Page 21 - 1957-10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 8 73

Recoltă bogată Discuţii furtunoase în parlamentul

de cereale în U n g a ria italian în legătură cu evenimentele

BUDAPESTA 4 (Agerpres). din republica San Marino
Anul acesta în întreaga Ungarie

Mareşalul Jukov a plecat Declaraţiile anal profesor sovietic ' s-a obţinut o recoltă foarte bo­ ROMA 4 (Agerpres). TASS vouă, dar care este alcătuit îm­
în Iugoslavia înapoiat din Statele llnite gată de cereale. In medie s-au anunţă: Recunoaşterea' de către potriva voinţei poporului.
recoltat clte 8,5 chintale de grîu guvernul italian al aşa numitu­
MOSCOVA 4 '(Agerpres). — goslavia ca răspuns la invitaţia MOSCOVA 4 (Agerpres). — sfîrşitul şederii mele în..S.U.A., ia iugăr (un iugăr este egal ou lui „guvern provizoriu" al re­ Socialistul Lussu a arătat că
TASS transm ite: In dimineaţa pe care i-a îăcut-o în numele Ziarul „Izvestâiâ" publică un in­ t 1' 4* 0,57 hectare), 7 chintale de se­ publicii San Marino a stârnit ia Republica Italiană, creată în ur­
zilei de 4 octombrie, mareşalul guvernului R.P.F. Iugoslavia ge­ terviu acordat unui corespon­ cară, 10,5 chintale orz de toam­ 2 octombrie discuţii furtunoase ma războiului de eliberare, în­
Uniunii Sovietice Gheorghi Ju­ neralul de armată Ivan Goşniak dent al său de prof. Orest Ma- m-am ooupat de activitatea ştiin­ nă, 8,5 chintale orz de primă­ în parlamentul Italiei. Luînd cu- cearcă să înăbuşe un stat mic,
kov, ministrul Apărării al URSS, în timpul vizitei sale în Uniu­ kar, de naţionalitate ucraineană, ţifică şi pedagogică ca profesor vară, 7,3 chintale ovăz. Aceasta vîntul la şedinţa Senatului, co­ pe baza unor argumente care
a părăsit Moscova plecînd cu a- nea Sovietică, in vara acestui reîntors la începutul acestui an la Universitatea din Saint Louis, depăşeşte cu mult nivelul anului munistul Negarville a amintit nu au nici o valoare. Lussu a
vionul spre Crimeea. De acolo, în Uniunea Sovietică din Sta­ trecut. Se aşteaptă de aseme­ că din anul 1946 s-a format în cerut guvernului italian să res­
el va pleca într-o vizită în Iu­ an. tele Unite. împreună cu multe însă nici un succes personal al parlamentul din San Marino o pecte suveranitatea republicii
mii de ruşi, ucrainieni, polonezi, meu nu mi-a produs nici.o bucu­ ne^, o bogată recoltă de culturi majoritate politică alcătuită din San Marino.
prof. Makar şi soţia lui au fost rie. Eram sătul pînă în gîţ de reprezentanţi ai partidelor so­
faimosul mod de viaţă ameri­ prăşitoare, struguri şi fructe. cialist şi comunist, majoritate Răspuiizînd senatorilor, pre­
can, bazat pe setea de îmbogă­ care şi-a întărit poziţiile de şedintele Consiliului de Miniştri,
ţire, dispreţul faţă. .de valorile •¦' La 1 noiembrie cooperativele fiecare dată cînd s-au ţinut noi Zoii, a recunoscut de fapt că
alegeri. Negarville a calificat ca Italia nu intenţionează să ţină
agricole- de producţie vor începe absolut inadmisibil amestecul seama de hotărîrea căpitanilor
guvernului italian, care a recu­ regenţi din San Marino cu privi­
şă facă .bilanţul anului agricol. noscut faimosul „guvern provi­ re ia ţinerea la 3 noiembrie a
zoriu" din San Marino. Voi, a unor noi alegeri pentru marele
.Potrivit unor calcule prelimi­ spus el adresîndu-se membrilor consiliu al Republicii.

nare, veniturile membrilor coo­ Zoii a făcut declaraţii simi­

perativelor agricole de produc­ lare şi în Camera deputaţilor,

ţie vor creşte cu 25—30 la sută

în comparaţie cu anul trecut.

