Page 24 - 1957-10
P. 24
Nr. 875 mtUMUi SOCIALISMULUI -- ---------- rr--- P agr. 3
VIAŢA DE PARTID La labrlca da produse taefafre din Simeria
Primii paşi în noul an şcolar în învâţâmîntul ît*
de partid şi de U. T. M . I M » P mm® a.
Energia Petroşani a învins fruntaşa
Inceplnd cu data de 1 octombrie, in cele mai multe organizaţii de bază re să se deschidă şi în celelalte care clasamentului cu 2 —1
din 'întreprinderile şi instituţiile' regiunii noastre s-a deschis inuăţămintul au fost programate să funcţioneze.
de partid. Energia Petroşani s-a afirmat pe Pînă la sfîrşitul reprizei, cele două
Noui an şcolar în învăţămîntul do
partid, a fost aşteptat cu deosebi deplin duminică după masă, învin- formaţii practică mai mult un joc de
rima deschidere din oraşul Hune după amiaza zilei de 3 octombrie la tă bucurie şi de către cursanţii celor După ce smlniina a jost răcită, la 10—12 grade, este introdusă In pu- gînd cu 2— 1 (1— 1) Ştiinţa Timişoara, cîmp, frumos, dar ineficace.
doara, a noului an şcolar'din în Trustul 4 cpnstrucfii. Cu acest prilej, peste 80 de cercuri şi cursuri ce func iineii pentru a se jace untul. fruntaşa clasamentului, neînvinsă pînă
văţămîntul de partid, a avut loc în în toate cercurile şi cursurile ce vor ţionează anul acesta la Combinatul si acum. După pauză tot gazdele sînt cele
funcţiona în acest an, s-a prelucrat derurgic Hunedoara. In fotografia noastră, utemistul Oheorghe Ntcula in plină activitate. care atacă. Sima şi Ciurdărescu trag
Vă presetifăm cîţiva articolul de fond din ziarul „Scînteia" El işi depăşeşte norma In medie cu 20 la sută. La fluierul arbitrului Iile Drăghici, la poartă dar mingile sînt reţinute
intitulat „Noul an şcolar în învăţămîn Poale tocmai de aceea în ziua de 4 pe teren şi-au făcut apariţia următoa de portarul oaspe. Urmează o scurtă
M1HAI CONSTANTIN tul de partid", precum şi un material octombrie a.c., zi în care s-a deschis La I.F.E.T. Petroşani trebuie rele formaţii: perioadă de dominare ă timişorenilor
propagandist la l.C.S. Hunedoara intitulat „Importanţa Marii Revoluţii învăţămîntul de partid la combinat, să se pună punctul pe „1“ care se soldează c'u mai multe cer
Socialiste din Octombrie". In urma ex cursanţii din majoritatea formelor de Energia Petroşani: Grîsnic, Tîrno- nere, însă Crîsnic reţine.
punerilor făcute de către propagandişti, învăţămînt au ţinut să fie prezenţi veanu, Panait, Vasiu, Gosma, Delea-
numeroşi cursanţi ca de pildă, Nicolae pentru a-şi lua notiţe încă din prima nu, Sima, Florea, Ciurdărescu, Ghi- In minutul 70 de joc, Sima pierde
Răuţ, Marin Buga, Toader Ştefan şi lecţie predată. bea, Nertea. o mare ozazie de a ridica scorul, tră-
alţii, fuînd cuvîntul, au arătat că în gînd de Ia ,5. metri pe lîngă poartă.
ceperea noului an şcolar constituie un La colţul roşu de la laminoare, pro Ştiinţa Timişoara: Fux, Sbîrcea,
eveniment de seamă în munca pen pagandistul Victor Scurtu a predat în B-rînzei, Florescu, Cojereanu,, Tănase, Gazdele atacă din nou şi iau cu a-
tru înarmarea ideologică şi politică a faţa a peste 40 de cursanţi prima lec Gîrleanu, Filip, Ciosescu, Mazăre, Bo- sa lt' poarta oaspeţilor. In minutul 70
constructorilor. Ei s-au angajat în a- ţie din cadrul programului de învăţă roş. de joc Florea marchează cu capul
celaşi timp să sprijine din plin buna mînt. De asemenea şi la celelalte sec un gol frumos pe care din motiv de
. funcţionare a învăţămîntului de partid ţii, a fost deschis învăţămîntul de par Din primele minute de joc , gazdele ofsei arbitrul îl anulează.
