Page 26 - 1957-10
P. 26

:lllIH'U'J'-11'- -Deva                         :PROLETARI GIN tOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA t                                                                          IN F A M I L I E

                            A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl

          Anul IX. Nr. 876                                        Miercuri 9 octombrie 1957                                                                       4 pagini 20 bani

Există posibilităţi pentru îndeplinirea ILuna prieteniei romîno ¦sovietice
BaniVbM                                   go- ^                   - O Of| 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O O 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O O 0 0 O O 0 0 00"00~00 0 0 0 0 00"00 O 0 0 0 0

planului de contractări şi achiziţii                                                     Sosirea delegaţiei sovietice

          la toate produsele                                                          Delegaţia sovietică care par­ cretar al Comitetului Orăşenesc
                                                                                    ticipă la sărbătorirea Lunii prie­ Bucureşti al P.M.R., Steliana

                                                                                    teniei romino-sovietice în ţara Năstăsescu, vicepreşedinte al
Asigurarea fondului centrali­ tunjită pe regiune Iasă să se noastră a sosit în Capitală. Din Sfatului Popular al Capitalei,
zat al statului, prin sistemul de întrevadă că nu s-a muncit su­ delegaţie fac parte: N. V. Tur- Stela Enescu, preşedinta Comi­
contractări şi achiziţii,^ consti­ ficient pentru acest lucru. Sînt bin, membru al Academiei de tetului Femeilor Democrate, Gh.
tuie o sarcină de primă impor­ raioane unde situaţia este de-a Ştiinţe a R.S.S. Bieloruse, di­ Ploeşteanu, secretar general al
tanţă nu numai pentru Uniunea dreptul îngrijorătoare. In raionul rectorul Institutului de biologie Ministerului învăţământului şi
cooperativelor de consum şi Alba, de exemplu, din 150 tone al acestei Academii, doctor în Culturii, Eugen Rodan, secre­
pentru Recolta, ci şi pentru toţi planificate pentru contractări ştiinţele biologice; O. V. Takta- tar al A.R.L.U.S.-ului, I. Mora­

ţăranii muncitori. Înlocuirea sis­ au fost realizate abia 80 tone ; kişvili, compozitor, secretar al rii, secretar adjunct al
temului de cote cu sistemul de în raionul Orăştie din 50 tone Uniunii Compozitorilor din A.R.L.U.S.-ului, general locote­

contractări şi achiziţii libere, o- planificate s-au realizat 17 tone. U.R.S.S., de două ori laureat nent în rezervă Ilie Creţulescu,

feră producătorilor agricoli a- Aceeaşi situaţie se prezintă şi al Premiului Stalin, deputat în A. Mendelsohn, secretar al Uniu­

vantaje de care aceştia sînt tot în raionul Haţeg unde din cele Sovietul Suprem al Uniunii So­ nii Compozitorilor din R. P. Ro­

mai mult convinşi. Faptul că 100 tone planificate au fost rea­ vietice ; B. N. Petrov, membru miitiă, C. Rădulescu, directorul
statul oferă producătorilor agri­ lizate 62 tone contractate. In corespondent al Academiei de Muzicii din Ministerul învăţă­

