Page 25 - 1957-10
P. 25
Pag. 4 DRUMUL SOCIA! IŞMUl Uf vr 875
Ecouri la uriaşa victorie
a ştiinţei sovietice
„Era cuceririi . nent sub observaţie satelitul şi deschide o pagină nouă în isto
universului" , înştiinţează populaţia despre
ria ştiinţei mondiale, ziarul
semnalele' primite de’la satelit.
„Neues Deutschland" scrie : Ma
VARŞOVIA 7 (Agerpres). —- Toate ziarele centrale din 6 rele succes al ştiinţei sovietice
Sub titlul „Era cuceririi univer octombrie apreciază lansarea de
nu este întîmplătqr. Secolul al
sului", ziarul „Trybuna Ludu" către Uniunea Sovietică a. sate XX-lea este secolul socialismu Mareşalul Jukov C om u nicatul
din 6 octombrie publică un co litului artificial al pămîntului ca lui. Satelitul artificial care zboa in drum spre Iugoslavia asupra întrevederii
mentariu pe marginea lansării o victorie remarcabilă a savan ră în jurul globului pămîntesc
în U.R.S.S. a primului satelit ar ţilor sovietici. trimite în lume semnale nu nu Gromîko - Dulles
mai despre marele progres teh
tificial al pămîntului. Ziarul „Rude Pravo" / publică nic, ci semnalează şi că viitorul Bardul crucişătorului „Kui- ...Bosforul a rămas în urmă. WASHINGTON 7 (Agerpres). Secretarul de stat Dulles şi mi
aparţine socialismului. bîşev“. TASS transm ite: In di Vasele sovietice care se îndreap — TASS anunţă : La 5 octom nistrul Afacerilor Externe Gro
Cuvîntul „primul", scrie „Try materiale despre lansarea de că
buna Ludu" va fi repetat de tre savanţii sovietici a satelitu Un pas spre călătoriile mineaţa zilei de <’5 octombrie tă spre. Iugoslavia, au intrat în brie a avut Ioc o întrevedere în mîko au considerat că această
interplanetare crucişătorul „Kuibîşe-v11 sub pa apeie M ării' de Marmara. Pe tre A. A. Gromîko, ministrul A- întrevedere le va permite să în
multe ori. Da, pentru prima oară lui artificial al pămîntului sub ti vilionul Ministerului Apărării, „Kuibîşev11' domneşte obişnuita facerilor Externe al U.R.S.S. şi cerce să elucideze intenţiile şi po
ia! U.R.S.S. şi contnatorpiloanele atmosferă de campanie. Matro secretarul de stat al S.U.A., Dul ziţiile guvernelor respective în
în istorie omul a făcut un pas tlul scris cu litere m* ari.:*•*- „•In"- PEKIN 7 (Agerpres). •— Toa „Blestiaşci11 şi „Sivalîi“, care zii- şi ofiţerii s-au pregătit cu les. După întrevedere a fost dat principalele probleme care pri
în spaţiul interplanetar. treaga omenire progresistă se mare entuziasm pentru această publicităţii următorul comunicat: vesc cele două părţi.
îl însoţesc -au intrat în-. Bosfor. călătorie. Ei o consideră ca o „La 5 octombrie a avut loc o
Comunicatul agenţiei TASS, bucură de succesul colosal al te ziarele din China au publicat Vasele ancorate la cheiuri şi va contribuţie a lor la pregătirile întrevedere între ministrul Afa După părerea lor, întrevederea
sele oare au venit în întîmnina- cerilor Externe al U.R.S.S., A. din 5 octombrie a fost utilă în
continuă ziarul, înseamnă în pri ştiinţei socialiste". pe primele pagini şi sub titluri r-e au salutat vasele sovietice în vederea celei de a 40-a ani A. Gromîko, şi secretarul de stat
coborînd şi ridicînd pavilioanele versări, a Marii Revoluţii So al S.U.A., J. F. Dulles, care a acest sens.
