Page 23 - 1957-10
P. 23
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL UI " Nr. «75
Din activitatea comisiei de femei Iu luna Mm tLsmnu
din oraşul Hunedoara marii prietenii
Pe ecranele cinematografului „Fi-
In întîmpinarea lui 7 Noiem- stea iui 7 Noiembrie. Comisia limon Sîrbu" din Deva, în.LUna prie DESPRE O COOPERATIVA
teniei romîno-sovietiee, vor fi prezen
brie în oraşul Hunedoara, activi- de femei, în frunte cu Sora Ian- tate numeroase filme ale studiourilor
sovietice, ca Primăvara în strada Za-
tatea comisiei de femei de pe lin- cu, şi-a întocmit un plan de ar:- recinaia,’ Crucişătorul Potemkin, Aler CUM NU-S MULTE ALTELE
xandru Nevski, documentare sportive,
gă Sfatul popular orăşenesc se ţiune care este urmării zilnic, filme pentru tineret şi copii, cît şi
programe de filme tehnico-ştiitlţifice.
concretizează pi in diferite acţi- La colţurile roşii din secţiile a- Această cooperativă, se găseş Mi-am zis e u : buni gospodari.
Inspirată din viaţa şi lupta popoa te la Clinic, raionul Sebeş. Car Să mă conving mai mult de
uni social-culturale şi cu carac- telierul electric, uzina cocso-chi- relor Rusiei pentru libertate şi inde tea ei de vizită e ste : lipsa de „simţul gospodăresc" al celor
pendenţă, din măreaţa operă de con gospodărire. Decorul natural în din conducerea cooperativei am
ter obştesc. ¦ mică, laborator, investiţii şi con struire a comunismului în U.R.S.S., 'care e situată: moloz în curte, intrat aşa — deşi nu-i frumos
cinematografia, arta cea mai importan butoaie de petrol aruncate alan —_ p e furiş, în camera de oas
ţină dintre aceste acţiuni este strucţii metalice, peste 200 de tă şi mai populară, joacă azi un rol dala, în magazie
şi lansarea chemării la întrecere uriaş în viaţa culturală a Ţării So lăzi peste lăzi peţi. Pe două
către comisiile de femei din Pe femei au putut asculta conferin vietice. de nu ştii ce s-a priciuri sînt în
troşani şi Reşiţa pentru înfru ţe cu caracter educativ. De cu- întîmplat aci. tinse două pături.
museţarea oraşelor respective. rînd au fost organizate şi 10 In prezent în U.R.S.S. sînt 35 de Ce şă vă mai
Pînă acum comisia de femei din cercuri de citit. studiouri de filme. Numai în 1956 s-au spun, aşa ceva care seamănă
oraşul Hunedoara a efectuat 400 realizat 95 filme de lung metraj, 528 nici n-am mai cu o piele de ca
ore muncă voluntară la înfru O iniţiativă demnă de urmat filme de scurt metraj şi 1299 jurnale văzut. pră, întoarsă. In-
museţarea oraşului şi curăţirea de actualităţi.
străzilor, evidenţiindu-se în mod a fost aceea a celor 10 femei, In curtea un tr-un fel de bu
deosebit Natalia Luca, Clara Pă- salariate ale Combinatului side Iubitorii artei cinematografice din de se află birou fet — stălaj cum
dureanu, Marin Vulcu. rurgic Hunedoara, care, efectu- regiunea noastră, vor avea ocazia ca rile, se află o îi zicem noi mai
în luna marii prietenii să facă cunoş fîntînă nu ca cea popular — o ex
Z?on'/{ «n palton elegant? Atunci, pentru confecţionarea lui vă puteţi Frumoase iniţiative au avut şi înd 40 de ore muncă voluntara, tinţă cu noi actori sovietici, să apro de la castelul poziţie întrea
adresa cu încredere secţiei croitorie de bărbaţi a cooperativei „Solidari-, delegatele de femei din Oraşul au ajutat creşa şi căminul din fundeze şi mai mult realismul artei din Hunedoara, gă: coji de pli
tatea" din Deva. Aici, se lucrează după o bogată gamă de modele. In cli muncitoresc. Ele au amenajat un oraşul muncitoresc, punînd la cinematografice sovietice, pusă în sluj mai ceva decît asta. O adevă ne uscată, bor
şeu : tov. ¦Nicolae Gherman şeful sec ţiet, executind ultima probă la unul spaţiu verde la blocul 30 şi au punct lenjeria şi broderia şor- ba păcii şi prieteniei între popoare. rată „bijuterie”. Plină cu frun cane pe care
din clienţi. Cu această operaţiune, el încheie bilanţul secţiei pe luna septem văruit scările la intrare în blo scrie conserve de legume şi mai
brie, bilanţ ce s-a dovedit a fi destul de fructuos: planul a fost depăşit curile 36, 37 şi 38, evidenţiîmlu- ţuleţelor copiilor mici. La aceas ze, crengi rupte ,bucăţi de lem sus... nişte sticluţe goale de li
cu 150 la sută. se Ana Lăcătuş, Bertha Hîrb şi chior.