coli preţuri destul de mari pen­ direcţia aceasta singur raionul Ştiinţe a Uniunii Sovietice, şef mântului şi Culturii, Vasile B\igu,
tru produsele contractate, face Ilia, prezintă o depăşire de 29 de laborator la Institutul de au­ oameni ai artei şi culturii, oa­
                                                                                    tomatizare şi telemecanică al meni ai muncii din întreprinderi
ca majoritatea producătorilor să la sută a planului.
                                                 în problema achiziţii­ Academiei de Ştiinţe a Uniunii şi instituţii etc.
se îndrepte către coope­
                                                                                     Sovietice, doctor în ştiinţele teh­                                            Au fost de fată A. F. Kaba-
rative, pentru valorifica­                lor nu se poate vorbi                      nice, profesor; H. Bukeeva, ar­                                              nov, însărcinat cu afaceri ad-in-
                                                                                     tistă a poporului a R.S:S. Ka-                                               terim al Uniunii Sovietice şi
rea produselor, contri­                   mai mult. Situaţia aşa                     zahe, laureată a Premiului Sta­                                              alţi membri ai Ambasadei.
                                                                                     lin; P. L. Kulbaka, Erou al
buind ' In felul acesta la                           cum se prezintă nu se           Uniunii Sovietice, fost coman­                                                  Cei prezenţi au făcut mem­                       Furnalistiil VICTOR PALL de Ia Combinatul siderurgic din Hunedoara, esle bine cunoscut cititorilor noş­
                                                                                     dant al unităţii de partizani din                                            brilor delegaţiei sovietice o pri­      tri. Numele său, este citit de multe ori alături de cifre şi fapte de-a dreptul uimitoare. De data aceasta însă,
asigurarea fondului cen­                             deosebeşte de cea exis­         Gtuhov, director al uzinelor de                                              mire deosebit de călduroasă.            vi-l prezentăm nu în faţa uriaşului furnal, ci în mijlocul familiei, în intimitatea soţiei sale şi a celor doi co­
                                                                                    pretucrarea cînepei din Gluhov;                                                                                       pilaşi.
tralizat al statului.                                tentă la cartofi. Pînă la       A. V. Bielisev, fost comisar pe                                                                       (Agerpreş)
   Analizînd situaţia în­                            data actuală au fost re­        crucişătorul „Aurora”, mecanic                                                                                                   Odihnă plăcută tovarăşe Victor P a li!
                                          alizate 58,2 tone de grîu la a-            şef la întreprinderea centrală
deplinirii sarcinilor de                  chiziţii libere. Din acestea 28,8          „Lenenergo".                                                                                                                                                          ,XXXXXX)OCXXXXXX300COOO<^X30aXXîCOGOOOOOOOCOQCOOaOOCCCC5C'
plan în privinţa contractărilor,          tone Ia Sebeş şi 32 tone Ia
la sfîrşitul trimestrului III, se         Haţeg.                                        In gara de Nord, oaspeţii so­                                             In cinstea zilei de 7 NOIEMBRIE
poate constata că la produsul                                                        vietici au fost salutaţi cu căl­
grîu, prin unităţile cooperative­            Cum justifică U.R.C.C.-urile            dură de tovarăşii: acad. Ilie                                                        Veşti din Combinatul siderurgic                                                                                                           Atelier fruntaş
                                          raionale şi Recolta activitatea            Murgulescu, Ofelia Manole, Oc-
lor săteşti au fost contractate           lor în raioanle Alba şi Orăştie,           tav Livezeanu, vicepreşedinţi ai                                                                                                                                                                                            La mina Uricani, atelierul de re­
cantităţi importante. Totalul pla­        unde pînă acum au fost reali­              A.R.L.U.S.-ului; Şt. Cruceru, se­
nificat pe regiune pentru con­            zate abia 2 tone şi respectiv 0,3                                                                                               Gh.                          Gheorghiu-D Hunedoara                                                                                     paraţii al minei este fruntaş în mun­
tractări era luată sarcina de             tone achiziţii grîu. O situaţie a-          In cinstea celui de-al                                                                                                                                                                                                     că. Tată cîteva din realizările obţinute
2.500 tone. Pînă acum a fost              semănătoare se prezintă la a-                                                                                                                                                                                                                                          a c i:
realizată cantitatea de 1.403,2           chiziţiile de ouă. Ţinînd cont că         IV-lea Congres mondial
tone. In problema aceasta raio­           din cele 300.000 bucăţi prevă­                                                                                             HUNEDOARA (de la subre-              sarcinile de plan cu 37. la sută,         ror Valoare depăşeşte suma de                                   Echipa de reparat vagonete, con­
nul Haţeg a obţinut cele mai              zute pentru achiziţionat au fost                 al sindicatelor                                                        clacţia noastră voluntară),             echipa turnătorului Ioan Lada'            7.100 lei.                                                   dusă de tov. Ludovic Fiias, a reuşit
frumoase realizări, reuşind să            realizate abia 182.000 bucăţi                                                                                                                                   care lucrează la troace pentru                                                                         să repare în loc de 150 vagonete,
contracteze 235 tone din cele             ouă, nu ne putem declara de­                 Cu ocazia deschiderii celui de-al                                             întrecerea socialistă ce se des-     încărcarea cuptoarelor Martin                 Ceva despre secţia                                       cît avea planificat, nu mai puţin de