mul rînd că în întrecere cu Ziarul „Zemedelske noviny" mari comunicatul agenţiei TASS lor. La orele 10 dimineaţa, ,,'Ku.i- durat aproximativ patru ore şi în In cursul întrevederii s-au dis
bîşev“ s-a apropiat de Istam cialiste din Octombrie. In drum,
S;U.A., Uniunea Sovietică a re subliniază că lansarea de către cu privire la lansarea cu succes bul. Pe catarg s-a înălţat dra mareşalul Uniunii Sovietice, cursul căreia au fost examinate cutat următoarele probleme prin
pelul turc. Orchestra vasului a cipale : Orientul apropiat şi mij
purtat o nouă victorie de o uria savanţii sovietici a satelitului ar de către Uniunea Sovietică a sa intonat, imnul de stat al • Repu G. K. Jukov, se interesează de o serie de probleme importante. lociu, dezarmarea, situaţia din
blicii Turcia. Tunurile vasului Europa şi problema privind con-
şă însemnătate. Uniunea Sovie tificial este o contribuţie uriaşă telitului artificial al pămîntului. au tras 2-1 de salve — salutul viiăţâ marinarilor, stă de vorbă Ministrul Afacerilor Externe tacte sovieto-americane.
naţiunii. De pe coastă, bateriile
tică a dovedit din nou că este la ştiinţa mondială. In articolul Materialele consacrate acestui oazarmei „Selime11 au răspuns cu matrozi şi oartnioi. Gromîko, şi secretarul de stat Din partea americană au fost
la salut. de faţă Burke Elbrlck, secretar
capabilă să rezolve probleme ne „Un satelit mic — speranţe ma important eveniment ocupă un , Marinarii urează mareşalului Dulles, s-au întîlnit la invitaţia
obişnuit de complexe şi că în a- ri", ziarul scrie: .„In Cosmos loc de seamă în ziarele centrale succes în vizita sa în Iugoslavia secretarului de stat pentru a dis-
ceastă ţară trăiesc popoare care zboară cu o viteză fantastică o şi sînt transmise de to.ate postu prietenă. cuta probleme privind actuala
pot îndeplini orice sarcină. nouă lună. Ea este construită de rile de radio ale Republicii Popu
mîinile prietenilor noştri. Zbu- lare Chineze. \
rînd deasupra capetelor oameni > •. •’ a
lor, mica lună dă lumină unor
O contribuţie uriaşă „Uniunea Sovietică este prima
la ştiinţa mondială
ţară care a făcut un pas spre că S osirea la H anoi a delegaţiei stare a relaţiilor dintre Statele de stat adjunct pentru Europa
lătoriile interplanetare. A fost
PRAGA 7 (Agerpres). - Şti mari speranţe". Unite şi Uniunea Sovietică. şi Edward L. Freers, şeful sec-
rea despre lansarea de către U- O victorie remarcabilă lansat cu succes primul satelit guvernam entale a R. P. B ulgaria Secretarul de stat a considerat ţiei pentru ţările Europei răsări-
niunea Sovietică a satelitului ar a savanţilor sovietici artificial al pămîntului;.. Vestea necesar să folosească şederea mi- tene a secretariatului de stat al
tificial al pămîntului a străbătut
lansării satelitului de către Uniu HANOI 7 (Agerpres). Răs- Externe al R. D. Vietnam, şi nistrului Afacerilor Externe al S.U.A.
ca un fulger oraşele şi satele BERLIN 7 (Agerpres). — Co- nea Sovietică a zguduit întreagă punzînd invitaţiei guvernului de alte persoane oficiale, de re U.R.S.S. în S.U.A., cu prilejul Din partea sovietică au fost
lume... Savanţii americani afirmă Republicii Democrate Vietnam, prezentanţi ai organizaţiilor ob sesiunii Adunării Generale a
Republicii Cehoslovace. Locuito mentînd lansarea în U.R.S.S. a că Uniunea Sovietică a pus în la 6 octombrie a sosit la Ha şteşti, precum şi de şefi ai. re O.N.U., pentru a-I invita spre a de faţă G. N. Zarubin, ambasa
ceputurile unei ere noi în ştiin noi, venind de la Canton, in prezentanţelor diplomatice a- face un schimb de păreri. dorul U.R.S.S. în S.U.A. şi O.