tid. La investiţii de pildă, propagan construiesc atacuri periculoase destră-
distul Gheorghe Teşculă de la Istoria mînd apărarea echipei oaspe. Ciurdă Peste un minut Nertea, venit pe
P.M.R. a predat în faţa a 22 cursanţi rescu dirijează bine atacul c'u pase pentru, marchează de aproape golul
lecţia „Despre importanţa mondială a lungi pe aripi. La o astfel de pasă victoriei: 2—1.
Marii Revoluţii Socialiste din Octom a centrului atacant, în minutul 6 Ner-
în anul acesta. brie", iar la secţia aer-gaz, inginerul tea depăşeşte apărarea echipei oaspe Gazdele nu se retrag în apărare,
şi înscrie plasat: 1—0 pentru Ener d dimpotrivă, atacă dezlănţuit. Oas
A. NEDELCU La zeci de kilometri depărtare ba lor, conducerea nu se obo gia. peţii, la rîndui lor organizează din
? de casele lor, de principalele seşte să le controleze. Gazdele continuă să atace şi Ciur
dărescu are o mare ocazie de a ma
I a Trustul 4 construcţii Hunedoara, Oniţă Dumitru, propagandist la Isto centre alimentare, pe arşiţă sau Aprovizionarea cu jora scorul, dar trage prea încet şi cînd în cînd contraatacuri periculoase
_j organizaţia de bază şi comitetul ria P.M.R. a predat' aceeaşi lecţie. portarul oaspeţilor reţine fără difi pe aripa dreaptă, dar apărarea, în frun
pe ger, muncitorii forestieri exe materiale şi medicamente cultate. te cu Panait, în formă bună, le res
U.T.M. au pus un' accent deosebit şi In cadrul Combinatului siderurgic cută o muncă brută, anevoioasă
Oaspeţii acţionează mai mult pe a-
pe problema pregătirii şi desfăşurării Hunedoara au mai rămas puţine for şi nu arare ori însoţită de pri e aproape inexistentă ripa dreaptă unde Gîrleanu îl depă pinge. j. •
şeşte pe Vasiu, care nu a făcut faţă
învăţămîntului politic U.T.M. Tot în me de învăţămînt care nu s-au des mejdii. Alte două posturi din schema în această partidă. Fluierul final îi găseşte pe gazde
îri plină dominare. S-au remărcat de
ziua de 3 octombrie s-a deschis şi în chis. Comitetul de partid are în a Lucrul acestora, alimentarea susnumifei întreprinderi sînt o- Cînd nimeni nu se aştepta, în mi la gazde întreaga apărare mai - puţiri
nutul 28, la o ezitare a apărării gaz Vasiu, Nertea, Oiurdărescu, Ghibea
văţămîntul politic U.T.M. în 7 din cer tenţia sa acest lucru iar zilele aces cu .cele necesare traiului,, asis cupate deocamdată de Mucenic delor, Ciosescu trimite la Boroş care şi Florea în atac.
ţîşneşte şi înscrie: 1— 1.
curile şi cursurile ce vor funcţiona în tea şi cursurile nedeschise încă îşi voi tenţa medicală şi însăşi modul Trifoi şi Simion Pop. Primul,
acest an, urmînd ca în zilele următoa începe activitatea. cum se desfăşoară clipele lor li şef de serviciu la aprovizionare,
bere, depind tn primul rînd de al doilea responsabil cu protec
Campregătesc si cendsic interesul ce-1 manifestă faţă de ţia muncii. Graţie “„strădaniei" Au plăcut de la oaspeţi Brînzei, Tă-'
convorbirile serviciului de aprovizionare de naşe, Gîrleanu şi Mazăre.