Neolina Iordachescu. tă frumoasă acţiune au contri
Pentru a .veni în ajutorul fe buit tovarăşa Letiţia Ciorogaru
meilor gospodine, comisia de. fe de la uzina cocsochimică, Maria
mei a iniţiat în această perioadă
un curs de croitorie cu durata Drăgan, Silvia Hălmăgeanu de
de 6 luni, care s-a terminat nu
de mult. De asemenea se îra la C. F. U., Elena Ioga de la
deschide un alt curs cu durata
de 3 luni. C.T.E. 2, Elena Ciuta şi altele. A. G. ne, gunoaie depuse la... dospit. La bufetul cooperativei am
văzut ceva „original": ţigările
O bibliotecă cu activitate, ti) preocupare pentru comisia Şi pe linie saniîară comisia de erau aşezate la „etaj". Pentru
cobofîrea lor de acolo, gestiona
de femei din oraşul Hunedoara femei din oraşul Hunedoara, în rul întrebuinţează un fel de laţ
este şi conservarea de legume şi ca la culesul merelor cu deose
zarzavaturi pentru iarnă. In ul colaborare cu Crucea Roşie, a Ca să-şi vindece năravul birea că în xMrful laţului are în
timul timp s-a dus o muncă fipt un cui pe care-l împlîntă
rodnică susţinută în această direcţie. obţinut rezultate frumoase. Ast în pachetul de ţigări şi cu asta
Astfel au fost conservate 36.000 îl coboară... De ce n-ar fi apli
Intrînd la biblioteca clubului ale scriitorilor din R.P.R. şi din kg de roşii, 10.000 kg castraveţi, fel, s-au trimis 18 echipe sani Mai de mult cîndva-ntr-o vară, Nu cu vorba, ci peniţa, cată o inovaţie şi la cooperativa
„Alexandru Sahia“ din Hunedo- ţările cu demoonaţie populară, tare pe diferite străzi, cartiere şi Nişte oameni de la ţară, Despre Sălăjan Dochiţa asta la urma urmei...
ara, eşti plăcut surprins — chiar 12.000 borcane cu ghiveci. Prin- în special la dormitoarele comu Cum făcură, cum chitiră Care este directoare
Indrumînd şi activitatea bibii- O serbare pregătiră, La cămin, plus „croitoare". Metoda de a servi clienţii e
de la intrare. In sala de lectu- otecii din tabără, numărul ciiito- tre gospodinele fruntaşe stol cantine. In ultima perioa După forţele locale. Intr-o zi, mai dinainte absolut... originală. Cei care in
ră pe o masă mare, sînt expuse rilor pe trimestrul III a crescut dă au fost ţinute 42 conferinţe Şi găsind aşa cu cale Tam-nesam îi vine-n minte tră pe după tejghele, indiferent
numeroase broşuri şi reviste, ce aici' cu 293, citindu-se numai pe Margareta Toma, Margareta S-apucară ca să facă O năstruşnică ideie, că le este 'sau nu rîndul, sînt
luna septembrie un număr de Gomboş, Elena Rejem şi altele, cu caracter educativ-sanitar în — Spirit casnic de femeie — serviţi înlîi. Ceilalţi, mai puţin
tratează despre Marea Revoluţie 582 de cărţi. Scena-n şcoală lor săracă, Şi s-apucă gospodina îndrăzneţi, pot face coadă mult
Socialistă din Octombrie, iar al Şi la Combinatul siderurgic cadrul grupelor de femei, în şe Ca să foarfece cortina,
tele despre cel de-al IV-lea Con Bibliotecara clubului, tov. Eli- C-o cortină la-ntîmplare Transformînd-o în covoare şi bine. De sufletul lor are ges
sabeta Mateesciu, desfăşoară o femeile obţin noi succese în cir,- dinţe cu mamele, lia creşe şi că Intru propria-i favoare.