rii din Praga şi din alte oraşe satelitului artificial al pămîntu tr-o vizită de prietenie delega oreditaţi la Hanoi. A. Troianovski, consilier.
cheamă la telefon observatorul lui, ziarele democrate berlineze ţă... Oamenii de ştiinţă din An ţia guvernamentală a Republicii
glia declară că nu pot exista ni Populare Bulgaria în frunte cu
astronomic al R. Cehoslovace şi „Neues Deutschland", „Tribu ci un fel de îndoieli în ce prive Iugov, preşedintele Consiliului A. -Iugov şi Fam Van Dong
şte superioritatea tehnicii sovie au rostit cuvîntări.
centrul din Cehoslovacia al Anu ne", „Berliner Zeitung", „Neue tice... după părerea oamenilor de Miniştri. Poziţia Arabiei Saudite
Oaspeţii au- fost- întîmpinaţi In drumul de!la aeroport, oas în domeniul relaţiilor externe
lui Geofizic Internaţional pentru Zeit” şi altele caracterizează a-
de Fam Van Dong, primul mi peţii din Bulgaria au fost sa
a se interesa de ultimele noutăţi cest eveniment ca o victorie re lutaţi de zeci de mii de locuitori
privitoare la satelit. Instituţiile marcabilă a savanţilor sovietici. de ştiinţă din Japonia, Uniunea nistru şi ministrul Afacerilor ai Hanoiului. '
de cercetări ştiinţifice ţin perma- Subliniind că acest eveniment Sovietică a lăsat în urmă Sta BEIRUT 7 (Agerpres). Po Eisenhower. Regele Saud a a-
tele Unite — cu aceste cuvinte trivit unei ştiri transmise de firmat în această privinţă că
Nota Ministerului de Externe Străzi şi bulevarde din Budapesta France Presse, într-un comuni „Arabia nu a acceptat niciodată
al R. P. Ungare adresată cat oficial publicat de ambasa
precede „Jenminjibao" comuni au primit numele unor personalităţi dele Arabiei Saudite în ţările a- dominaţia unei ţări străine111.
Ministerului de Externe al Austriei catul agenţiei TASS şi ecourile ale mişcării muncitoreşti ungare ra'be, regele Saud a precizat po Referindu-se la relaţiile1 din
la acest comunicat. ziţia guvernului său în domeniul
relaţiilor externe. tre Arabia Saudită şi celelalte
BUDAPESTA 7 (Agerpres). Aceste organizaţii aflate pe In articolul de fond „O crea BUDAPESTA 7 (Agerpres) eminente personalităţii ale miş ţări arabe, cu S.U.A. şi puterile
— MTI anunţă : Legaţia Repu teritoriul Austriei au avut un rol ţie măreaţă", ziarul „Dagunbao" M.T.I. anunţă: In şedinţa din cării muncitoreşti ungare. In acest comunicat, regele A- occidentale, regele Saud a sub
blicii Populare Ungare din Vie- considerabil în declanşarea şi. e- scrie că datorită Uniunii Sovie 4 octombrie, Consiliul Munici nabiei Saudite dezminte în pri
na a remis ministrului Afacerilor voluţia evenimentelor din Unga tice vechiul vis al omenirii de pal din Budapesta a hotărît să Astfel, fosta piaţă Ludovika mul rînd o informaţie difuzată liniat „că faptul că guvernul
Externe al Austriei o notă din ria din octombrie 1956. Toate a pătrunde îq spaţiul interplane dea unor străzi şi bulevarde din situată în raionul VIII, va pur de postul de radio britanic
partea Ministerului Afacerilor activităţile acestor organizaţii tar a devenit realitate. capitala Ungariei numele'ar trei ta numele lui Bela Kun, comi BBC, potrivit căreia Arabia său nu a acceptat nici un aju
Externe al R. P. Ungare. fasciste ş.înt finanţate de către Saudită ar fi acceptat doctrina tor financiar străin nu e de na
oficine suspecte. Pentru dezvoltarea turism ului sar ăl' ;pŞpo^iuî"t)'Sfftdrti^âfă*(^: tură să tulbure cu ceva relaţiile
In această notă se arată prin rile externe în' timpul Comunei
In notă se mai arată că aces ungare din 1919, fosta stradă Arabiei Saudite cu S.U.A.