300 planificate. De asemenea în           loc mulţumiţi de acest lucru.             IV-lea Congres mondial al sindicate­                                          fâşoară în Combinatul siderurgic        a realizat o depăşire de 21 la                      fier vechi                                         241. De asemenea a reparat pentru
raionul Ilia au fost realizate                                                      lo r ,1colectivul de muncitori, tehnicieni                                    „Gh. Gheorghiu-Dej" din Hune-           sută. Echipele tovarăşilor Iosif                                                                       transportul lemnului cu 15 cărucioare
341,6 tone din cele 400 tone pla­                                                   şi funcţionari al întreprinderii de ex­                                                                                                                            întrecerea socialistă pentru a                            mai mult de cît avea planificat. For­
                                                                                    tragerea şi prelucrarea marmorei                                              doara, în întîmpinarea celei de-a       Picu.şi Ioan Jurca, turnînd so­           asigura oţelăriei cantităţile de                             jării din echipa iui Alexandru Lăcă­
nificate. Şi în raioanele Alba şi Ţinînd cont de posibilităţile                     „Bampotcc“-Deva, a ţinut o adunare                                            40-a aniversări a Marii Revolu­         le pentru semieocs şi cupe pen­           fier vechi necesare pentru ali­                              tuş, au reparat în sectorul 11, p»
                                                                                    festivă în cadrul căreia au adoptat o                                         ţii. Socialiste din Octombrie, a        tru banda de turnare a fontei a           mentarea cuptoarelor se desfă­                               deasupra sarcinilor avute, două ma-
Sebeş se observă o îmbunătăţi­ existente, care favorizau înde­                      moţiune adresată Congresului de la                                            cuprins aproape întreaga masă           obţinut cu 33 la sută mai multe           şoară cu elan.                                               ca z e: unul Ia suprafaţă şi altul în
                                                                                    Leipzig.                                                                      de salariaţi.                           piese peste normă.                                                                                     subteran.
re a situaţiei Ia contractările plinirea planului de contractări                                                                                                                                                                                       In cursul lunii septembrie
                                                                                       In moţiune se arată printre altele,                                           Nu există colţ al uzinei in             Toate aceste rezultate au fă­          a. c., muncitorii şi tehnicienii                              Ss apropie de sîîrşif
de grîu. Aci s-au realizat 332 şi achiziţii, situaţia în care ne                    că muncitorii de aci sînt hotărîţi să                                         care să nu simţi cum bate pulsul                                                  secţiei fier vechi, hotărîţi să
                                                                                    lupte, cu abnegaţie pentru traducerea                                         inimilor miilor de siderurgişti         cut ca planul de producţie al
tone şi respectiv 265,8 tone, din aflăm demonstrează că aceste                      în viaţă a hotărîrilor ce se vor lua                                          ce se întrec pentru a da patriei
                                                                                    de către Congres, convinşi fiind că a-                                        cantităţi sporite de metal peste        turnătoriei de oţel pe luna sep­
500 tone planificate.                     posibilităţi nu au fost folosite          cestea vor contribui la întărirea unită­
                                                                                    ţii proletariatului din lumea întreagă.
   Situaţia comasată — Recolta            din pljn. In anul acesta recolta                                                                                        plan.                                   tembrie a. c. să fie realizat în          contribuie din plin la mărirea                               construcţia clubului
şi U.R.C.C. — în privinţa con­            de cartofi este mult superioară              In cinstea celui de-al IV-lea Con­                                                                                 proporţie de 108,5 la sută.               producţiei de oţel, şi-au înde­                                  cinematograf
tractărilor de porumb la data             celor din anii trecuţi. Cu toate          gres mondial al sindicatelor, colecti­                                             Au redus rebutul                                                             plinit planul de producţie în pro­
actuală, înfăţişează o balanţă ca­        acestea planul la contractări nu          vul întreprinderii „Bampotoc" a în­                                              sub procentul admis                    Muncind cu stăruinţă pentru             porţie ' de 109,74 la sută. In a-
re atîrnă mai mult înspre rea­            a fost nici măcar realizat, ne-           scris pe grafic noi depăşiri ale planu­
lizări. In planul total se preve­         putîndu-se deci vorbi despre o            lui de producţie. Astfel, sarcinile de
de contractarea a cîte 1.000 to­          depăşire a planului.                      plan pe cele 9 luni, ce s-au scurs din
                                                                                    acest an, au fost depăşite cu 15,19 la
ne porumb pentru Recolta şi se­ Aceeaşi situaţie se prezintă la                     sută, realizîndu-se totodată o produc­
                                                                                    tivitate sporită cu 16 la sută, iar pre­
parat pentru U.R.C.C. Din aces­ contractări de grîu.                                ţul de cost a fost redus cu 5,57 la                                           A fi turnător nu este lucru u-          îmbunătăţirea calităţii produse­          cest timp, numai oţelăria Martin                                Hunedoara (de Ia subredacţia
tea Recolta a realizat 908 tone, Care sînt cauzele rămînerii în                     sută.                                                                                                                 lor, rebutul a fost redus la nu­          a primit 1.113 tone fier vechi,                              noastră voluntară).
iar U.R.C.C. 1.023 tone, rezul- urmă la contractări ?