gres Mondial al Sindicatelor. mine. Pentru a veni în ajutorul înjghebată din covoare. tionarul grijă aşa... mai încet.
Mai multe panouri reprezintă rodnică activitate, contribuind Inovaţia-i naivă
aspecte din activitatea cultural- viitoarelor mame, în colaborare Şi de-atunci, la sate ţine, Dar şi gravă de-opotrivă. Ştiţi cine deţine „şefta" a-
artistică a combinatului, con la popularizarea cărţilor şi la Vestea rea o mînă vîntul
cursul „Iubiţi cartea”, realizări cu secţia sănătate s-au luat mă- Felul ăsta de cortine. Şi-ar putea, ferească sfîntul, cestei cooperative model de...
obţinute în ţara noastră cu aju atragerea de noi cititori. Şi-alte firi „descurcăreţe"
Suri de deschidere a două cursuri * Din isprava ei să-nveţe. dezordine? Tov. Gheorghe Ţi-
G. L. D'aia z ic : bat-o s-o bată,
ş coa]a mamei.. tn cadra, poli. Asta-i o poveste veche Ca să-nveţe minte odată roga, preşedinte, Mihai Birk şi
De pe vremea lui Ureche , Trebuieşte... „forfecată".
” : ... . , ,. Eu de-abia i-am prins ecoul, Ecaterina Schuster, gestionari
clinicilor, cursuri ce funcţionea- Dar din vechi, se naşte noul.
Deci, de-mi este cu iertare, şi Emil Cîndea contabil şef.
deja în bune condiţiuni. Să vă spun una mai „tare",
Cunoscută, bat-o sfinţii,
N- N De tot cerul — Băcăinţii;
torul Uniunii Sovietice etc.
Sînt întreprinse aici numeroa
se acţiuni pentru popularizarea CRIŞCIORUL S-A RIDICAT
cărţii şi mărirea numărului de ci
titori. Pe lîngă vitrinele cu cărţi
expuse la stradă şi în curtea Ca peste tot şi în satul nostru cu bunăvoinţă, conştiincios. Mai rît pînă acum şi de data aceasta, O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O 'O O O O O O C X X O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Pentru modul de gospodărire
credem că merită să fie „felici
clubului, biblioteca organizează burghezia a lăsat o moştenire în fiecare casă sînt aparate de harnicii locuitori din acest sat Se împart veniturile în gospodăriile colective. taţi" de către U.R.C.C. Sebeş
toţi tovarăşii din conducerea
numeroase recenzii şi ghicitori urîtă. Aproape 1.000 de oameni radio şi peste 40 de familii au vor reuşi cu siguranţă. r
literare. In ziua de 12. IX. de fără ştiinţă de carte, copii dez maşini de cusut. Grădiniţa de După 13 ani, comuna de altă
exemplu, cu ocazia serii de o- brăcaţi, case acoperite cu paie, cooperativei. Dacă şi alţii vor
dihnă pentru tineretul de la sec drumuri distruse, iar pe lîngă copii, unde frecventează regu dată, în care cea mai mare „rea
ţia mecanic şef, a fost ţinută re toate acestea 8 crişme, care stor lat peste 30 de micuţi gălăgioşi, lizare" a regimului burghezo- sâ-i felicite noi n-avem nimic
cenzia „Neamul gondoşilor”, la ceau şi ultimul ban al ţăranu plini de viaţă, a răsărit ca un
care au participat 230 tineri. In lui. mugur al vieţii noi. In satul moşieresc, erau cele 8 crişme, împotrivă.
Zdrapţi, în 1956, a început con unde oamenii erau neştiutori de
Să auzim de bine.
