Page 22 - 1957-10

IN [IHSTES ZILEI DE 7 IOIEIBBIE-entrată
Anul IX. Nr. 875
Pentru recolta anului viitor
Muncă intensă pe
ogoarele gospodăriilor
agricole colective
Harnicii colectivişti din Şibot,
au început pregătirile pentru in-
sămînţările de toamnă, de în­
dată ce au terminat cu treierişu!
şi recoltarea furajelor. Acest lu­
cru nu este întîmplător. Din pro­
prie experienţă ei ştiu că obţi­
nerea de recolte sporite Ia ha.
nu este posibilă decît numai a-
tunci cînd toate lucrările^înce-
pînd cu aratul terenului şi ter-
minînd cu treierişul — se exe­
cută in perioadele optime şi în
bune condiţiuni.
Aşa se face că şi în toamna
aceasta, ei au pornit la însămîn-
ţări printre primii din raion. Te­
renul fiind arat şi sămînţa con­
diţionată şi tratată la vreme, co­
lectiviştii nu şj-au precupeţit ni­
ci un efort zilele trecute. Rezul­
tatul muncii lor neobosite, s-a
soldat cu însămînţarea unei su­
prafeţe de 10 hectare cu orz şi
15 hectare cu grîu.
Acum ei muncesc de zor pen­
tru terminarea grabnică a însă-
mînţărilor de toamnă şi recolta­
rea culturilor tîrzii. De fapt, pînă
în prezent, ei au şi recoltat po­
rumbul de pe 30 hectare şi car­
tofii de pe întreaga suprafaţă.
& re, colectiviştii au recoltat car­
O producţie de 1.700 kg grîu
şi 2.200 kg orz la hectar, cum
a obţinut gospodăria agricolă
„Ogorul nou" din Simeria Ve­
che, în acest an, nu se poate re­
aliza prea uşor. Aceasta presu­
pune ca terenul să fie îngrăşat
şi bine pregătit, iar însămînţa-
tul — cu seminţe din soiurile
cele mai productive — precum
şi lucrările de întreţinere şi re­
Şi la Teiuş au începuf însăm înjările
ŢEIUŞ (de la subredacţia noastră
voluntară).- , . j
Deşi în săptămîna trecută timpul a
fost' nefavorabil executării lucrărilor
tn cîmp, colectiviştii, întovărăşiţii şi
ţăranii muncitori cu gospodărie irtdi
viduală din comuna Teiuş, au făc.ut de toamnă.
pregătiri intense pentru începerea în­
sămînţărilor de toamnă. Aceste pregă agricole din comună sînt fruntaşe la
tiri se concretizează în faptul că 263
hectare ce urmează a se însămînţa
cu culturi de toamnă au ,fost deja a-
Infovărăşîfîi în frunte
,La Crîcău, raionul Alba, buna
pregătire şi desfăşurare a cam­
paniei agricole de toamnă a con­
stituit o preocupare de seamă
pentru .sfatul popular comunal,
tehnicienii agricoli şi pentru foţi
ţăranii muncitori.
Pentru reuşita campaniei, a
fost asigurată funcţionarea în
condiţiuni bune a trei centre de
condiţionat seminţe, au fost re­
parate atelajele etc.
Primii care au condiţional se­
minţe pentru cele 15 ha, de te­
ren care urmează să fie însămîn-
tat'e cu grîu au fost'membrii în­ însămînţatul griului.
O3CQCOGG0QOOOOGOGOOOOOQOOOOOOOOOQOOOOOGCOGOOOXXXX/
VEDERE DIN HAŢEG
m ii:
V nOQOOOOOtXX>OOGOOOO<XXXJOOOOOOOOOCXXXX><X>'DDo o o o c o c c :
Marţi 81 octombrie 1957
coltare să se facă atunci cînd
plantele o cer.