tînd aci un procentaj de 102,3 In primul rînd defecţiunea                                                                                                         şor. Această meserie cere multă         mai 2,57 la sută, faţă de 3,1 la peste plan, ceea ce le-a dat o-                                       Datorită succeselor obţinute
                                                                                                                                                                  iscusinţă, pricepere şi îndemî-
Ia sută.                                  trebuie căutată în modul de or­                                                                                         nare, mai ales atunci cînd este         sută admis. Prin folosirea ra­            ţelarilor posibilitatea să elabo­                            în ultimul timp, se apropie de
                                                                                                                                                                  vorba de a executa piese mai                                                      reze mai multe şarje rapide.                                 sfîrşit construcţia clubului cine­
   Luate „în mare“, contractările ganizare a muncii şi populari­                                                                                                  complicate. O mică neatenţie şi         ţională a materialelor de forma­ Fruntaşe sînt echipele de                                             matograf. Finisările exterioare
de porumb, au fost oarecum zarea acţiunii de contractare,                                                                                                         toată munca depusă poate deve­                                                                                                                 fiind terminate, în prezent se
                                                                                                                                                                  ni un rebut.                            re a fost realizată o economie muncitori conduse de Năstase                                            lucrează In cele interioare. In
realizate.                                a popularizării avantajelor pe                                                                                                                                                                                                                                         marea sală de spectacole, situa­
                                          care Ie prezintă contractările                                                                                             Inginerul Toma Cazan, candi­         de 20 tone nisip Doclin, 1.000 Gogoaşă,- Aurel Titian, Stoian                                          tă Ia etajul clădirii, se fac în
   La celelalte produse însă, pla­        pentru producătorii agricoli.                                                                                           dat de partid, în calitatea sa de                                                                                                              prezent amenajări la scenă şi se
nul de contractări se prezintă                                                                                                                                    şef al turnătoriei de fontă, dove­      kg argilă refraotiară, 3.000 kg           Mocanii, Gheorghe Miron. Du­                                 definitivează reţeaua de ilumi­
mult sub posibilităţi. La cartofi            La multe unităţi cooperatiste,                                                                                       deşte o permanentă preocupare           mangan, 500 kg moliftan (un               mitru Băsc şi Gheorghe Mihai                                 nare. In această sală, va prezen-
                                                                                                                                                                  pentru mai buna organizare a            material de legare a nisipului,           care în această perioadă au ob­                              ta spectacole Teatru! de stat,
— un produs principal — au ca de pildă la Vinerea, Geoa-                                                                                                          lucrului pentru aprovizionarea                                                    ţinut depăşiri de normă de la
                                                                                                                                                                  cu materii prime şi materiale a
fost realizate abia 369 tone din                                                                                                                                  fiecărui loc de muncă şi ajută          un liant) şi alte materiale a că- 25 la sută, pînă la 37 la sută.
                                                                                                                                                                  prin cunoştinţele sale tehnice pe
cele 500 planificate. Cifra ro­*7         (Continuare in pag. U l-a)                                                                                              muncitori în cunoaşterea şi res­     3  ocaooooooooaoocoocooooooooooococoooooco^c&OQQacr jc                                                cO