19. IX. s-a ţinut recenzia „Ba- ...Astăzi toate acestea s-au struirea unei băi populare care carte şi casele acoperite cu paie, Un client... cu greutate !•»!' Al treilea
talionul doi” cu o participare de dus. Pe Valea Crişului Alb oa va fi dată în folosinţă în cutînd. are acum o altă înfăţişare, iar
220 cititori. Ghicitoarea litera menii au început o viaţă nouă, oamenii învaţă şi se bucură de avans bănesc
ră, cu premii, din 21 septembrie frumoasă. La 2 mai 1946 s-au Valoarea reparaţiilor ce s-au fă o viaţă fericită.
a atras în jurul ei peste 200 de aprins în Crişcior primele becuri. cut la şcoli, se ridică la suma Gospodăria agricolă colectivă „în
persoane. In cuănd s-au refăcut drumu de 16.000 lei. In 1957 s-au fă h NICOLAE MOŢ frăţirea" din satul Li;juşnic, raionul Ilia
rile şi oamenii au învăţat carte. cut reparaţii capitale la grajdul s-a inaugurat numai în primăvara a-
Acţiunile întreprinse la biblio Peste 80 de tineri din sat au comunal, în valoare de 15.000 Gata pentru cules nului trecut. Datorită eforturilor comu
teca clubului, au făcut ca nu învăţat diferite meserii, au a- lei. Toate acestea, pentru unii, şi vinificaţie ne ale colectiviştilor, precum şi in
mărul cititorilor să crească la juns tehnicieni. In sate nu mai par lucruri mărunte. Ele însă, teresului consiliului de conducere, iu
5.620, din care numai pe luna sînt case acoperite cu paie, oa oglindesc preocuparea statului La G.A.S. Apoldu de Sus, secţia fiecare trimestru din acest an, s-au
septembrie sînt 206 noi însorişi. menii şi-au construit locuinţe nostru pentru satisfacerea nevoi Gîrbova, lucrările pentru începerea cu împărţit bani la zi muncă. Deci, pînă
Cărţile citite pe aceeaşi lună, se noi. lor cetăţenilor. lesului strugurilor şj vinificaţie sînt în prezent colectiviştii au primit trei
ridică la 1.479. terminate. Printr-o buni organizare a avansuri băneşti în valoare de 5 lei
Numai în ultimii doi ani s-au Pe la jumătatea acestui an. muncii şi repartizarea judicioasă a sar la zi-muncă.
Iată acum şi acţiunile pe care construit 70 de case noi şi peste cetăţenii din Zdrapţi într-o adu cinilor pe oameni, au fost revopsite
biblioteca clubului „Alexandru 60 de şuri, pătule şi alte de nare populară au discutat des butoaiele, s-a transportat tot nisipul La avansul al treilea, colectivistul
Sahia” din Hunedoara le va în pendinţe. Toate s-au schimbat: pre construirea unui cămin cul necesar în pivniţe. Pentru zdrobirea Aurel Orişan, în vîrstă de 62 ani, care
treprinde în luna octombrie a .c .: înfăţişarea satelor, viaţa oame tural în satul lor. Cu această o- strugurilor, s-a montat un dezbrobo- a participat -zi de zi la lucru, a luat
nilor. La cooperativele din sa cazie ei au hotărît ca în anii nitor, acţionat electric. De asemenea suma de 600 lei, iar familia lui a
— Recenzii asupra cărţilor 1958— 1959 să adune fondurile au fost amenajate din beton şi cără primit 1.540 lei.
te, care s-au creat prin grija necesare şi să construiască un midă, gropile pentru adăpostirea că
„Taina celor două oceane”, „Pă guvernului nostru democrat, oa cămin cultural cu o capacitate zilor de colectare a mustului.
menii găsesc tot felul de măr de 1.000 locuri. Aşa cum au reu
durea rusească”, „Lupta clan furi şi produse, sînt deserviţi şit să realizeze tot ce-au hotă
destină în Crimeia”, un concurs
ghicitoare' pe tema „Lucrări
•<r
In întîmpinarea celei creşterii tuturor ramurilor economiei, capabil poporul care a scuturat jugul în lături de la sacrificii, au ac'ceptat lume de transformare socialistă pla
exploatării. împreună c.u Ilici, visau în mod conştient lipsuri serioase din nificată a economiei şi culturii a unei
ETAPE de-a 4 0 - a aniversări a Ma relui O c t o m b r ie asigurarea unui nivel înalt de trai milioane de oameni, iar visul acestor punct de vedere material şi cultural, ţări uriaşe a dat rezultate strălucite.