Desigur că o contribuţie de
seamă la zmulgerea unui rod bo­
gat pămîntului, şi-au dat ş/ me­
canizatorii de la S.M.T. Orăştie.
Aşa cum i-au ajutat pe colecti­
vişti în vară Ia recoltarea cerea­
lelor păioase cu secerătorile-legă-
tori, şi în prezent ei îi ajută la
aratul şi însămînţarea culturilor
de toamnă. De fapt, cele 35 hec­
tare arături pentru însămînţări,
au fost executate numai cu trac­
toarele S.M.T.-ului şi o parte din
cele 20 hectare (10 hectare orz
şi 10 hectare grîu) însămînţate
pînă acum, s-au însămînţat tot
de mecanizatori.
In prezent o parte din mem­
brii brigăzii a l-a, dau bătălia
terminării însămînţărilor, iar al­
ţii recoltează cartofii şi porum­
bul.
Colectiviştii Manasie Teodor,
Nicolae Bota, Ioan Dărăbanţ, Pe
tru Moldovan şi Ioan Lazăr, me­
rită a fi evidenţiaţi pentru mun­
ca depusă în campania de toam­
nă. : :
Şi Ia gospodăria agricolă co­
lectivă din Turdaş, se munceşte
cu eforturi sporite pentru termi­
narea campaniei de toamnă Ia
timp. Mobilizaţi de organizaţia
de bază şi consiliul de conduce­
tofii de pe întreaga suprafaţă
însămînţată cu această plantă,
precum şi porumbul de pe 10
hectare, executînd în acelaşi
timp şi arăturile de însămînţări
pe o suprafaţă de aproape 15 ha.
Dacă timpul se menţine fru­
mos, colectiviştii sînt hotărîţi ca
pînă la sfîrşitul acestei săptă-
mîni să însămînţeze peste 20 ha.
cu grîu.
rate, cartofii şi sfecla de zahăr recol­
tate de pe întreaga suprafaţă cultiva­
tă, iar porumbul de pe 290 hectare: în
acelaşi timp s-a transportat, bălegar de
grajd pe o suprafaţă de 145 ha. şi
s-au însămînţat 12 ha. cu grîu şi orz
Gospodăria colectivă şi întovărăşirile
executarea lucrărilor agricole de toam­
nă.
A. OŢOIU
tovărăşirii agicole din comună.
Paralel cu condiţionarea semin­
ţei, ei iau pregătii terenul pentru
însămînţat. Exemplul întovărăsi-
ţîlor ia fost urmat şi de ceilalţi
ţărani muncitori, care au condi­
ţionat pînă acum peste 40 tone
seminţe. De asemenea au pregă­
tit terenul în vederea începerii
însămînţărilor de toamnă, pe o
suprafaţă de 472 hectare.
In prezent, atî-t întovărăşiţii
cît.şi ţăranii muncitori cu gos­
podării individuale, au început şi
continuă recoltatul porumbulm.
Zilele acestea ei vor pomi la
¦->ţ-r . ...
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIT! VA/
4 pagini 20 bani
auM i
Contractori de | Succesele filatoarelor
t
de la Lupem
porumb, I f
cu statul',Ţţ ¦ trenat în întrecerea socialistă în cins-
1 * Colectivul Filaturii din Lupeni, an-
Acum cîteva fcife sfat-ui popu t tea celei de a 40-a aniversări a Ma-
Iar raional Brad a răportat 6u: * rii Revoluţii Socialiste din Octombrie,
mîndrie că pe raion planul de: j a ^finut luna trecută succese impor-
contractări i a porumb,, a fost: I ,ante-
îndeplinit şi chiar depăşit du- i Cu mindrie au raP°rtat tinerele de
10.264 kg. Printre comunele ca- j la secţia dei,ănat depăşirea pianului
re s-au situat în fruntea acţiunii i în: cursul ,unil septembrie, cu 3.3*9
de contractări la porumb se a- ¦ fire de mătase- Brigăzile utemiste
flă comuna Ribita, CU O depă- | conduse'de Aurelia Bălăşoiu şi Maria .