tre altele că în anii care au ur te organizaţii fasciste recrutează Biajnok, din raionul VI va pur
mat celui de al II-lea război sistematic diverşi agenţi .pentru ta numele lui Dezsoe Bokanyi,
serviciile occidentale de spionaj,
mondial fasciştii unguri, care se care uneltesc împotriva Unga comisar al poporului pentru
riei. PRAGA 7 (Agerpres) CETE- conferinţe subliniază că un muncă şi prevederi sociale în
dovediseră a fi criminali de >KA anunţă : La 4 octombrie s-a schimb de experienţă ar duce la 1919, iar fostele bulevarde Diu
război, s-au refugiat în Austria Toate aceste fapte contravin deschis la Praga conferinţa o- o îmbunătăţire a schimbului de rnei şi' Orczy din raionul VIII, Muncitorii indonezieni condamnă
pfevederilor Cartei O.NjU. şi a
unde au desfăşurat şi continuă Tratatului de Stat austriac. ficiilor de voiaj la oare au par turişti, precum şi la o îmbună vor primi numele lui Jmre Me- amestecul S. U. A. în treburile interne
ticipat reprezentanţi ai U.R.S.S., tăţire a serviciilor de transpor ,zoe, secretar al Comitetului din ale Siriei
să desfăşoare de 9 ani o intensă In consecinţă, guvernul ungar R. P. Chineze, R. P. D. Coreene, turi pe calea aerului, pe mare. Budapeista ăl Partidului celor
activitate de agitaţie şi de reor cere guvernului austriac să ia R. P. Mongole, R. P. Polone, şi pe uscat, în munca ghizilor oe muncesc din Ungaria, asa DJAKARTA 7 (Agerpres) catul muncitorilor de pe planta
toate măsurile necesare pentru R. P. Ungare, R. P. Bulgaria, şi a serviciilor la hoteluri: îm sinat toamna trecută de bandele CHINA NOUA anunţă : Sindi- ţiile din Indonezia, care cuprin
ganizare a organizaţiilor lor fas a pune capăt 'acestor activităţi R. P. Romîne, Republicii Demo bunătăţirile aduse în aceste di contnarevoluţ ionare.
ciste în mai multe oraşe din Au fasciste şi anti-ung'are de pe te-, crate Germane, R. P. Albania recţii vor înlesni oontraotele cu de peste 500.000 de membri, a
ritoriul austriac.
stria cum ar fi Salzburg şi Graz. turiştii altor ţări.
Săşi R. Cehoslovace. dat publicităţii o declaraţie în
De asemenea, ei editează o pu Reprezentanţii Uniunii oficii Convorbiri individuale. între se pună capăt execufiilor din Spania, oare condamnă amestecul S.U.A.
blicaţie lunară intitulată „Gale lor de voiaj din R. P. F. Iugo delegaţii asupra pregătirii ¦se în treburile interne ale Siriei şi
şi ţel“, care proclamă în mod cere Statelor Unite să înceteze
slavia .şi oficiul •. „Putnik“ din zonului din anul 1958 vor . avea să se acorde libertate deţinuţilor politici
deschis intenţia lor de reinstau-
rare a fascismului. Slovenia au participat ca ob drept rezultat un schimb mai NEW YORK 7 (Agerpres) gas, membru al comitetului exe războiul nervilor împotriva aces
servatori. larg de turişti. între ţările par TASS a n u n ţă : Recent, ziarul cutiv al partidului socialist unit tei ţări.
