII PIETREI Au cărat balastul şi piatra toc­
mai de la marginea satului, iar Energia Alba — Dinamo Oră ştie 0—1
(Urmare din pag. l-a ) faţa le era numai zimbet, iar inima ferii, mecanicii, de care depinde Ui comitetul de cetăţeni s-a îngri­ Energia Călan — Energia 30 Decembrie 4—2
parcă Ie bălea mai repede, de bucuria mare măsură bunul mers al produc­ jit de procurarea cărămizii. Pe Energia 115 Hunedoara — Locomotiva Simeria 1—4
trudă, marmora îşi arată frum useţea; datoriei împlinite cu prisosinţă: pe ţiei. Teodor Marou, Ladisiau Lobi, lîngă cărarea pietrei şi balastu­ Energia Aninoasa — Recolta Sebeş 0—1
un alb imaculat, străbătut de vini­ prima perioadă a anului graficul urca­ Ioan Hrubi şi alţii, suit şi ei de mult lui, locuitorii din Cugir au dat Energia Lonea — Progresul Deva 7—3
şoare singerii, un roz pal ori un brun se cu peste 24 la sută, aţii la pro­ fruntaşi. ajutor şi meşterilor la ridicarea Energia Ghelar — Energia Vulcan 0—0
cu nenumărate fibre albe. Uneori se ducţia globală, cît şi la producţia construcţiei. In total s-au efec­ Progresul Zlatna — Locomotiva Teiuş 4—1.
constată o mică imperfecţie în model, marfă, iar preţul de cost s-a redus Toţi sini oameni simpli, cu miinile
fie din pricina unei ciocniri sau a cu 5 la sută. Cifrele acestea vorbesc bătătorite asemeni pietrei pe care o CLASAMENTUL
unei greşeli a cioplitorului. Neiniţiat mai bine decit orice de hărnicia tu­ lucrează, dar văzînd minunatele orna­
fiind, nu-ţi dai seama, însă ochiul turor celor ce lucrează în piatră, dar mente şi reliefuri ce le făuresc, îi poţi tuat la această construcţie peste După această etapă, clasamentul se prezintă astfel :
ager al şlefuitorului o descoperă şi a- mai ales a celor care sînt mereu în denumi fără să grăşeşti, artişti ai pie­ 1.000 ore de muncă voluntară cu 1. Energia Călan
tunci marmora trebuie încălzită şi cu frunte, cum sîn t: pietrarii, Alexandru trei. Aceşiia sini muncitorii între­ braţele şi cu atelajele. Acum la — 6 6 1 0 16- 7=11
ajutorul unui „Letcon” ce topeşte un Trufaş, Manase Benţa, Ioan Rovine, prinderii de extragere şi prelucrarea grajdul comunal se fac ultimele 2. Recolta Sebeş
soi de aliaj specia!t imperfecţiunea cioplitorii Nicolae Munteanu, Leopold marmorei „Bampotoc"-Deva. Din mîi- lucrări de finisare. — 6 5 0 1 15— 6=10
este înlăturată. Caliiatea este lucrul P i s a r : D i o n i s i e fjeljoni, gate- nile lor constructorii au primit şi pri­ 3. Energia Ghelar
căruia şlefuitorii îi acordă cel mai riştii Petru Oancea I şi II, Petru mesc marmora prelucrată, pentru a In apropierea marii sărbători 4. Energia Lonea —6 Oo3 3 0 14— 6= 9
mare interes. loaneŞ' şlefuitorul Nicolae Popa, tăieto­ împodobi monumentala ,,Casa Scinteii", de 7 Noiembrie, noua construc­ —6 3 0 24-11= 9
rul Alexandru Semciuc şi mulţi alţii. restaurantul şi clubul din Hunedoara, ţie va fi dată în folosinţă.
•ir Aport însem nai.au adus şi ceilalţi Palatul poştelor din PIoeşti şi multe 5. Progresul Zlatnr — 6 4 1 1 15— 10= 9
Mai dăunăzi, adunaţi cu toţii, cei muncitori pe care nu i-am văzut cio­ alte edificii din ţară, ce uimesc prin- A 6. . Locomotiva Simeria — 6 3 0 3 15— 9= 6
pe care i-am văzut muncind îşi fă­ frumuseţea lor arhitectonică. Faima Tot în atribuţia comitetului de 7. Dinamo Orăştie
— 5 3 0 2 8— 7= 6
Cooperativa de invalizi
„Progresul" din Deva, 8. Energia Aninoasa — 6 1 3 2 1 0 - 9= 5
9. Energia Vulcan
Piiiaţa Unirii nr. 15 — 6 1 3 2 11— 11= 5
execută 10. Progresul Deva
— 6 2 1 3 13—16= 5
p l a p u m e şi saltele 11. Locomotiva Teiuş — 6 1 1 4 6 - 1 4 = 3
12. Energia Alba
marmorei prelucrată de ei a trecut de pentru populaţie cu m ateria­ — 6 1 0 5 4— 16= 2
mult şi hotarele ţării. In numeroase lul clientului sau al coope­ 13. Ener. 1!5 Hunedoara — 6 1 0 5 4— 18= 2
ţări din Europa această împodobeşte rativei. 14. Ener. 30 Decembrie — 5 0 0 5 3— 18= 0
s-au cheltuit 3.4t)0.000 lei. S-au etc. Au fost înregistrate lipsuri de asemenea multe construcţii, ca o Execuţia se face în condi- ETAPA a VII-a din 6 oct. 1957
în ceea ce priveşte aerajul la mi- mărturie a măiestriei lor. ţiumi bune şi la preţuri con­
dat în folosinţă 3 pavilioane spi- na Vulcan, sectorul I ; a suferit venabile. Energia Vulcan — Energia Alba
parţial aerajul la minele Lupeni ¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦«* Progresul Deva — Energia Ghelar
tal, în localităţile Petroşani, Lo- şi Aninoasa (la. sectorul I) unde ¦¦ Comenzile se vor adresa Locomotiva Teiuş — Energia Lonea
la sediul ooopenativei sau la Reoolla Sebeş — Progresul Zlatna
nea şi Vulcan. Au fost sprijiniţi aerajul este de asemenea slab. ¦Combinatul Siderurgic % atelierul de plaipume din str. Energa Aninoasa — Locomotiva Simeria
Energia 30 Decembrie — Energia 115 Hunedoara
salariaţii care-şi construiesc lo- Concediile de odihnă au fost Hunedoara Dinamo Orăştie — Energia Călan
cuinţe individuale, iar cantinelor executate în proporţie de 45 la
Sută. De notat' însă că în majo-
li s-au asigurat alimentele ne-
ce^ f re- ..