şire a planului de 165 la sută i Cordea, au fost cele mai bune în în-
şi Bălţa CU 118 la sută. Locul 4 trecere. Dar nici de la alte secţii, se — O clipă de răgaz 7
întîi însă Ipe raion ta contractări- f pare că filatoarele n-au vrut sa se — Nu l .
de porumb l-ia ocupat oraşul t lase mai Prei°s- Ca sortare, spre e- . Privirile atente, încordarea, care li se citeşte pe faţă, vorbesc despre apropierea acelui moment, atU de
cunoscut lor şt, totuşi d e-fieca re{ d ată ¦nout moment in care şuvoiul de foc se va prăbuşi în vuiet de cascadă
Brad cu o depăşire a planului ţ xeitiplu, planul a fost depăşit cu 2.243 . tn , uriaşa oală de turnare, moment în care miliarde de săn iei vor impîn zi hala oţelăriei Martin.
de 191 la sută. * de mătase> la sectia «W™'05 cu ¦Mente; privirile lui Aurei, Stanciu şi a ortacilor săi, urmăresc elaborarea şarjei. Rapidă7 Poate da.
f 4,1 la sută, iar la răsucit cu 3,4 la iştii hunedoreni
4 sută. ..................
încă o întovărăşire \!
agricolă
Duminică după amiază, în sa- * economii la preţul ' de cost în va­
loare de 5.000.000 lei.
tul Beldiu, comuna Peţelca, din
OŢELARIA SIEMENS MARTIN :
raionul Alba, s-a inaugurat o- oţelarii s-au angajat ca data de 22
decembrie să-i găsească cu planul
nouă întovărăşire agricolă. In anual îndeplinit. Pînă la sfîrşitul a-
nului, ei vor spori productivitatea
această întovărăşire, s-au în- J HUNEDOARA (de la subredacţia to n e. laminate p este, plan faţă de •la materii -prime şi materiale în va­ muncii cu 7 la sută faţă de plan, vor
realiza economii la preţul de cost în ..
1scris 2 2 de familii cu o supra- j noastră voluntară). 5.100 angajament.! !' i i . ; !••• \ . j loare de 5.625.660 lei,.' sumă de 3.700.000 lei şi vor reduce
faţă de 18,30 ha. Ieri după-amiază, în sala C.F.U. rebutul cu peste 0,4 procente.
Datorită faptului’j că secţiile şî-au •SE C Ţ IA FURNALE VECHI:
La sfîrşitul sărbătoririi, aces- ff: a Combinatului siderurgic Huriedoa- realizat şi'd ep ă şit1-sarcinile de plan,! rsăijrea-lizeze planul ¦anual de produc­ SECŢIA LAMINOARE: să reali­
tui eveniment desbam ă pentru ra, muncitori, tehnicieni, ingineri şi au putut fi .satisfăcute în bune :con- ţie ia-fontă, pînă la data de 15 de- zeze planul anual de producţie pînă
la data de 17 decembrie, să reducă
viaţa ţă ranilor muncitori din* ¦ » funcţionari din toate .secţiile, au venit % difiuni şi celp- 1.700 contracte ;eco -j qembrie, să sporească ppnroductivitatea rebuturile cu 5 la sută faţă de adm is,-
să sporească productivitatea muncii
Beldiu , corul şi echipa artistică j în număr mare la o consfătuire de nomice, încheiate ; cu. diferite. între-( muncii cu 4 la sută faţă de plan, să faţă de plan cu 4 la sută şi să. rea­
din Tejiiuuşş. ş,i cea din Beldiu, iau f producţie, petitru a analiza munca prinderi prelucrătoare din iţără.’, lizeze economii în valoare de 300.000
ridice indicele de uuttiililzizaare al volu­ lei.