Comunicatul final al acestei ticipante la conferinţă. chilian „El Siglo11 a publicat din Catalonia, arestat în ianua
apelul conjisiej spaniole de so rie a.c., după manifestaţiile
444*44444+44444* + 0404*4444444444444444444444444444 444*444 lidaritate cu deţinuţii politiei populare de la Barcelona. Declaraţia arată că amestecul
(comisia se află în Chile), oare S.U.A. în Orientul mijlociu orea-
¦ Mulţi dintre deţinuţi, se spu- ză o situaţie critică în această
.cere^ să -se pună capăt execu- ne f.n continuare în apel, zac regiune a lumii şi constituie o
¦ ţiilor. din Spaniia şi să'se acorde ameninţare directă împotriva
.libertate deţinuţilor politici. In în închisori de 15—18 ani. Ei păci-i generate.
4 ‘acest apel' ie arată că în ulti sînt aouziaţi de a' fi participat
mul timp Spania a fost străbă la războiul civil din 1936—1939 De asemenea, declaraţia ex
Teroarea anti-muncitoreaseă ¦ tută de un nou val de teroare. de partea republicanilor. Comi primă simpatia şi sprijinul
din Argentina Închisorile ţării sînt pline de sia se adresează opiniei publice membrilor sindicatului faţă de
¦ deţinuţi politici, pretutindeni ac muncitorii din Siria în lupta lor
¦ ţionează curţile marţiale. progresiste din întreaga lume, împotriva imperialismului. Sin
¦ cerîndu-i să-şi exprime solidari dicatul arată ca muncitorii in
ir Nelinişte la Lisabona Arabia Şaudită au adoptat o ¦ Autorităţile frariohiste, se spu donezieni sînt gata să acorde
4 ne Tn continuare în apel, urmă tatea cu deţinuţii politici spa sprijin similar cu cel -acordat
¦* atitudine care respinge în mod ¦ resc- oameni de- cele mai diferi nioli să contribuie la salvarea Egiptu_lu_i_;______ _______ _
BUENOS AIRES 7 (Ager tant al sindicatului muncitorilor, „Guvernul şi cercurile co- public toate îngrijorările exprî-t te .convingeri politice; mulţi
pres). — Agenţiile de presă a- de la telefoane a anunţat că po 4 sînt-ameninţaţi şă fie condam vieţii celor condamnaţi la moar
mericane anunţă că după ce a liţia a arestat aproximativ 200 4 te şi să ceară să se pună capăt
declarat starea de asediu în re de muncitori din această ramură' merciale portugheze sînt se- mate ^e ambasadorul ameri- ¦
giunea Buenos Aires, guvernul pentru a înăbuşi greva telefo-' 4 teroarei din Spania.
argentinian a arestat 300 d( oiştilor din Argentina., care. con
fruntaşi sindicali pentru a pune tinuă de la 18 septembrie. ¦ rlos neliniştite de deficitul can Henderson în cursul voia-.*
c#păt mişcării greviste din ţară.