milioane de oameni astăzi nu mai ştiind că nu au altă posibilitate de a
Invazia al poporului. Pivotul acestui plan era este vis, a devenit realitate. transforma într-un timp scurt patria ik
lor într-o ţară cu o industrie socia
Uriaşa influenţă revoluţionară, exer a le măreţului drumindustrializarea socialistă, deoarece Lupta pentru restabilirea listă de prim rang şi cu o agricultură După cucerirea de către clasa mun
citată de prima republică din lume a numai pe baza dezvoltării industriei economiei naţionale socialistă cu un înalt nivel de meca citoare a puterii politice una din cele
muncitorilor şi ţăranilor a stîrnit tea grele, mai cu seamă a industriei con mai grele sarcini a fost înfăptuirea
ma şi ura imperialiştilor din toate structoare de maşini, puteau fi reor Cînd se vorbeşte astăzi des nizare. Nu se putea întîrzia cu indus transformării socialiste a agriculturii.
ţările. Ei a u , văzut în victoria revo pre „moştenirea" pe care regirrtul so trializarea. Situaţia creată nu permi Această transformare a urmat linia
luţiei socialiste o primejdie pentru e ganizate toate ramurile economiei na vietic ;a. primit-o de la Rusia ţaristă, tea amînări sau încetinirea ritmului cooperativizării gospodăriilor ţărăneşti
xistenţa lor parazitară, pentru profitu deseori se are în vedere nivelul foar Se punea alternativa: ori muncitorii individuale şi a organizării de mari
rile şi capitalurile lor, pentru privile ţele : unite ale imperialiştilor şi con vietice s-au ridicat şi muncitorii spa ţionale, inclusiv agricultura, se putea te scăzut de dezvoltare economică la şi ţăranii sovietici îndeplinesc sarcina gospodării sovietice. Se punea proble
giile lor. Căutînd să înăbuşe 'tînăra care se afla Rusia în anul 1913, adică industrializării în cel mai scurt timp, ma realizării unei cotituri radicale în
republică a sovietelor,( imperialismul trarevoluţiei interne. In acele timpuri nioli .La 25 decembrie 1918 congresul realiza puterea economică' a statului, în ajunul primului război mondial. In ori stalul sovietic, care se afla în si formaţiile economice ce dăinuiau de
internaţional, în frunte cu cercurile realitate însă, statul , sovietic nu a tuaţia unei cetăţi asediate,, este şters, veacuri în viaţa şi conştiinţa mase
guvernante din Anglia, S.U.A., Fran oamenii, sovietici au trebuit să facă muncitorilor agricoli din Valencia. a a- asigura capacitatea lui de apărare, primit nici chiar această „moştenire" de pe faţa pămîntului de intervenţia lor de milioane de ţărani. Partidul
ţa, a inspirat şi organizat lupta ¦ar mizeră. pe care o puneau din nou la cale
mată împotriva Republicii Sovietice. faţă ,unor mari lipsuri, unor ,,greutăţi doptat holărîrea de a declara grevă putea fi construit socialismul. agresorii imperialişti. comunist a biruit toate greutăţile le
Din toate părţile -— de la nord şi de Sub steagul „salvării Rusiei" inter- gate de rezolvarea problemei coope
la sud, din est şi din vest — pe te nemaiauzite.- Oraşele maU primeau generală în cazul cînd guvernul va In octombrie 1920 Vladimir Ilici venţioniştii şi albgardiştii au jefuit, au / rativizării gospodăriilor ţărăneşti. Par
ritoriul tinerii republici s-au năpus răpit, au vîndut bogăţiile ei. Ei au tidul a convins masele de ţărani că