O O O O OO OO O O OO 00-00 OO OO OO OO O O O O O O OO 00 O O 00 OO OO O O OO 0 0 OO OO O O O O O O O 00 00 O OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOO O O O G O O G                                                                                                                                                 care, potrivit celor relatate de

      Zile hotârîtoare pentru reuşita                                                                                                                                                                                                                                                                            secretarul sfatului popular oră­
         însămînţârilor de toamna
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 şenesc, va fi înfiinţat în cursul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 anului viitor.

                                                                                                                                                                  pectarea procesului tehnologic                                                                                                                 Construcţia clubulul-cinemato-

   Urmînd îndrumările primite de la       zarea ţărahilor muncitori, să înceapă     Brad, Haţeg, Hunedoara şi chiar                                               de turnare.                             DRUMUL SPRE MILION                                                                                     graf, va lua sfîrşit înainte de
inginerii şi tehnicienii agronomi şi ba­  din plin însămînţatul culturilor de       Sebeş, recoltările sînt mult rămase în                                           Totodată, avînd o deosebită!                                                                                                                data aniversării Marii Revoluţii
zaţi pe experienţa practică acumulată     toamnă. Dar pentru ca însămînţările       urmă.                                                                                                                                                                                                                        Socialiste din Octombrie.
în anii trecuţi, muncitorii din gospo­    să poată fi făcute la vreme, se impu­                                                                                   grijă pentru îmbunătăţirea ca­
dăriile agricole de stat, colectiviştii,  ne ca pregătirile să fie terminate în                                                                                                                                                                                                                                                                      ,N. NEGRU
întovărăşiţii şi ţăranii muncitori ou     cel mai scurt timp. In multe raioane                                                                                    lităţii pieselor turnate, a trecut         Piuă ta Miercurea este cale lungă.     „Steagul roşu" din Miercurea, avind
gospodării individuale au început în-     se constată o îngrijorătoare rămânere     Din situaţia Secţiei agricole regio­ la un control calitativ pe faze;                                                 Dacă ai socoti cît timp îţi trebuie să     o suprafaţă de 140 ha.                                      OOOOOOOOCXîOOOîSOCCCCOtîClX
sămînţatul cerealelor de toamnă.          în urmă la executarea arăturilor şi a     nale se constată că în mod cu totul de operaţiuni. In urma măsurilor                                                  ajungi .mergînd pe jos, de la Deva,
                                          celorlalte pregătiri pentru însămînţări.  nejustificat sînt înfîrziate însămînţările luate, nici rezultatele nu au în- J                                        cred că doar - în 3 zile ( mergînd nu­      Cîteva... şi un camion                                     Un punct de cotitură
   Cunoscînd că obţinerea unor recolte    In raionul Haţeg, de exemplu, din pla­    de toamnă în gospodăriile colective tîrziat să se arate. Graficul de!                                                 mai ziua) ai fi acolo.
sporite la hectar este determinată în     nul arăturilor pentru însămînţări de      şi în întovărăşirile agricole. Or, se producţie pe luna septembrie a.                                                                                               — Ei, hei! Cînd imi aduc aminte,                         în istoria civilizaţiei
mod hotărîtor de executarea în timpul     toamnă, s-a realizat pînă la 7 octom­     ştie că în majoritatea gospodăriilor c| c. înregistrează un nou succes :                                                 Dar, in salul acesta îndepărtat ¦al    zău că^niumi vine să cred... — spuse                          Declaraţia Iui Frederic
optim al arăturilor şi însămînţârilor,    brie, numai 32,3 la sută, în raionul      colective, cerealele de toamnă urmează — „turnătorii şi-au realizat planul                                            regiunii noastre s-au făcui lucruri fru­  ¦preşedintele colectivei Ion Tăuşan şi
tot mai mulţi producători agricoli din    Hunedoara numai 28,7 la sută, iar în      după plante furajere care au eliberat                                                                                 moase. Încă, în anul 1949, mulţi oa­      ¦îşi propti capul intr-o mină. Aşa a                                  Joliot Curie
satele regiunii grăbesc terminarea a-     raionul Brad abia 12,5 la sută.           terenul din vreme. De fapt, însăşi si­                                        lunar nu numai cantitativ ci şi         meni din Miercurea s-au gindit să         rămas, cil capul proplitt pînă ce a
cestor lucrări. Potrivit situaţiei Sec­                                             tuaţia arăturilor executate confirmă a-                                       pe sortimente. Piesele turnate au       înfiinţeze o gospodărie agricolă co­       terminat de spus , cele ce urmează.                            PARIS 8 (Agerpreş). — Ziarul