la cercul de economie politică toate acestea, unităţile I.F.E.T., la I.F.E.T. Petroşani, se pot GH. TAUTAN
conducerile şi organele politice consemna urm ătoarele: Energia Hunedoara se menţine
pe primul loc
respective. —. Cabanele n-au felinare de
vînt,
Pentru buna pregătire a convorbi La discuţii dau cuvîntul oricărui Cabanele stau — Lipsesc lămpile obişnuite,
rilor, întotdeauna particip la Iccţii.e cursant care doreşte să vorbească. A-
AÎ1HAI /MOLDOVAN care se predau în cadrul seminariilor poi el este lăsat să expună tot ce ştie neterminate — Nu există petrol, La fluierul arbitrului bucurestcan tul 42. Nici unul din aceştia nu ni
propagandist Ia Trustul 4 construcţii permanente ce se ţin periodic la pune în legătură cu subiectul. In timpul — Muncitorii care lucrează la Ioan Piscărac, ajutat la tuşe de Hu- meresc însă poarta şi astfel scorul pri-'
tul de consultaţie, ce funcţionează pc acesta eu şi ceilalţi, cursanţi notăm Inginerul Radu Partenie ocu construcţia noilor scocuri, n-au bert şi Opriţa din Arad, pe teren au a- mei reprize rămîne 1-0 în favoarea gaz-'
Hunedoara lingă comitelui de partid Simbria. Ba eventualele confuzii sau exprimări pă în schema de organizare a încă cisme de cauciuc. părut următoarele formaţii: delor.
za însuşirii materialului ce urmează greşite, enunţate de vorbitor., In con I.F.E.T.-ului din Petroşani pos Tot mulţumită „activităţii"
SIMION PUŞCAŞ să-i predau însă, îl formează studiul tinuare dau cuvîntul altui cursant uen- tul de „Şef serviciu investiţii", multilaterale privind protecţia Energia Hunedoara: Nebela Goi- După pauză, cei care atacă mai mult
propagandist la l.C.S. Hunedoara individual al materialului bibliografic. fi'u a face completări, observări sau iar Popa Dumitru este încadrat muncii la nici o cabană nu e- ciu, Panait, Calotă — Balint V. Tăta- sînt oaspeţii. Atacurile acestora sînt
vietică a fost împînzită cu o reţea După c.c stăpînesc la perfecţie lecţia, precizări. pe aceeaşi schemă ca adjunct al xistă trusă sanitară ru — Pîrvu, Voinescu, Zapis, Tetea Hu- însă oprite de apărarea hunedorenilor
largă de şcoli, instituţii cultural-edu- întocmesc planul cuvîntului introduc serviciului amintit. Şi unul şi Activitate culturală-există doar zum: care de altfel au şi puţin noroc. Spu
c:ative, instituţii de învăţămînt supe tiv, iar apoi planul convorbirii. In fe Socotesc că metoda de a lăsa pe celălalt răspund de modul cum se la sediul întreprinderii. La se nem aceasta pentru că în minutul 53
rior. S-a introdus învăţămîntul gene lul acesta, pot să mă prezint cu în cursant să dezbată problema la care realizează planul de investiţii al diul I.F.E.T.-ului din Petroşani, Energia Lupeni: Mihalache — Plev, şutul lui Unguroiu, care putea aduce
ral obligatoriu în limbile minorităţi credere în faţa cursanţilor. a luat cuvîntul fără a fi întrerupt este unităţii. Sau, mai corect, ar tre zac. mii de volume de cărţi ce Goman, Keresteşi — Mihalţ Dan — egalarea, loveşte . bara şi e cît pe
bună, prin faptul că întreruperile prea bui să răspundă. Să vedem da trebuiau difuzate. In schimb, Grăiniceanu, Groza, Asan, Unguroiu, aci să intre în poartă, dar Nebela, deşi
înainte de a începe convorbirea, în dese, duc la dezorientarea lui, la pier că o fac sau nu. toâte bibliotecile cabanelor, a- Mîrzacu. e pe jos, reuşeşte să se ridice şi cu
totdeauna anunţ planul convorbirii în derea firului, problemei. Atunci însă, bia înmănunchiază cîteva zeci lege balonul chiar de pe linia porţii,