prezentat un frumos, program ar- * desfăşurată în luna septembrie şi N um ai; în ¦. luijile: iulie ;şi auguŞt, mului util al furnalelor faţă de me­ In sprijinirea' acestor angajamente,
pe baza unei analize temeinice a po­
ti stic. : rezultatele întrecerii socialIiiscttec rcues cspe productivitatea muncii a crescut cu dia anului.~l.956 cu 17 la sută, „iar sibilităţilor existente în secţii, s-au
desfăşoară în cinstea zilei de 7 No­ 12,06 la şută,- iar la preţul de cosi faţă de planul anului 1957 cu 6 "la preconizat numeroase propuneri de
măsuri tehnico-organizatorice.
iembrie.' ,' 4 efectiv s-au ! realizat -. economii:’ de sută, să realizeze economii la mate­
Avînd la bază angajamentele luate
U n U a j t e bine Din darea de seamă comună, pre­ 7.104.000 de). produciţie pe rii prime şi' materiale în valoare de în cadrul secţiilor, întregul colectiv
zentată de conducerea combinatului In cohsfătuirea de 3.500.000 lei, să reducă declasatele al combinatului, se angajează să rea­
lizeze în anul 1957, planul valoric al
aprovizionata şi 'comitetul de întreprindere, a re- combinat, (şi. în urma prelucrării,.în sub admis, cu 10 la sută. producţiei globale Tn proporţie de 103
SECŢIA fjURNALE N O I: să rea­ la sută; planul producţiei marfă în
] ieşit că siderurgiştii hunedoreni au grupele sindicale a rezoluţiei • celui proporţie de 106,50 la sută; să spo­
lizeze la termen planul anual de pro­ rească productivitatea muncii pe com­
Cînd pătrunzi în unitatea nr. f. obţinut succese de seamă în cursul de-al V-lea Congres al sindicatelor ducţie, să mărească productivitatea binat cu 4 la sută faţă de plan
muncii cu 1,5 la sută, să reducă de­ şi să realizeze economii la pierde­
j* trimestrului HI. muncitorilor din metalurgie şi . elec­ clasatele, cu .1 la sută sub admis, să rile planificate în valoare de
Planul valoric' al realizeze economii la materii prime 25.000.000 lei.
16 din oadrul O.C.L. Aprozar producţiei glo­ tricitate), analizînd problema,. înde­ şi materiale în valoare de 1.000.000
lei. N. NEGRU
Petroşani, nu se poate să nu bale a fost realizat în proporţie de plinirii, înainte, de termen a planului
V*, y; * "j * * r* ' Cdpdivele de furnalişti s-au anga­
de producţie la toţi Indicii, pe anul jat ,ca planul total pe secţiile furnale
te frapeze rafturile pline cu măr­ 103,09 la sută, iar planul producţiei vechi şi. noi, să fie realizat la data
d e . 29 decembrie.
furi, curăţenia ce domneşte în marfă în proporţie de 1,10,37 la sută. curent,, colectivul / combinatului s-a
FABRICA DE AGLOMERARE:
magazin şi deservirea fără.'re­ .„ De la începutul . anului şi pînă In angajat după cum urmează; să realizeze planul anual de produc­
ţie pînă la data de 15 noiembrie, să
prezerit, >s-ati. reajizat. ecpnpmii la UZINA' COCSOCHIM1CA; s.ă. rea­ mărească productivitatea muncii faţă
proş. In primele 6 zile ale lu­ .preţul _ d* - c o s t,, .în sumă de peste lizeze- ‘planul’anhal. la cocs . metalur- de plan cu 16 la sută şi să realizeze
15.000.000 lei. In cadrul consfătuirilor
nii octombrie, s-au desfăout aici gic în ziua''de-26 decerrtbrie,1 la gu­
circa 2.000 kg cartofi, 1.000 kg de producţie, au fost declaraţi •frun­ dron în' zitia de’- 15 'decembrie,' la
gogoşari, 2.000 kg struguri, cea­ taşi în producţie un număr de 1.152 su lfatr . de amhniu- -în 'ziua de
pă,' varză creaţă, gulii, cono­ ' tovarăşi. 25 ’ decembrie,'1 ia r-la benzen ' î n
In fruntea întrecerii socialiste s-au
ziua 'de' 1 'decembrie'; să mărească
pidă, pere etc. . 'j u. productivitatea muncii cu 1,8 la sută
In cursul zilei de 6 octom­ situat fabrica de aglomerare şi sec­
brie, la depozit sosiseră mărfuri ţia laminoare, oare pînă la 1 octom- ^ faţă 4e -.plap. să - realizeze, economii
noi. Gestionarul unităţii, tov. N. ,. brie au realizat 30.848 tone aglo- 1
lonescu, a ridicat, printre altele Foloseştemerat fieros peste plan, faţă de 40.000 r I. C. S. H. ui utilajele ?