ţiei agricole regionale, pînă la data de     Intr-un şir de raioane ca Brad, Ha­    cest lucru. Pînă acum, în gospodă­                                            Tost de mai bună calitate.              lectivă.                                  Excursioniştii veniţi să vadă gospo­                         „Journal de dimanchc" a publicat de­
7 octombrie, în regiunea noastră s-a      ţeg, Orăştie şi Sebeş se desfăşoară       riile colective s-au făcut arături pe o                                                                                                                         dăria, îl ascultau • cu atenţie.                             claraţia eminentului om de ştiinţă
realizat 51 la sută din planul arătu­     într-un ritm nesatisfăcător şi condiţio­  suprafaţă de peste 2.000 hectare. Dar                                            Rebutul a fost redus la numai             Aşa-i la început                                                                                  francez pro}. Frederic Joliot Curie în
rilor de însămînţări şi s-au însămân­     narea şi tratarea seminţelor. Cînd au                                                                                   1,42 la sută faţă de 3 la sută                                                        — Nu-mi vine să cred că la început                       legătură cu lansarea satelitului artifi­
ţat peste 2.800 hectare. In raioanele     de gînd conducătorii din aceste raioa­                                                                                                                                                                                                                                 cial. In această direcţie se spune:
Orăştie şi Ilia, s-au însămânţat 1.326    ne să ia măsuri pentru mobilizarea        ce folos că nu s-au însămânţat decît                                          admis.                                     Ca orice lucru, la început a fost       gospodăria a avut doar 4 cai, şi 3                          „Această mare biruinţă a omului este
hectare şi respectiv 1.059 hectare cu     ţărănimii muncitoare la îndeplinirea      206 ha. Intr-o situaţie şi mai rea se                                            Un aport deosebit la obţine­         mai greu. Nu se ştia muncii cu oa-        -perechi de boi. ' Şi, aceste animale,                       un punct de cotitură in istoria civili­
cereale de toamnă. In schimb, în res­     acestor sarcini urgente ?                 găsesc întovărăşirile agricole. Din cele                                                                              menii> făcindu-se chiar greşeli. Oa­       dacă le-aţi fi văzut atunci... Era vai                      zaţiei, Omul nu mai este înlănţuit de
tul raioanelor s-a însămânţat o supra­                                              aproape 3.000 hectare cîte trebuiau să                                        rea acestor rezultate l-a adus e-       menii nu ştiau cum va -fi în gospo­       ¦şi amar de ele, slabe, pipernicite. Doar                    planeta sa. Satelitul artificial permi­
faţă extrem de mică. In raionul Hu­          Condiţionarea şi tratarea seminţe­     însămânţeze întovărăşiţii, n-au fost ara­                                     chipa condusă de tov. Iosif Sîr-        dărie. Unii dintre ei mai şovăiau. In      un singur cal, era mai de dai doam­                         te să se afle multe lucruri care ne
nedoara numai 15 hectare, Brad 30         lor, executarea grabnică a arăturilor,                                                                                  bu, care şi-a realizat norma în         cuvinte ¦puţine, era greu.                 ne. Ş i totuşi numai aiit a avut.                           sînt incă necunoscute şi să se facă
hectare. Alba 191 hectare, Sebeş 199      pentru ca pământul să se aşeze pînă                                                                                     proporţie de 125,70 ,!a sută şi                                                                                                                observaţii asupra razelor cosmice cu
hectare, iar în raionul Haţeg nu s-a      cînd sămânţa va fi pusă în el, sînt                                                                                                                                                                                                                                    o energie uriaşă şi să se studieze de
însămânţat nimic.                         lucrări care nu pot suferi nici o în-     te decît 762 ha şi însămînţate abia 31.                                       brigada utemistă condusă de tî-            Atunci, s-a formai un nucleu dintre       — Dar acum, ce avefi? — întrebă                           asemenea folosirea lor pe pămint.
                                          tîrziere.                                 In raioanele Brad, Haţeg, Hunedoara                                           năru! Gheorghe Ghibu, care lu-          oamenii înaintaţi din sat, care erau      nerăbdător unul.
   Timpul fiind destul de înaintat şi                                               şi Sebeş, întovărăşirile agricole n-au                                        crînd la turnarea de jgheaburi          mai hotăriţi şi s-au aplicat, de lucru.                                                                   Folosirea în viilor a acestora era
cunoscînd că perioada optimă de însă-        Dat fiind că în regiunea noastră,      însămânţat nimic.                                                             şi-au depăşit norma cu 20 la su-;       Printre ei se numărau Nicolae Ca-           — Acum! — şi fafa preşedintelui                            imposibil de 'prevăzut. Acum cînd a
mînţare a cerealelor de toamnă, sta­      o mare parte din culturile de toamnă                                                                                    tă şi altele.                                                                     se . veseli dintr-odaiă. Acum avem