aşa fel îneît toţi cursanţii să poată cînd deviază de la subiect sau făce Acum doi ani, la I.F.E.T.-ul 'de volume. Şi, culmea, ce cărţi Jocul începe foarte rapid cu acţiuni salvînd un gol gata făcut. După apro»
nota cuvînt cu euvînt, iar apoi la fie unele denaturări, intervin imediat, pen din Petroşani, începe construc credeţi că au fost trimise fores bine închegate de jucătorii ambelor e- ximaliv 15 minute din repriza II-a
care problemă, indic cîteva subpunctc tru că lăsîiidu-I să vorbească, ar pu ţia unei aabiane-miagazin, ampla tierilor ? Iată cîteva titlu ri: chipe. In prima parte a jocului nu se oaspeţii slăbesc alura şi jocul se d e s1
pentru a veni în ajutorul cursantului tea dăuna întregului cerc şi ir: special sată Ia punctul de exploatare „Metode rapide de rectificat me poate spune că vreuna din echipe a făşoară anost, datorită mai ales hu
De exemplu la lecţia „Capitalul şi cursanţilor mai puţin pregătiţi. Ţapu de pe Valea Auşel. Lucră tale", „Cartea fochistului", „Me- dominat, însă cei care au fost mai ho- nedorenilor care par mulţumiţi de te- 1
plus valoarea" am expus următorul plan rile de construcţie înaintează su talurgiştii1 şi altele. tărîţi în atac şi care de altfel au ş; zultat. Cel de-al doilea gol se înscrie
In scopul antrenării la discuţii a tu ficient de ritmic şi în scurt timp Se înţelege că pe lîngă car înscris primii, sînt hunedorenji. La un în minutul 70. Zapis, în urma unei
pe subpuncte: turor cursanţilor în afară de cei ce marchează faza de definitivare. te, mai există încă şi alte mij corner executat în minutul 6 de Hu- acţiuni personale, driblează doi apă
1. Capitalul şi plus-valcareă. se înscriu benevol la cuvînt, obişnu Prilej' de bucurie pentru toţi loace de culturalizare a munci zum, în faţa porţii lui Mihalache se rători de la Lupeni şi trage. Portarul
iese să cer părerea şi altora, numind muncitorii: urma să ia sfîrşit torilor. In acest scop, I.F.E.T. produce o busculadă de care profită oaspeţilor sare la minge însă aceasta
a) Cum devin banii capital. pe acei cursanţi care nu s au înscris. obositorul perelinaj la magazi Petroşani dispune şi de 8 apa Zapis şi, cu; capul, introduce mingea loveşte pămîntul şi trece peste el in
b) Forţa de muncă ca marfă. nul S.A.M. (serviciul de aprovi rate de radio, 8 patefoane, şi în plasă deschizînd scorul. Oaspeţii (rînd în plasă. In ultimele minute de
2) Capital constant şi capital variabil. La sfîrşitul fiecărei convorbiri deo-, zionare al muncitorilor) de la sute de plăci. Numai că toate nu se descurajează şi iniţiază atacuri joc oaspeţii atacă din nou dar apă
a) Cele două părţi ale capitalului- bicei fac o analiză scurtă asupra des rampa Auşel (dus-întors egal 20 stau la sediul întreprinderii şi insistente care rărnîn însă nefruet'fi- rarea hunedorenilor e la post şi res
b) Munca necesară şi supranumea făşurării discuţiilor, cu ocazia căreia km). cate pentru că Asan şi Unguroiu în pinge toate atacurile. Cu scorul de 2-0
— izvor al plus-valorii. critic greşelile şi dau ca exemple ne grămădesc prea mult jocul pe centru, se încheie partida care aduce încă două
c) Ce este rata plusvalorii? gative pe acei cursanţi care nu au avut Dar, iată că intervine un cîntă Măriei Urechiatu, respon fac' exces de driblinguri şi trag peste puncte pentru hunedoreni, făcîndu i să
3. Apariţia şi dezvoltarea capihiisnlii- manuale şi caiete şi pe cei care au sau înafara porţii. In aceeaşi notă se menţină astfel pe primul loc în se
lui în Romînia. lipsit nemotivaţi. „dar“, şi cabana-magazin rămî- sabilă cu problemele culturale joacă şi gazdele. In minutele 8, 9 ţ i ria I-a a categoriei B.