2.000 kg cartofi,. 1.000 kg stru­
S tone, angajament, şi respectiv, 6.017 ţ
guri, 600 kg varză etc.'
89 cazuri despăgubite intr-o singură lună Seryjciul mecanic şef din ca- Urmărind aceste situaţii, com- (10,3 la sută), şi cilindri corn-
drul întreprinderii .de construcţii parînd programul de lucru a presoare (12,3 la sută)'. La ce­
raionaL A.D.A.S. din' Ilia se numără- siderurgice vdin Hunedoara, în- utilajelor în ore cu numărul de lelalte utilaje, procentele sînt
Pe luna septembrie, inspectoratul ra­ şi cetăţeanul Gaşpar Goafldă d in - co- tocmeşte lu n a r,. pentru fiecare mai mici, fiind, cuprinse între
ional A.D.A.S din llia a .plătit des­ muna Lăpuşnic. El a avut asigurată1 utilaj mai important, cîte un ore efectiv lucrate, aprofundlnd 2,7 şi 6,6 la sută.
păgubiri la 89 de asiguraţi. în mod facultativ o- vacă pentru care „centralizator de folosire şi. con­ Cauzele întreruperilor, se poate
ă primit din partea A.D.A.S-ului su­ sum..al parcului de exploatare". ajunge la o serie de concluzii Cauzele orelor de întrerupere
Cazurilor amintite li s-a. aplicat şi ma de 2.780 lei.' In schimbul acestei Ce cuprind..aceste centralizatoa­ din care reiese în ce mod con­ se vor arăta la analiza lunilor
majorarea de fonduri despăgubiloare. sume el a plătit drept'-primă .-de. asi-, re? Pe de, o parte-arată felul ducerea întreprinderii respective iulie şi august, ca fiind aceleaşi.
Astfel, dacă pînă acum ,un cetăţean gurare numai. 79,20 lei. De asemenea, utilajuluij programul de lucru în .s-a preocupat de folosirea judi-
primea pentru un cal de rasă comună cetăţeanul Zehu Fus'3l din comuna ore, opririle — c u . specificarea Un alt aspect negativ priveş­
700 de iei, după noua lege primeşte Sîrbi a primit conform noii legi, pen­ cauzelor respective — şi ca în- ci°asă a utilajelor încredinţate te folosirea mijloacelor de tran­
900 lei, iar dacă este asigurat fa­ tru un cal de rasă , comună asigurat cheiere, .cifra, care arată în cîte e1' sPre gestionare. sport. Parcul de autovehicule al
facultativ.,- 2.500 lei în loc de - 2.300. din orele programate, u tila ju la întreprinderii fiind vechi (4-6
cultativ suma de despăgubire creşte El a plătit‘ca prima de asigurare 128. lucrat efectiv. înainte de a trece însă la a- ani de utilizare) justifică într-b
naliza relativ sumară (spaţiul oarecare măsură realizarea unor
pînă la 3.000 lei. CRESCU nu îngăduie un studiu mai a- coeficienţi nesatisfăoători. Pe de
profundat) a aspectelor utiliză­ altă parte, scurtarea distanţelor
Printre cei care au fost despăgubiţi linte de U.T.M., a.prim it tot..mai multe rii utilajului în lunile iulie şi au­ de parcurs, a influenţat şi ea
sarcini. S-a bucurat de încrederea to ­ gust, socotim necesare cîteva acest coeficient. Realizarea p1a-
în ultimul timp de către inspectoratul lei. 1 11 consideraţiuni generale asupra nului de utilizare a parcului în
activităţii întreprinderii, respec­ proporţie de abia 90 la sută şi.