O rezolufie a Uniunii creştin-dem ocrafe duşi în 1944 în Germania occi­ spirituale, concurenţa înverşuna­ Alegerea preşedintelui guvernului, din anul 1949 nu vă unde o serie de vorbitori (prin­
dentală de trupele germane oare tă nu numai a monopolurilor, partidului laburist hotărîţi să recunoaşteţi Republi­
din R. D. G erm ană se retrăgeau. In 1949, soţii Ma­ firmelor ci şi a diferiţilor oa­ din Anglia ca Populară Chineză. Atunci de tre care şi comunistul Gian Car-
kar au părăsit Germania occi­ meni, oare au singurui scop prin­ ce n-aţi putut aştepta pînă Ia 3
BERLIN 4 (Agerpres). — Avî-n-d în vedere primejdia se­ dentală. d'ucîndu-se în Statele cipal în viaţă — să adune cit BRIGHTON 4 (Agerpres) — noiembrie pentru a recunoaşte lo Pajetta şi socialistul Vecchie-
Ziarul „Neue Zeit“ ia publicat rioasă ivită în urma acestei si­ Unite. mai mulţi bani. Comitetul exeoutiv al partidului la San Marino un guvern ajuns
rezoluţia adoptată la şedinţa tuaţii, Republicii Democrate laburist a ales ca preşedinte al ia putere în urma alegerilor ? tti) au condamnat cu asprim'*
conducerii centrale a Uniunii Germane şi implicit Uniunii Eu şi soţia mea. de profesie Nemulţumit de viaţa mea, a partidului pe fostul deputat Sîntem convinşi, a adăugat vor­
creştin-democrate din R.D. Ger­ creştin-demoorate, le revine o medic, a declarat Orest Makar, spus în continuare prof. Makar Fnm Driberg, iar vicepreşedinte bitorul, că procedaţi astfel de­ amestecul Italiei în treburile in
mană. Referindu-sie la rezulta­ răspundere mai mare. In faţa am sosit în S.U.A. ca specialişti şi de observaţiile neîmbucură­ al partidului laburist a fost a- oarece vreţi să aduceţi la pute­
tele recentelor alegeri pentru noastră stă sarcina de a lupta leă.să deputata Barbara Castle. re un guvern care vă convine terne ale republicii San -Marino,
Bundesitagul vest-german, con­ şi mai intens pentru asigurarea cu o înaltă calificare. Aveam o toare din jurul meu, m-am ho- cerînd asigurări guvernului că
ducerea centrală declară : păcii şi pentru, reunificarea Ger­
maniei. Consolidarea continuă mare experienţă şi multe cunoş­ tădt să rup ou'Amerioa. Şi iată, va renunţa ia folosirea forţei îm­
Rezultatele alegerilor din Ger­ a Republicii noastre" este cel
mania occidentală arată că A- mai bun mijloc în această luptă. tinţe în specialităţile noastre. după o îndelungată despărţire, potriva unui stat suveran, încon­
denauer a reuşit încă odată să
In rezoluţie se subliniază că Totuşi, în ţara în oare domneşte am revăzut oraşul meu natal — jurat din toate părţile de terito­
inducă în eroare populaţia vest- problema consolidării R.D. Ger­
mane este indisolubil legată de dolarul, fiecare emigrant este Lvov. Lucrurile s-au aranjat riul italian.
germană în ce priveşte adevăra­ problema stabilirii unor relaţii
de prietenie şi .mai strînse ou considerat ca un străin care ră­ cum nu se poate mai bine. In Dezvoltarea economiei Pentru folosirea energiei
tele lud ţeluri şi planuri, a reu­ Uniunea Sovietică. peşte cîştigul americanilor. Eu, prezent sînt profesor la Institu­ atomice în scopuri
exclusiv paşnice
şit să folosească credinţele re­ doctor în ştiinţe, subliniază tul politehnic din Lvov şi am Iugoslaviei pe anul curent
prof. Makar, a trebuit să pro­ fost primit în marea familie -a PARIS 4 (Agerpres)., — La
ligioase ale oamenilor şi insti­ Cannes a avut loc recent o con­
tuţiilor bisericeşti pentru propa­ fesez meseria de desenator, iar oamenilor de ştiinţă sovietici. BELGRAD 4 (Agerpres). — poate aştepta ca planul produc­ ferinţă internaţională care a
ganda sa electorală şi să ajun­ soţia a intrat la o fabrică de Am îrtdrăgit studenţimea sovie­ Ziarul „Borba"'publică darea de ţiei industriale pe acest an să reunit savanţi din 33 de ţări.