Avînd acest plan, cursanţii în co 22, Huzum, Voinescu şi Tetea trag
drul discuţiilor se pot orienta mai bine Consider că cercul de economie po ne neterminată. Lucrările înce în comitetul de întreprindere al peste poartă sau, şuturile lor sînt re Dintre jucători s au evidenţiat: Pa
şi pot exprima problemele fără să se litică pe care îl voi conduce tn acest ţinute de către portarul Mihalache, bi nait, Calotă, Goiciu şi Tetea de la hu;
abată de la subiect. an de învăţămînt, va putea da rezul tează cînd mai erau de făcut I.F.E.T.-ului, cîntă bibliotecarei ne inspirat şi plasat. Pînă la sfîrşitul nedoreni, Keresteşi, Groza şi, în par
tate bune dac.ă vom reuşi să facem reprizei sînt de remarcat şuturile lui te Unguroiu de la Lupeni.
că a proclamat, dar a şi înfăptuit în mobilizarea tuturor cursanţilor la par doar două operaţiuni: montarea Maria Rocaz, cîntă conducerii. Asan în minutul 34, a lui Zapis în mi
mod real dreptul cetăţenilor la mun ticiparea de convorbiri. nutul 41 şi a lui Voinescu în minu P. VAS1LESCU
că, învăţătură, odihnă, asigurarea la duşumelelor şi zidirea sobelor. Cîntece... cu cîntec, comitet
bătrîneţe. Orînduirea socialistă a e- VASILE MIR ZA
mancipat femeia, i-a asigurat deplina propagandist Şi încetate sînt şi azi. sindical! Cîntece triste, I.F.E.T.
Şi măcar dacă asta ar fi sin Petroşani 1
gura cabană începută şi neter Concluziile nu pot fi roze
minată. Cea de la rampa Jieţ e
netencuită şi fără geamuri, cele Nicidecum. Ele arată că mul Energia Ofeful roşu învinsă fa scor
din vecinătatea lacului de acu te compartimente din cadrul
mulare de la Auşel de pe valea I.F.E.T.-ului nu-şi fac datoria, că Jocul desfăşurat ieri pe stadionul şi Sitei, care.au tras bine pe poarta
Jigoreasa şi altele, sînt nemuş- e inexistent controlul ierarhic, din Gurabarza, -s-a terminat cu victo apărata' cu succes de portarul Dră-
chiuite, le lipsesc sălile de gătit că însăşi organele politice din ria echipei Progresul Brad, la sco ghescu.
şi geamurile. Asta pentru că ser cadrul întreprinderii, nu prea fac rul de 4—0 (1—0). Astfel că fruntaşa
viciul de investiţii de la I.F.E.T. treabă. clasamentului Energia Oţelul roşu, a Cele patru goluri au fost marcate
de Manea în min. 40 şi 57 -şi două
lor naţionale din U.R.S.S. S-a ridicat egalitate în drepturi în viaţa poli Călan Petroşani; nu se omoară cu gra V. PADUREANU pierdut .meciul fără drept de apel, că- de Bulboacă în min. 50 şi 75.
nivelul cultural general al oamenilor
muncii. S-a format şi a crescut o in tică şi socială, deschizînd în faţa ei O <<8><S>-*ţ2>'«i zînd totodată de pe primul loc. Arbitrul Henegar Ioan de I,a Arad
telectualitate nouă, ieşită din rîndui Din nou, echipa Progresul a reu a arbitrat sever şi corect.
muncitorilor şi ţăranilor, strîns legată posibilităţi largi de participare activă Foloseşte I. C. S. H.-ul utilajaeile?