bilită de inginerii agronomi pentru re­   se însămânţează după porumb şi car­                                                                                                                                                                       multe. Eu am să vă spun numai des­                           devenit cunoscut că un asemenea, lu­
giunea noastră este pînă cel mai tîr-     tofi, sfaturile populare şi organele a-                                                                                                                         coveanu, Dumitru Dura, Ilie Neamţu.
ziu 20 octombrie, zilele care urmează     gricole trebuie să mobilizeze pe toţi     Comitetele raionale de partid şi sfa­                                                                                                                                              pre care le am în minte.. Nu am vre­      cru nu numai că este posibil ci şi a
sînt hotărîtoare pentru reuşita însă-     producătorii* agricoli, să elibereze —                                                                                                                                                                                                                                 fost aplicat în practică, se deschide un
mînţărilor de toamnă. Deci este nece­     în primul rînd — terenurile ce ur­        turile populare raionale au datoria să Piese din oţel peste plan Aceştia, împreună cu alţii, au începui me să povestesct ciim. şi cînd au fost                                                                               larg cimp de activitate pentru crea­
sar ca în aceste zile organizaţiile de    mează a se însănânţa. Cu toate că                                                                                                                               munca politică de la om la om. Mer­
partid, sfaturile populare şi organele    pînă în prezent pe regiune s-a reali­     sprijine mai temeinic1 organizaţiile                                             Şi la turnătoria de oţel bă­         geau pe la ţărani pe acasă şi-i lă­       făcute, dar din 1950 şi pînă-n 1957                          ţia oamenilor de ştiinţă. Această la­
agricole, să desfăşoare o largă muncă     zat 59 Ia sută din planul recoltărilor    de bază şi comisiile de conducere din                                         tălia pentru realizarea angaja­         mureau despre munca in colectiv. A-       s-au făcut, s-au născut şi s-au mai                          tură paşnică a ştiinţei va da naştere
                                          de porumb şi 75 la sută din planul                                                                                                                                                                                                                                     la o întrecere bună în care Franţa
                                                                                    gospodăriile colective, precum şi co­                                         mentelor luate în cinstea zilei         poi, s-au ţinut conferinţe la căminul     cumpărat: 28 de, boi, 17 vaci, 461 oi,
                                                                                    mitetele de conducere din întovărăşi­                                         de 7 Noiembrie, se desfăşoară           cultural, cu teme privind colectiviza­    15 cai, 10 scroafe, 10 capele tineret                        poaie să participe dacă vom depune e-
                                                                                                                                                                  cu avînt. Echipa de turnători           rea.                                      bovin, o secerăioarc-legăitoare, un ele­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 forturi mult mai mari în domeniul cer­
                                                                                    rile agricole, să mobilizeze toate for­                                       condusă de tovarăşul Simion A-          încetul cu încetul, numărul familii­      vator, 4 semănători păioase> 4 semă­
                                                                                    ţele de care dispun pentru începerea                                          remie, lucrînd la piese pentru       lor celor care erau de acord să intre        nători porumb, 22 prăsitoare, 20 de
                                                                                    din plin a însămînţărilor. Pentru a-                                          uzina de semieocs Călan şi la­       in gospodăriej a întrecut cifra 50.          care, o moară cu ciocane.
                                                                                    ceasta, se cere ca munca să fie în aşa                                        minoare, a turnat piese de oţel      In luna. mai, a anului 1950, cifra a-
                                                                                                                                                                                                                                                       — Dar, ce s-a construit 7

                                                                                    fel organizată încât să nu sufere nici de bună calitate, depăşindu-şi | junsese la 72 de familii. Cu aceştia s-a                                                E. USCAR

politico-organizatorică pentru mobili­ recoltărilor de cartofi, în raioanele o lucrare.                                                                           XXXXXX                               inaugurat in aceeaşi lună, G.A.C.            (Continuare in pag. 2-a)                                     cetărilor ştiinţifice.
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31