încălţăminte. Apoi, timp înde­ tică plină de viaţă şi încredere seamă asupra şedinţei din 2 oc­ fie depăşit. Dezbaterile s-au referit la- in­
gă la putere. lungat a lucrat ca practicantă în viitorul său. Soţie mea ur­ tombrie a Vecei Executive Fe­ fluenţa condiţiilor de viaţă asu­
la un spital. mează aspirantura la Institutul derative. La şedinţă a fost dis­ La creşterea producţiei a con­ pra sănătăţii oamenilor.
Conferinţa economică de cercetări ştiinţifice, de obste­ cutat raportul secretariatului tribuit de asemenea recolta bo­
Slavii, a declarat prof. Ma­ trică şi ginecologie din Lvov. pentru probleme economice ge­ gată din acest an. In şedinţa de închidere a con­
kar, sînt priviţi în America ca Tot aici s-a născut şi fiul nostru nerale cu privire la dezvoltarea ferinţei profesorul brazilian Jos-
oameni de categoria a doua. In şi sînt convins că viaţa fiului economiei ţării în primele 7 1uni In cursul primelor 7 luni ale w-e de Găsire a propus, sprijinit
jurul lor s-a oreat o apăsătoare meu va fi dreaptă şi clară. ale anului curent. acestui an exportul a crescut cu de toţi participanţii la confe­
atmosferă de discriminare. Spre 20 la sută. rinţă, să fie convocată o con­
ferinţă internaţională pentru dis­
Se constată oreşterea consu­ cutarea măsurilor ce trebuie
luate pentru ca energia atomică
anglo-canadiană In darea de - seamă se arată mului populaţiei. In perioada a- să nu poată fi folosită decît în
că volumul producţiei industriale nalizată a crescut cu aproxima­ scopuri paşnice pentru binele u-
OTTAWA 4 (Agerpres). — asupra măsurilor practice în ve­ A 6 0-a aniversare a cunoscutului a ..crescut cu 19 la sută. tiv 23 ta sută. manităţii. „Conferinţa interna­
TASS anunţă : La 3 octombrie derea înfăptuirii- acestei propu­ scriitor comunist francez Louis Aragon ţională a savanţilor de la Gan-
s-a deschis la Ottawa conferin­ neri. Făoînd această propunere Productivitatea muncii a fost După oe a discutat raportul nes, se spune în rezoluţia adop­
ţa reprezentanţilor Angliei şi Ca­ guvernul conservator al Cana­ tată, uneşte vocea sa cu aceea
nadei oare urmează . să discute dei urmăreşte anumite scopuri PARIS 4 (Agerpres). — Cu Roger Garaudy, membru al Bi­ în medie cu aproximativ 12 la secretariatului pentru probleme a marilor savanţi din S.U.A..
posibilitatea extinderii comerţu­ politice. Se ştie că lozinca mic­ prilejul celei de a 60-a aniver­ roului Politic al C.C. al P. C. sută mai mare decît în lunile economice generale, Vecea Exe­ Marea Britanie, Franţa, Germa-
lui între aceste ţări. Din partea şorării dependentei economice a sări a cunoscutului scriitor co­ Francez despre drumul de crea­ corespunzătoare ale anului tre­ cutivă Federativă a dat o apre­ ni^ occidentală, Uniunea Sovie­
Canadei faţă de S.U.A. şi a în­ munist francez Louis Aragon, ţie al lui Louis Aragon, precum cut. ciere pozitivă dezvoltării eco­ tică şi din alte ţări oare au făcut
Angliei la conferinţă participă tăririi legăturilor tradiţionale cu la 3 octombrie ziarul „L’Huma- --P e baza- rezultatelor -obţinute nomiei,-naţionale pe primele- 7 cunoscute popoarelor din lumea
Anglia se află în centrul propa­ niţe" a publicat un articol al lui şi fragmente din operele sale. se arată în 'darea" de 'seamă',' se 'uni’ ale1acestui an şi a elabo­ întreagă gravul pericol care a-
ministrul Finanţelor, Thorney- gandei electorale a conservatori­ meninţă omenirea.
lor. rat o serie de măsuri economice
crolt, şi ministrul Comerţului,
în vederea înlăturării diferitelor
Eccles. Din partea Canadei par­
Aneurin Bevan despre problemele fenomene negative.
ticipă ministrul Finanţelor, Fliam-
Poporul Guatemalei continuă lupta
ming şi ministrul Comerţului, pentru independenfă