de popor şi care slujeşte cu credinţă şit să se ridice la nivelul ei normal, *
interesele acestuia. la munca obştească şi la educarea ti iar linia de apărare, prezentîndu-se
admirabil, a reuşit să împiedice orice In deschidere, în cadrul campio
? nerei generaţii, ea a ridicat la o ma încercare de gol. Localnicii au avut natului republican de juniori, Pro
Clasa muncitoare sovietică a cres re înălţime prestigiul femeii-mame. So de partea lor avantajul tehnic şi tac gresul Brad a terminat la egalitate
cut considerabil din punct de vedere
numeric, s-a ridicat nivelul ei cul cialismul a adus transformări radicale ( Urmare din pag. l-a ) ranţilor şi lubrefianţilor. La ma In ce priveşte lipsa combusti tic cu care au obţinut superioritatea (1 —1) cu Progresul Oradea. Au mar
tural şi calificarea tehnico-profesio-
rială. Dintr-o clasă lipsită de mijloace în, situaţia tineretului de toate na caralele pe şenile; la cauzele a- bilului şi a lubrefianţilor, factor teritorială. cat Pînzaru pentru Orădeni şi Ruţu
de producţie şi nevoită să-şi vîndă
ţionalităţile, deschizîndu-i un drum cavatoarele de 0,500 m.c., din mintite, se adaugă lipsa forţei ce a generat multe ore de în Energia a făcut un meci curajos, pentru Brădeni. Arbitrajul slab al lui
forţa de muncă exploatatorilor, clasa
muncitoare din U.R.S.S. s-a transfor larg spre .obţinerea de cunoştinţe, spre 179 ore întreruperi, 58 se da- de muncă. La betoniere, situaţia treruperi, vina aparţine în exch:-„ n-a slăbit nici un moment alura şi Aurel Şerban de la Simeria nu a
mat într-o clasă cu totul nouă, care,
împreună cu întregul popor, este stă- însuşirea unei calificări în produc toresc lipsei materialelor şi a e aceeaşi. L.a cilindri compresoa- sivitate celor ce fac distribuirea nici nu s-a descurajat de rezultat. sancţionat ieşirile nesportive.
pîna mijloacelor de producţie şi lu ţie, spre munca creatoare, spre fapte forţei de muncă; la excavatoare .re, lucrurile merg ceva mai bi- .combustibilului. Atacul lor a acţionat minunat, mai M. SUSAN
crează în întreprinderi socialiste.
de vitejie. le de 0,750 m.c., cauzele princi ne- Lipsa forţei de muncă, alt fac- ales prin cele două extreme, Humuş corespondent
ik pale ale întreruperilor au fc 1 Şî acum, cauza cauzelor: lip- tor, se explică prin fluctuaţia
Democraţia socialistă este grăitor lipsa de lucru (24 ore) şi lipsa mare,care există" pe şantiere, iar Energia 1 8 - Locomoiii-, lurmn 3-2 (1-2)
O manifestare importantă a noii fi materialelor şi a forţei de mun sa de lucru, lipsă înregistrată în aceasta prin lipsa de grijă a
zionomii spirituale a omului sovietic oglindită în rezolvarea cu succes a special la: betoniere (îrt parte
este patriotismul sovietic, atitudinea
problemei naţionale. Marea Revoluţie că (43 ore); la buldozere, ma •justificată de însăşi procesul teh- conducerii întreprinderii, preia pu- Gazdele atacă din primele minute, • cursă spectaculoasă şi trage îri bară,
socialistă faţă de muncă, faţă de pro carale turn şi automacarale, si nologic). Spre exemplu : se toar- ţin preocupată de problema sta dar ratează două ocazii mari. Iri mi mingea ricoşînd în plasă,aducînd
prietatea obştească. Noua atitudine faţă Socialistă din Octombrie a sfărîmat tuaţia e bună. La cilindri com- nă un fundament. Pînă la usca- bilităţii muncitorilor pe şantiere. nutul 10 Locomotiva beneficiază de un astfel egalarea (2—2).
de muncă, faţă de societate, a dat presoare, din lipsa de lucru, Tea betonului,: betoniera respec- -Se simte mare lipsă de şoferi, corner şi Majicea reia cu capul în
naştere' unei noi forţe necunoscute de lanţurile asupririi naţionale în Rusia, cestea au stagnat timp de 13 tivă ar fi indicat să fie mulată excavatorişti şi mecanici de ro plasa (1—0). Viziru şi Aăărgineanu de In minutul 56, Bundie execută o
lumea veche — întrecerea socialistă lovitură liberă de la 20 m. Locomo
— care are drept scop sporirea bogă a lichidat pentru totdeauna inegali
ţiei ‘obşteşti, ridicarea productivităţii
r uncii. Apariţia întrecerii socialiste a tatea naţională şi a proclamat ade ore. O situaţie îngrijorătoare o la un alt obiectiv de lucru. A- paraţii. la Energia ratează în minutele 15 şi tiva face zid, el pasează pe lîngă zid
fost prevestirea unei măreţe cotituri prezintă betonierele. La acestea, ceasta cere însă demontarea ci, 17. Bundie, de la 35 metri trage pu lui Mărgineanu şi acesta înscrie im-
în istoria omenirii... vărata frăţie a tuturor naţiunilor, a lipsa de lucru generează o ne a cofrajelor, transportul, ceea -e In concluzie se poate afirma ternic în bară. In minutul 20 Mărgi- parabil (3—2).