MĂRIA AL ? tiv a serviciului mecanic şef, în a planului parcursulurmediii' zil­
nic în proporţie de 87,'9 lâ su­
Picăturile de ploaie se cerneau mă- curlnd pentru strădania ei La învăţă­ tă, nu este complet justificată
runt. Pe uliţa .satului luând, regiunea tură a fost făcută pionieră. Ziua cînd de cele anterior amintite.
Lipsa şoferilor, a ; pieselor de
Oradea, o copilă, nu prea mare ‘ de a fost făcută pionieră a însem nat'mult va1 răţş-fi'lo<•r*"*|ş}i cî-.n1dp’ e:r»a vorba••?d.e'¦a•EU...v1i- ¦ Aprimpl. semestru’, al anului cu- s«eimhi-mmhb ş-ii ao-m«,ecani•ci-lior, precum
staturăt îşi purta in mină o straiţă '¦pentru ’ ea. ta ie: culturală, sportivă , sau muncă vo­ şi defecţiunile . în ' organizarea
cu cărţi şi se îndrepta spre şcoală. ren.t;. -¦ ; şantierelor au fost cauze care au
In mintea ei se înfiripase.de mult do­ ¦; ’ A luntară;M aria r era-']prezentă. .?'• ; ....
rinţa să aibă şi ea cravată roşie. Şi, dus la nerealizarea coeficientu­
Timpul s-a scurs. Maria a crescut. - ' '...Comunişti^ primeau "in ‘rliîdUrile. ¦ :¦ ’-Goţnparativ cu perioada,cores­ lui planificat, cauze ce au ră­
A plecat din sat să înveţe o meserie'. mas aceleaşi şi în ' lunile .urmă­
lo r'¦noi candidaţi de 'partid. O idiş- a punzătoare'- a anului trecut, in- toare — iulie şi august..
DOOOOOOOOOCXXXXXXXX^DOOOCOC ‘A intrat- la şcoala profesională d e cutase şi ipe" Floarea Berinde, prietena - j dicii . de utilizare a utilajelor, In ce priveşte tractoarele, utîr
pielărie din Oradea, la secţia blănă­ • ‘j i •• • > , , |izarea ^ ,. fost. ^
rie. Nu ştia-prea multe' la început des- bun'ăia* Marieil: '.' ' l* ! ,. :...exceptind.?/ autom. acara•lele, au
’pre meseria aceasta, dar încetul cu ,;CPQsqut; simţitor, fapt- care ,deno
¦'încetul'"a început să-i 'priceapă tainele „ O ă r e e u . sin ti mai >prejos >deşii ip lo ¦
ş t ''chiar" s-o îndrăgească. Aici, la şcoa­
ricd? . Dodr: sintem amîhdou'ă frunta­
şe“jî îş i;spunea 'Maria.- lntt.-o-.cbui0i'zi- ' ,;ţăr:o,-prientare mai bună <în a-
s-a.•adresat. secretarului' .de¦ partid"; şi. :ce’astă;'problemă. In primul se-
la profesională a schimbat cravata ro­ t-a ¦¦întrebat 'c el să ;facăus.ă devină !şi ţmeptru însă,.situaţia, departe de
şie cu carnetul de U.T:M. Şi-a 'con- ea fcandidată -ide’partid. Dorea:cu iorice a .fi cea.dorită, prezintă un as-
timiat drumul alături de cornuţiişti. ¦ preţ acestr.luCrp.' ;, \ i
pect puţin roz. La absolut toate
Năzuia aşa de mult s ă 'fie 'o d a tă 'I n Mai .m ultăI vreme .s-a; pregătit.,-;Şi
pfodiicfie şi mai ales să fie fruntaşă. de rdaţa ' aceasta, a . avut., ca . ajutor¦.pe-j uti„lajele tre, c.ute'în darea de sea, -
¦•ma: semţşţriala, .se constata la
¦iile despre- -ei, ii aprindeau Măriei şi Cînd.. au., discutaţ-p -,in .adunarea. ge­ rubrica. întreruperi neplanificate nesatisfacătoare.