Gordon Churohill. Participanţii Conferinţa an glo-canadiană internaţionale actuale
la conferinţă au avut în cursul de la Ottawa urmează să discu­

zilei o întrevedere cu primul mi­ te de asemenea propunerea An­ BRIGHTON 4 (Agerpres). — Exprimîndu-şi spemanţa că H-itler la putere". Vorbitorul a BUENOS AIRES 4 (Ager­ şedinte au hotărît să sprijine
nistru al Canadei, Diefenbaker. gliei cu privire la comerţul li­ Gu prilejul conferinţei anuale a viitoarele alegeri din Anglia atras atenţia că va fi din ce în pres). — Ziarul argentinian candidatura generalului Fuentes
ber între Anglia şi Canada, am­ partidului laburist britanic, re­ vor aduce victoria partidului la­ ce mai greu de colaborat cu o „Propositos" relatează că guver­ pentru a înfrîna pe candidatul
In străduinţa de a micşora bele ţări desfiinţînd treptat toate vista „Tribune" a organizat l-a burist, Bevan a subliniat că „6 ţară.în care „influenţa celor de nul Guatemalei a fixat pentru partidului guvernamental.
dependenţa sa economică faţă tarifele. Această propunere a Brighton un mare miting la oa­ schimbare de guvern este ab­ seama lui Krupp şi Thyssen sfîrşitul anului alegerile preşe­
de S.U.A., Canada intenţionea­ stârnit proteste vehemente din re fruntaşul laburist de stânga solut necesară în Anglia îndeo­ dintelui şi ale Congresului. For­ Ziarul subliniază că deşi în
ză să reducă cu aproximativ 15 partea industriaşilor canadieni, Aneurin Bevan, întors recent sebi pentru că este .necesară o creşte neîncetat". ţele democratice din ţară, sub­ ţară este dezlănţuită reacţiu-
la sută importul din S.U.A., spo­ care declară în unanimitate că dintr-o călătorie pe continent, a schimbare a politicii externe a In legătură cu situaţia din liniază ziarul, fiind lipsite de nea, lipsesc libertăţile democra­
rind în aceeaşi proporţie impor­ desfiinţarea tarifelor la mărfuri­ acestei ţării". Vorbind despre posibilitatea de a propune un tice, poporul Guatemalei conti­
tul din Anglia. le engleze importate în Canada vorbit despre o serie de proble­ importanţa menţinerii păcii în Orientul mijlociu, Aneurin Be­ candidat al lor la postul de pre­ nuă lupta pentru independenţa
Europa, vorbitorul a atras a- van a spus : . „Nu credem că sa.
La această conferinţă repre­ me internaţionale de care par­ Orientul mijlociu trebuie să fie
tidul laburist trebuie să ţină o arenă în care să se ciocneas­

zentanţii Canadei doresc să cadă va avea urmări catastrofale seama la elaborarea politicii sa­ lenţia că pacea în această par­ că marile puteri. Ne declarăm
te a lumii nu poate fi asigura­ împotriva politicii -duse de par­ Creşterea cheltuielilor militare ale Italiei
de acord cu delegaţii Angliei pentru industria Canadei. le externe. tă atât timp cit Germania este tidul conservator britanic şi de