Cei 300 de fruntaşi sindicali a- Federaţia muncitorilor din. in ¦ crescînd al balanţei comercia- jului său în Orientul apropiat l
restaţi fac parte din cele două dustria cărnii ă lansat chema
centrale sindicale ostile guver ¦ le a l an ' l° r afirmă ziarul cu prjyjre |a infiltraţia comu-*
nului Aramburu, care au procla rea la' grevă în toate'fabricile de
mat greva generală de 24 de ore X american „Christian Science pistă *
la 27 septembrie. conserve de carne din Argentina
¦f MMoonniittoorr" .. SŞii aaddaanuegrăă:? CCaauuzzaa Minci•una-i tot minciună, f ie ¦
Pe de altă parte, un reprezen în semn de protest ' împotriva ¦
arestării unor conducători ăi'Fe ¦ principală a acestui dezechi- ea chiar americană. t
¦ libru „neliniştitor e--s-t-e--..-. c—o- ¦¦¦¦
deraţiei. merţui cu s.u.A. Majorările
¦
¦
¦ Un adevăr, care, pe bună Anunţate de agenţiile de* n a ţi, la moarte. Astfel, Euse- 6oooocxxxx?ooccoococxjoooc<x^oooooccocoooebcooocccoct
bie II. Apiarisie, membru al Par
¦. tidului muncitoresc socialist din MAGAZI N
¦r Spania, este acuzat de o „cri
dreptate, e de necontestat! presă sud-coreene la costul bi-J
¦¦¦ '_ . ietelor de călătorie cu autobu- $
, .. rantaronaaa sele, tramvaiele precum şi a-J
La Amann a avut loc zi- tarifelor pentru transportul ¦ mă” pe care a r fi comis-o a- MIERCURI 9 OCTOMBRIE' 1957 -
lele trecute deschiderea celei mărfurilor pe vase nu mai mi- ¦ cum 2-1 de ani. Este în primej SPECTACOLE bitorii muzicii, populare romîneşti;
CINEMATOGRAFICE 17,30 Ştiinţa învinge: 18,00 Vorbeşte
de a doua sesiuni a Adunării ra Pe n*c* un locuitor al Co- ,¦ die .'viaţa lui Emiliano Fabre- Moscova'; - 18,30 'Muzică uşoară ro-
, DEVA : In calea trăsnetului; ALBA m înească; 19,10 Muzici populară in
Criza de guvern din Franţa nu a fost încă rezolvată Naţionale din Iordania. In ree' 4e sud. Oamenii s-au - o- .* 1ULIA: r Pasărea furtunii,; BRAD; terpretată de amatori.; 19,45 .Răspun
Voc-aţie; BARD MARE: Mai presus dem . ascultătorilor; 19,55, Noapte bună,
mesajul de deschidere, regele bişnurt ca guvernul lisînma- ¦ Intensificarea de dragoste ; HAŢEG : încotro ? ; copii;. 22,30 Muzica-, de estraţiă.
APOLDU'DE S U S : Saltanat; SIME- Programul II: 14,03 Concert de rriu-
PARIS 7 (Agerpres). — In sultat timp de tre i;zile cu c’orF Hussein a vorbit mult (chiar n'st sa 'e ofere destul de des ¦ penetraţiei americane RIA : Cazul Rumeanţev ; ILIA : Primul zică romînească ; -14,40 Emisiune lite
Franţa continuă criza de guvern ducătorii partidelor politice, ă eşalon ; ORAŞTIE: Nufărul roşu ; rară ; 15,00 Program de melodii popu
provocată de demisia guvernului declarat la 7 octombrie preşedin- foarte mult) despre „combate- asemenea HAPURI.^ ;¦ V în ţările Africii SEBEŞ : Ora H ; TEIUŞ : Ei au fost lare; 16,20 Mari .ansambluri sovie
Bourges-Maunoury. După cum telui că renunţă la formarea gu- prim ii; PETROŞANI: Inima cîn tă : tice; 17,15 Tribuna Radio; 18,55 Sfa
se ştie, Rene Coty, preşedintele rea colonialismului şi a do- a^ a dar să-i convin-¦ LONEA : Aventurile lui Artiomca; tul m edicului: „Importanţa antibio
Republicii, a însărcinat pe Guy vernului. ZLATNA : Mexicanul.