funcţionare în proporţie medie costă în ultimă analiză mai mult că situaţia utilizării utilajelor neanu aduce egalarea (1— 1) La. sfîr
Sub soarele constituţiei ridicat popoarele — odinioară asuprite de 45 la sută. decît nefuncţionarea ei medie de pe lunile iulie şi august, în com şitul reprizei înlîia, extrema de la
U. R. S. S. paraţie cu semestrul I şi anii Locomotiva a centrat şi Firu reia în
— la situaţia de popoare cu adevărat In august, situaţia utilizării 3-4 zile. Pe de altă parte, după precedenţi, s-a îmbunătăţit. A plasă (2— 1). Meciul a fost dinamic) gazdele pre-
Ca urmare a victoriei socialismului utilajelor manifestă o tendinţă cum reiese şi din scriptele me sînd 'majoritatea timpului. Faicu şi
a crescut bunăstarea materială ă ma libere şi egale în drepturi. de îmbunătăţire. La macarale canicului şef, volumul de lucrări vînd însă în vedere că la acest In repriza a doua, antrenorul Măr- Bulbucan de la Energia au fost cei
selor populare. Au dispărut şomajul turn şi automacarale, situaţia e ¦în metri cubi pe betonieră fapt a contribuit — şi nu în mică gineanu de la Energia, schimbă for mai buni de pe teren.
Ideologii burgheziei nutreau speran neschimbată: s-a lucrat efectiv fost cu mici excepţii realizat. măsură — factorul anotimp, şi maţia, care începe să combine cu faze
şi teama oamenilor muncii pentru ziua în foate orele programate. Li că în curînd pe acest factor nu îri adîncime. Viziru de la Energia,
ţa că construirea socialismului va su buldozere întreruperile sînt mult Datorită totuşi numărului exa se va mai putea conta, se impu care este extremă dreaptă, face o Arbitrul PiticLogliin — Sebeş a
de mîine. Statul socialist nu numai prea mici pentru a afecta coe gerat de mare al orelor de între ne concentrarea eforturilor con condus', autoritar.
feri un eşec din cauza naturii „înăs ficientul utilizării lor. La exca ruperi, se impune găsirea unor ducerii întreprinderii şi a servi
vatoarele de 0,500 m.c. întreru metode de muncă care să permi ciului mecanic şef în direcţia
cute" a omului, care prin firea sa ar perile au scăzut faţă de luna tă utilizarea mai intensivă a a- stăvilirii fluctuaţiei forţei de M. Vtl.CEANU
iulie cu 91 de ore. La cele de cestor utilaje. Lă celelalte uti muncă, în direcţia unei cît moi corespondent
fi individualist, duşman al formelor 0,750 m.c. se înregistrează îi laje, lipsa de lucru se datoreşte bune aprovizionări a locurilor de
schimb o creştere de 19 oie.
colective de viaţă. Burghezia şi filo unei nejudicioase organizări a muncă, în direcţia organizării Energia 14 a U minat nedecîs
zofii ei negau posibilitatea creării u-
nei morale noi, socialiste, bazată pe Intîlnîrea dintre Energia 14 ?î El. jocul. Din minutul 20 Energia 14 n
roşie 7 Noiembrie Arad a luat sfîrşit
colaborare şi ajutor reciproc) între oa cu scorul de 0 0. Jocul a fost în ge jucat în 10 oameni, deoarece in-Voiul
neral slab', ambele echipe au avut oca-
menii eliberaţi de 'exploatare. Dar Bordei a părăsit terenul fiind acci
dentat. Arbitrul Ciocîltea a condus
realitatea a dezminţit aceste născociri sla b .' •
răuvoitoare ale apărătorilor vechii - o- Cauzele sînt aceleaşi: lipsa ma- şantierelor şi dării comenzilor de judicioase a şantierelor şi ă pTe- j zii de a mărea, da'r loviturile irripre- GH BAl.OGH
rînduri. -- ... -— şiniştilor, a lucrului şi a carbu lucru cu întîrziere, gătirii lor în vederea iernii, ! cise la poartă au influenţat negativ corespondent
Jstta*..'" • •••—»