¦o înarmată şi dezbinată. El şi-a Statele Unite în Orientul mij­ ROMA 4 (Agerpres). — Bu­ lile pentru înarmare prevăzute
¦?¦*¦¦*¦¦
Criza de guvern din Franţa provoacă confuzie exprimat părerea că existenţă lociu". getul italian pentru apărare, ca­ pentru actualul exerciţiu - buge­
în nodurile delegaţilor puterilor coloniale Sa 9. N. ti. unei Germanii reunificate nu re se află în prezent în discu­ tar sini mai mari decît cele
este însă posibilă decît în ca­ Vorbind în continuare despre ţia parlamentului, se cifrează la pentru anul trecut cu 55 miliar­
NEW YORK 4 (Agerpres).— grupurile de dreapta şi de ex- ceastă incapacitate constituie politica S.U.A. faţă de Republi­ 572 miliarde de lire. Cheltuie­ de de lire.
drul unui sistem general de se­ ca Populară Chineză, Bevan a
*¦¦ir Declanşarea crizei de guvern tremă dreaptă şi a reprezentan- pentru ei o raţiune suplimenta­ curitate europeană din oare să declarat că nu poate înţelege LOTO
<*¦<¦r . din Franţa înaintea dezbateri- ţilor cercurilor colonialiste, gu- ră care justifică intervenţia facă parte şi Uniunea Sovietică, „ounr de' sînt americanii atât de
„înarmarea Germaniei în ca­ orbi" în'oît să-şi închipuie că vor La tragerea din 4 octombrie a.c., au ieşit următoarele nu­
O lor în problema algeriană la vernul Bourges Maunoury a O.N.U.". drul blocului occidental, a spus împiedica la nesfîrşit admite­ mere
sesiunea Adunării Generale a exclus din textul legii artice- liderul laburist, este un dezas­ rea acestei ţări în O.N.U. „Pen­
O.N.U. a provocat dezorienta- lele care puteau părea „prea Jn acelaşi timp chiar în rîn­ tru". tru omenire — a spus el — este 42, 9, 12, 88, 67, 80, 19, 76, 86
durile acelor delegaţii care sînt un dezastru faptul că China con­
¦t re în rîndurile delegaţiilor pu- liberale", adică cele care ar fi Fă cînd aluzie la rezultatele tinuă să fie exclusă din Orga­ bcxxxxxxsoooocoec
terilor coloniale. Arătând că cri- acordat drepturi de autoguver- dispuse să sprijine politica alegerilor care au avut loc re­ nizaţia Naţiunilor Unite".
? franceză domneşte confuzie, de- ¦ ==M A G A Z I Nm i
¦ oarece — după cum preciza ¦ cent în Germania occidentală, Vorbitorul a menţionat între
¦ za de guvern va obliga pe mi- nare poporului algerian. France Presse — „în ţările prie * Bevan a declarat: „Am suferit altele vizitele sale în U.R.S.S.
¦¦ nistrul de Externe francez, Discutarea problemei algerie- tene comentariile exprimă o vie * o grea înfrîngere în Republica şi Polonia, făcînd o -serie de
¦ Federală (N.R. — îhfrîngerea aprecieri pozitive la adresa a- DUMINICA 6 OCTOMBRIE 1957
¦
Christian Pineau, să nu mai a- ne la O.N.U. este agravată SPECTACOLE executată de fanfare; 17,30 Muzică
CINEMATOGRAFICE uşoară de compozitori rom îni; 18,00
¦ pară la tribuna Adunării Gene- — din punctul de vedere al co­ îngrijorare în faţa golului, pe * suferită de partidul social-demo­ cesfor ţări. Insfîrşit, Bevan a Muzică; 19,30 „Drumeţii veseli": 20,00
¦ DEVA: In calea trăsnetului: ALBA Melodii populare romîneşti: 20,15 Tea­
? rale pentru a rosti discursul de lonialiştilor francezi — de lip- care îl lasă eşecul înregistrat crat din Germania) şi .acest arătat că este îngrijorat de IULTA : Odată în viaţă : BRAD: Căpi­ tru la. microfon: „Groaza şi mizeria