mai mult in suflet această dorinţă. nerată -a- organizaţiei 'de -partidj, .co­
I n ş f f t ş ^ Ş i n 'JsSpjeMrie: 1954, a muniştii ,au arătat pentru ,ce -o. pre­ ?i-din tauze şantier, un număr TrWnd u analiza titiUzărU
ţuiesc .şi; ţie, ce o -recomandă'Cu ati-
' intrat ¦.pentruiipnmcr;---phrd- in. producţie ta căldură -să- fie* primită. în [Iadurile de ore care uneori impresionea­ utilajelor pe lunile iulie şi au­
la fabrica „Vidra" din Orăştie. Copila lor. In ziua aceea i-au trecut r prin ză': la excavatoare 1.250, la be- gust, se constată o oarecare
*de ’ieri ‘ţ‘iăd'iidum eŢpfgf(şcdnăi foniere 28.026, la buldozere şi îmbunătăţire a indicilor de utili­
, macarale .turn 456 şi respectiv zare, îmbunătăţire datorată atît
In •¦nuIncaKffrâiitrcă^.pr^feliş-' 'naţiuni faţă]; întocm ai' ca intr-un film imagini 204, la auto-macarale şi maca­ condiţiilor optime de lucru; cît
rale pe şenile 812, ia r .la cilin­ şi a unei mai bune organizări
ale meseriei Me-a ¦¦priMit iţfjH fgţ?comu­ din viaţa să', de‘ piohi,eră,'.de utemis- dri compresoare 268 ore întreru- a muncii pe şantiere şi în ca­
p.eri.ţ ’ drul serviciului mecanic şef. Cu
niştii Ioan. Mărgineinu. ţi' Elisabeta . iă, . de-hună'tovarăşă şi prietenă. Şi-a toate acestea, se mai constată
Raportînd aceste ore de între­ numeroase întreruperi nepîanifi-,
Popa',: care m Uic6njiirât-p : cu multă văzut şi f unele lipsuri pe , care le-a ruperi,, la numărul total de ore cate şi din cauza şantierelor*
prevăzute în programul de - lu­
dragoste. Toţi au \privit-o ca pe copi­ a v u t¦in .munca ei şi i-a părut rău cru, se constată că cele mai In iulie, spre exemplu, la ex-
mari s-au înregistrat la betonie­
lul lor şi au indrăgit-o nespus de in^acel moment., Adunarea generală a re (55,7 la su tă), excavatoare (Continuare în pag. 111-a)
mult. Pe zi ce trecea ea se afirma ¦votai pentru primirea .'ei- in rîrtdurile
- toi mai mult-; in. muncă-. -Panoul de >candidaţilor- 'de; partid. > Clipele ' acelea
¦¦onoare' a început ‘-să-vorbească şi des­
pre fap’e’e ei. Devenise ceea ce nă- i-a u ’ rămas adine î‘ntipărite în' minte.
c n : GOCOOOOOOOOOOQPO* zuise — fruntaşă tn producţie. Pe .- E. CHIRAN