tit hoardele intervenţioniştilor şi alb- foarte puţine alimente,' luni de-a rîn încerca să participe la intervenţia îm Lenin a avut o convorbire cu scriito sfîşiat ţara. Ei visau chiar la des- Ofensiva socialismului singura cale către o viaţă îmbelşu
gardiştilor. Rusia sovietică a fost strîn- membrarea Rusiei, la transformarea pe toate fronturile gată şi civilizată este calea gospodă
să în cercul de foc al fronturilor. dul muncitorii primeau doar cîte 100 potriva mişcării revoluţionare ruse. rul englez Herber.t Wells, a cărui fan părţilor ei în colonii. riei colective pe baza mecanizării agri
In anii primelor cincinale întreaga culturii. Rezistenţa îndîrjită a chia
In aceste condiţii grele partidul co gr. de pîine pe "zi. Lipseau nfăteria Olasa muncitoare suedeză a opus tezie bogată este cunoscută întregii Cu toate că imperialiştii au suferit Tară Sovietică, de Ia un capăt la al burilor faţă de mişcarea colhoznică,
munist şi guvernul sovietic au chemat . primă şi doriibustibiluk iar ceea ce o rezistenţă hotărîtă intenţiei de ames lumi. Lenin i-a vorbit lui Wells des atît o înfrîngere militară cît şi una tul, a fost cuprinsă de patosul con încercările lor de a organiza răscoa
poporul la războiul drept, revoluţionar, se •putea aduna, nu putpa, fi adus la tec1 a guvernului de partea albilor. pre planul bolşevicilor — celebrul plan moral-'politică în războiul banditesc strucţiei giganţilor industriei socialiste le anti-sovietice, de a dezlănţui o te
de apărare a patriei împotriva inter destinaţie din lipsă d e , mijloace de de electrificare a Rusiei. purtat împotriva primului stat socia şi al punerii la punct a noii tehnici. roare sîngeroasă împotriva activiştilor
venţioniştilor străini şi a contrare 'transport. Majoritatea întreprinderilor Franţa şi Statele Unite au cunos list din lume, ei au reuşit să prici Intr-un termen scurt au fost create colhoznici, lucrătorilor de partid şi So
voluţiei interne. Răspunzînd chemării îşi încetaseră activitatea. Sub condu- cut şi ele un puternic val de pro „Visătorul de la Kremlin” — aşa nuiască economiei naţionale a Ţării mii de întreprinderi, ramuri întregi vietici, au pus statul sovietic' în faţa
partidului, sute de mii de muncitori şi ¦cerea partidului comunist, poporul so teste şi greve. l-a numit Wells pe Lenin. El scria pn Sovietice mari pagube, aruneînd eco ale industriei — pe care nu Ie cu necesităţii de a lichida chiaburimea
ţărani au intrat voluntari în Armata vietici şi armata sa roşie,- dînd dova atunci: „Lenin, cu toate că neagă, ca nomia ei, şi aşa înapoiată, în urmă noştea Rusia prerevoluţionară. Au a- ca clasă, de a lipsi pe chiaburi de
Roşie. Incordîndu-şi toate puterile, dă de minuni de eroism, de entuziasm Lupta încununată de victorii a po marxist ortodox, orice utopie, pînă la cu zece ani. In 1920 marea industrie părut noi oraşe şi centre industriale. unelte şi mijloace de producţie şi de
muncitorii flămînzi aprovizionau ar plin de abnegaţie, de un devotament porului sovietic împotriva albgardiş- urmă s-a lăsat şi el antrenat în uto a Ţării Sovietice dădea o producţie de Noi căi ferate s-au întins pe multe a preda pămîntul şi inventarul lor
mata cu armament şi muniţii, iar ţă neţărmurit faţă' de ideile măreţe ale tilor şi intervenţioniştilor a confir şapte ori mai mică decît în 1913. mii de kilometri, s-au aprins luminile colhozurilor.