¦O politică generală (misiunea a- sa unor măsuri pr-actâce în pe- tanul din Ko!n; BARU MARE: din cel de al 3-lea Reich" : 22,15 Emi­
c ceasta revenind reprezentanţii- rioada care a trecut de acum de legea cadrului în ajunul luor-u -nu trebuie . subapreciat. ideea că şansele construirii pă­ Altura; HAŢEG: Camelia; APOLDIJ siune sportivă,: 22,30 Muzică de d a n s:
Am fost întotdeauna împotriva DE S U S : Intre două fem ei; S IB E ­ Programul I I : 7,00 Melodii populare
¦¦¦¦¦*<¦¦O¦¦¦¦¦*ir> înapoierii industriei grele ger­ RIA : Dansez cu tin e ; 1LIA: romîneşti; 8,20 Muzică distractivă de
Altura; ORAŞT1E: Fedra; SEBEŞ.: compozitori sovietici.; 9,10 Arii de mare
mane, întreprinderilor particu­ Bonjour elefant; T E IU Ş : tntîm- popularitate din operele lui Mozart;
lare. Astăzi Germania se gâseş- plare la Bendelachet; PETRO­ 9,50 Muzică uşoară. de compozitori
te tot mai mult sub influenţa ŞANI : Cronica amanţilor săraci; romîni; 10,20 Cîntece şi jocuri popu­
acelor , forţe care l-au adus p-e LONEA : Thii Buhoglindă ; ZLATNA : lare romîneşti: 11,30 Înregistrări de
împotriva continuării experienţelordezbaterilor problemelor inter­ Stan şi Bran studenţi la Oxford. la Festivalul „Săptătnîna internaţio­
nală de muzică din Lucerna — 1957“ ;
naţionale". Referindu-se la pre­ SELECŢIUNI DIN 13,15 Concert .de prînz; 14,15 Muzică
gătirile desfăşurate de diplo­ PROGRAMUL DE RADIO populară romînească; 14,45 Concert
maţia franceză înaintea sesiu­ de muzică din op e-e; 16,30 Muzică
nii Adunării Generale a O.N.U., Programul l : 6,40 Cîntece ale com­ cerută de ascultători; 17,30 Muzică
cînd ministrul de Externe Fran­ pozitorilor rom îni: 7,10 Muzică uşoară; populară romînească din Ardeal şi Ba­
cez, Christian Pineau, a vizi­ 8,20 Teatru la microfon pentru copii '¦ n a t; 18,30 Muzică uşoară imprimată
„Ceata de la mlaştină" prelucrare şi pe discuri Electrocord;; 19,45 Pagini
tat ţările Americii şi pe se­ adaptare '•adiofonică de Paula Şoimu; de satiră şi umor; 20,03 Muzică de
cretarul de stat, cînd Maurice 9,30 Zi de odihnă cu voie bună; 11,35 dans; 21,40 Muzică de dans: 22,30
*??¦ lui permanent al Franţei la un an cînd Adunarea Generală cii în lume pot fi cu uşurinţă Muzică corală romînească; 12,40 Muzi­ Romanţe de compozitori romîni.
O.N.U., Guillaume Georges Pi- a preconizat în rezoluţia adop- pierdute. Nu avem timp de că de estradă: 13,15 Cîntă orchestra
pierdut ,a adăugat el, avertizînd
<> cot), agenţia France Presse co- tată rezolvarea problemei alge- asupra primejdiei pe oare o re- de muzică populară Radio; 14,00 Cîn­
prezintă. pentru omenire armele
munică că „liniile mari ale dis- riene pe calea paşnică. Ţinînd de distrugere în masă.
¦ir cursului francez nu vor fi mo- seama de continuarea represiu-
i<r* dificate, dar este evident că re- nilor coloniale, reprezentanţii
<ir• prezentantul francez nu va pu- Frontului de eliberare naţiona-
i<r• tea să apere în faţa O.N.U. lă din Algeria ;au arătat că la
i*<<r•'
ir „legea cadru" privind problema ora actuală tratativele bilate- cu armele nucleareFaure, a vizitat ţările Asiei¦***?«>¦¦>
statutului Algeriei, care a fost rate franco-algeriene nu pot
O pentru a „explica" politica ră­
respinsă de parlamentul fran- duce ta nici un rezultat şi au posatului guvern Bourges Mau­