Mollet, lider al partidului socia minaţiei străine", despre fap- !?ă ca înarmarea este calea ¦ WASHINGTON 7 (Agerpres)
list, să formeze guvernul. După Agenţia France „Presse anun tul că „guvernul său nu va cea mai scurtă spre creşterea ¦
cum anunţă postul de radio Pa- adopta nici o politică care nu ..TASS.. ahtinţă : Departamentul
ris, Guy Mollet după ce s-a con- ţă că preşedintele Republicii, Re nivelului de:., mizerie, t¦ Ide Stat al. S.U.A. a anunţat că
ne Coty, l-a însărcinat cu forma- ar' fi conformă cu interesele ¦ adjunctul special al seoretarului
rea guvernului pe Rene Plev.en. naţionale ale Iordapiei", că Tendinţe , ¦ de stat, Holmis, va faoe o călă
.ajutorul american nu ar fi ¦ torie de două luni prin ţările
inflaţioniste sînt înregistral-¦¦-
legat de nici un fel de con- {e tot mai frecvent în S.U.A., ¦ Africii. ITolms va vizita repre SELECŢIUNI DIN ticelor în tratamentul bolilor apara
diţii", că... scrie New York Times.,....Ele * zentanţele diplomatice şi con PROGRAMUL DE RADIO tului respirator"; 19,00 Cîntă orches
S .U .A . continuă să trim ită m aterial Armamentul american sosit s{nţ generate de creşterea ne- ¦. siliatele Ş.y.A. cu scopul de a Programul I: 6,15 Melodii populare trele conduse de Sergiu Malagamba
de-acuma în Iordania e oare întreruptă a indiceţui preţului ¦ ţstrîhge'.informaţii '.pen.ţru sepre-¦ romîneşti ; . 6,45 Bună dimineaţa copii; şi Dinu Şerbănescu; 20,03 Cu cîn-
de război în Iordania conform cu interesele naţio- jg consum. Acelaşi-ziar arată ¦ tarul-, de stat ID-ulIes,.despre a - : '7,50 Muzică distractivă;; • 8,15 Mate . tecul şi jocul pe întinsul patriei; 20,45
nale ale acestei ţări? că luna octombrie este a ,'12-a ¦ ,ceşt „continent oare,-.capătă tot-: riale din presă ; 9,1 V alsuri; 9,30 Cîntă Dorina D rlgh ici: 21,05 Selec-
ţiuni din opera „Cenuşăreasa" de
AMANN 7 (Agerpres). — La bord arme şi muniţii americane. Nemulţumiri lună consecutivă de creştere ¦ mai mişire,fumpontanţă1!. >. Presa . Prietenia noastră cartea ;' H,03 Teatru Rossini.
Akaba continuă să sosească ma In noaptea de 6 octombrie a an neAînltreruptIVă/ a. ¦> preţIur' !il| o•r . . -Aîn ¦.
terial de război american pentru corat în portul Akaba un vas a- pune. aceiastă' călătorie în legă la, microfon : „Tragedia optimistă" de BULETINE DE ŞTIRI:
Iordania. merican pentru aprovizionarea 5,00 : 6,00 : 7,00: 11.™; 13.001
flotei cu o deplasare de 20.000 La Washington sînt expri- S.U.A. * tură pil planurile'- elaborate în Vsevolod Vişnevski; 13.05 ' Melodii 15,CC: 17,00'; 19.C0 ; 22,C0; 23.52
La sfîrşitul săptămînii trecute 4 (programul 1): 14,00; 16,00; 18,00;
la Akaba a ancorat un vas bel- de tone. De'- pe navă s-aii des- mate serioase nemulţumiri în Iată un fapt autentic de ca- * prezent în S.U.A. de .intensifica lăutăreşti; 14,10 Muzică de balet; 20,00: 21,00; 23,00 (programul 11).
gian de 4000 de tone avînd' pe ........t tancuri şi autovehicule.
legătură cu faptul că ţări ca re se feresc propovăduitorii* re a penetraţiei eoonomfce şi 15,05 Concert, de muzică din opere;
Irakul, iordania, Libanul şi ..prosperităţii"' americane. ' * politice americane în această 16,00 Muzică - uşoară ; 16,25 La micro-
regiune â ’globului pămfntesc. 'fon Rddicâ ; 16,30' Program pentru iu
Redacţia Şi administraţia n urului şir. b -Murite ru. II, Igleţon.; Iţiţi-IM, Luxa ţAăljta in numerar conJorjn ajn'qbăru Direcţiunii Generali m.236,320 din 6 noiembrie 1949. r—. îjţw jti Întreprinderea Poligrafică „l Mai" — DUVA.