ranii — cu alimente. Partidul şi socialismului, ău apărat existenţa pri mat strălucit cuvintele nemuritoare ale pia electrică... El vede cum căile fe Producţia de fontă reprezenta doar noilor centrale electrice, minele şl ca
Comsomolul au trimis pe front aproa- mului stat socialist din. lume. lui Lenin: „Niciodată nu va fi în rate ,acum în total declin, vor fi în 2,7 la sută faţă de nivelul dinainte rierele, furnalele şi cuptoarele Mar Ţărănimea muncitoare sovietică a
. pe jumătate din efectivul lor. Munci vins poporul al cărui muncitori, şi locuite cu căi electrice, vede cum în de război, producţia de ciment — 2,4 tin, construite d e . oamenii sovietici, încetat de a mai fi o clasă de mici
torii şi ţăranii au dat din rîndurile lor Solidaritatea treaga ţară se va acoperi cu o reţea la sută, de săpun — 7,1 la sută, de au început să producă cărbune şi mi proprietari individuali; ea s-a trans
talentaţi comandanţi militari, eroi le internaţională ţărani şi-au dat seama, au simţit de asemenea căi şi cum se va dez ţesături de bumbac' — 4 la sută. Pro nereu, fontă şi oţel. format într-o ţărănime colhoznică, a
gendari, slăviţi pe vecie de popor. a oamenilor muncii şi au văzut în majoritatea lor că ei volta o industrie nouă, comunistă. ducţia de oţel a scăzut tn acea pe- cărei bunăstare se bazează pe munca
Mai bine de trei ani Republica So îşi apără propria lor putere, puterea El mi-a vorbit cu atîta înflăcărare -ioadă pînă la 200.000 tone pe an. înfăptuirea cu succes a planurilor şi proprietatea colectivă.
vietică a fost nevoită să respingă fu Oamenii sovietici nu au fost singuri sovietică — puterea celor ce muncesc îneît ascultîndu-1, aproape că am în primelor cincinale a transformat U-
ribundul atac armat dezlănţuit de for în măreaţa lor luptă. In ţările capi — că ei apără cauza a cărei izbîndă ceput şi eu să cred în posibilitatea In • prezent, Uniunea Sovietica pro niunea Sovietică dintr-o ţară agrară Revoluţia culturală
taliste a început o puternică mişcare le va asigura lor şi copiilor lor po realizării acestui plan. duce această cantitate de oţel în mai într-o ţară industrială: industria so
a maselor muncitoare în apărarea ti sibilitatea de a se bucura de toate puţin de două zile. cialistă a putut să producă toate tipu Tot în aceşti ani de ofensivă a
nerei Republici Sovietice. In Anglia binefacerile culturii, de tot ce a creat Dar acestea sînt doar schiţe, pro rile de utilaj modern, mijloace teh
muncă omenească". (Opere, voi. 29, iecte...". Partidul comunist a trezit la viaţă şi nice de prim rang, să înzestreze arma socialismului pe toate fronturile, în U-
pag. 303). a îndrumat către un ţel unic puter ta sovietică cu toate tipurile de arma
— „Reveniţi în Rusia peste 10 ani nica energie creatoare a oamenilor ment modern. Prima experienţă fri niunea Sovietică a fost înfăptuită cu
— a spus Lenin — şi veţi vedea
muncii. Oamenii sovietici nu s-au dat succes revoluţia culturală. Tara So*
au avut loc cîteva răscoale în rîn Planul leninist ce am făcut în această perioadă de
durile armatei. Muncitorii demonstrau de electrificare timp".
pe străzi. Acest lucru a silit guvernul
Potrivit planului Goelro, pe care
englez să recheme trupele din Mur- Planul leninist de transformare Lenin l-a numit al doilea program al
mansk. Iar cînd muncitorii englezi au socialistă a Rusiei prevedea lichida partidului, se prevedea construirea în
aflat că Ghurchill continuă-să-l aju rea rămînerii ei în urmă din punct Rusia a 30 centrale electrice cu o
te pe Denikin, la Londra s-a creat de vedere tehnic şi economic, crearea putere totală de 1.500.000 kw Acesl
organizaţia „Mîinile jos de pe Rusia!’’, economiei Socialiste, a celei mai îna plan .prevăzut pentru 10— 15 ani, a
ale cărei comitete organizau numeroa intate baze tehnico-materiale a noii fost îndeplinit de poporul sovietic în
se mitinguri şi demonstraţii. societăţi, transformarea ţării într-o mai puţin de un deceniu. „Visătorul
La apărarea tinerei Republici So njare putere industrială şi, pe baza de la Kremlin" ştia de ce minuni este