noury în Algeria, agenţia Fran­
ce Presse spune : „Va fi nece­
o<«<o¦••• c <« cerut ca la aceste tratative sa NEW YORK 4 (Agerpres).. — formă de ciupercă deasupra pus-
Ziarul .„Capital Times" . ap;e- a- -ţiului Nevada şi va împrăştia
’ „ .. fie solicitate să ia parte şi.ţă- pare la Madison (statul Wis- peste noi praful aducător de
Dupa cum se ştie, aşa nu- rile nord_africane independente
mita „lege cadru cu privire la _ Marocul şi Tunisia _ iar sar să se revadă concluziile pe <?**•*»>> consin) a publicat o sorisoare moarte'.
i¦r statutul viitor al Algeriei cu- tratativele să se desfăşoare sub care delegaţiile de bună cre­ ¦*¦O*-?*¦****¦O> a unei -loouitoăre.din oraşul She- Gu ce drept domnul Eisenho-
4* dinţă (adică colonialiste) se boygan, Florenoe Winkelmul-
prindea, în faza sa iniţială, o egida O.N.U. In urma decla- pregătesc să le adopte în fa- ler, oare scrie wer ignorează apelurile celor
<r mulţi ? Oare el poartă răspun­
ţa. Adunării în problema alge „Pe adresa cancelariei preşe­ derea numai în faţa celor pu­
serie de articole prin care se a- rării- crizei de guvern chiar a riană, deoarece ele s-au bbaazzaat dintelui sosesc mii de proteste ţini, în faţa clicii militariste a
anterior în cea mai mare par­ împotriva cohlibuării experien­ magnaţilor financiari ? Aceştia
cordă unele drepturi şi libertăţi genţia France Presse îşi, expri- te pe explicaţiile care le-au fost sînt demenţii epocii noastre ca­
furnizate în legătură cu „lege?, ţelor cu bomba, cu hidrogen şi re, dacă bogăţia sau puterea lor
restrînse populaţiei algeriene, mă îngrijorarea că „adversarii vor fi vreodată primejduite, nu
cadru". totuşi- astăzi, ,cînd ¦deschid a- vor ezita să lanseze bomba şi
avîndu-se însă grijă să se spe- Franţei au fost prompţi în a fo-
paraţul de radio/ aud că în zo­
cifice că „Algeria trebuie men- losi criza şi a denunţa ceea ce tă orchestra de estradă Radio; 14,30 BULETINE DF. SURI :
Concert de estradă; 15,15 Concert sim­
ţinută franceză". Ulterior, în ei au denumit incapacitatea po- fonic popular; 16,00 Hai să-ntindem ¦ 6,30; 13,00; 19,00; 22,00; 23,52;
hora' mare; 17,10 Muzică distractivă (programul 1); 7,50: 14,00: 20,00;
urma presiunilor .-exercitate de ljtică a Franţei în Alger ia. A- 23,00; (programul II).

>*-G 0-6-1 rii' zilei, via: apare un nor sub să ne nimicească pe

Reituc(iu adininişlraţtu ziarului şir. 6 Martie nr, 9, Telejon; lţjŞ-189, Taxa plătită ijn numerar conform aprobării l)irecţlum._ Qg/ierule P.l H.k,v nrJ3(U20, „din 6, noiembrie. 1949. .— ’fjparul .. întreprinderea -Poli grajică Mai" — DEVA.

!