Nerealizarea construcţiilor pla-
nificate se datoreşte lipsei de ritatea cazurilor ele nu se dau de, a p eten ţă 000000000<x>00000000000'c'00^<>0<><xo00000000000000(vx>3
răspundere a Trustului 7 Cons- conform graficelor,
trucţii care nu a luptat cu toată
hotărîrea ca să pună la dispo­ Munca culturală de masă 30 electricieni
ziţia minerilor apartamente cît Lenin nr. 3.
mai multe. — sport 25 lăcătuşi De asemenea, execută p!a-
Conducerea combinatului car­ 3 frezori pume şi saltele pentru între­
prinderi şi instituţii, în ace­
Protecţia muncii, bonifer şi comitetul sindical, .au 6 strungari leaşi condiţiuni.
asigurări sociale acordat toată atenţia sarcinilor
25 zidari Plata se poate face prin
virament sau în numerar.
In ceea ce priveşte protecţia prevăzute la Capitolul V âl con- 5 fochişti
10 manevnanţi
tuaţia se prezintă cam în felul mergătoare a festivalului raio- De asemenea, angajează şi
¦ muncitori necalificaţi, pentru ¦
următor. S-au echipat maşinile nai din iunie, au fost antrenaţi ¦¦¦' iiferite lucrări. t ^ —'/—>t—>/—'/—•t—* ' 1—‘ t—1 r~r' I—' /—11 i
Doritorii se vor t
şi instalaţiile cu dispozitive şi peste 20.000 tineri şi tinere la adresa Ser- fi.A P.L. ,,Co!*vin“ ]
i Hunedoara }
mijloace de protecţie. Iluminarea manifestările culturale şi sporti- « viciului de cadre şi învăţămînt %
corespunzătoare a locurilor de ve. Cluburile miniere Petrila, ¦ al combinatului. *
muncă nu s-a putut executa în Lupeni şi altele, au o activitate ¦ întreprinderea asigură ca- *
întregime din lipsă de cablu bogată şi multilaterală. Gazetele ¦ 7nrp î.n dormitoare comune, t f aduce la cunoştinţa publicului jj
¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦«¦¦¦<.*
cauciucat şi elemente de îmbi- de perete au -un program bine [ consumator că a deschis în J
na[e- La Aninoasa, filtrul de definit, iar unele din ele au reu- (. Oraşul Muncitoresc Hunedoa- ^
aPa potabilă nu este corespunză- şjt să Se califice pentru faza fi- Cooperativa de invalizi [. ra un mare Complex de aii- ]
tor şi n-a fost remediat acest na]g a concursului pe ţară. La „Progresul" din Deva, [• mentaţie publică: 1 1
lucru. clubul Petrila funcţionează un Piaţa Urnirii nr. 15, [ RESTAURANT 1
execută pentru instituţii,
La Petrila, debitul de apă este cerc literar, iar la Vulcan a luat întreprinderi şi populaţie, i BERĂRIE ]
insuficient, iar la Lonea nu s-a
reuşit să se introducă apă po­ fiinţă un cor' de 100 persoane. firme, numere de bi­ { COFETĂRIE 1
tabilă. La Aninoasa se construieşti c ciclete şi maşini, ca şi
sală de gimnastică. orice altfel de lucrări L Se servesc cele mai alese ^
S-a asigurat echipamentul de similare.
protecţie conform normativului. * [ mîncăruri culinare, preparate j
Execuţia lucrărilor se face
In ceea ce privesc antidoturile, Conducerea combinatului şi ipe tablă, dată- de client sau L de maiştri bucătari veniţi spe- 1
au fost şi acestea asigurate. comitetul sindical trebuie să lup­ de cooperativă.
te ca şi pe semestrul II să rea­ t cial din Bucureşti şi vinuri 1
S-au înregistrat şi o serie de lizeze obiectivele prevăzute în Comenzile se pot adresa
lipsuri. la sediul oooperativei. I din cele mai renumite pod- fj
contractul colectiv şi să elimine
PDe pildă, nu au fost asigurate Preţuri convenabile ; pliata [ Soni. 1
se poate face prin virament !. MUZICĂ ALEASĂ 1
sau numerar.
că,li pentru toţi minerii, o- 'Psuri|e dl" I- In fe- [ DANS, ANTREN ]
ohefari albi pentru proiect lu acesta vom întări şi mai mult Restaurantul este deschis 1
ţie ochelari pentru sudu- ‘eiatnle dintre muncitor, ş, con- I de la orele 10 dimineaţa şi }
ră autogena, mănuşi pentru ducerile întreprinderilor,
t pînă la orele 2 noaptea. 1
lămpărie şi pentru electricieni, lMg. gheorghe ILIESGU - J u...-_ /_/ c