Page 26 - 1957-10
P. 26
:lllIH'U'J'-11'- -Deva :PROLETARI GIN tOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA t IN F A M I L I E
A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl
Anul IX. Nr. 876 Miercuri 9 octombrie 1957 4 pagini 20 bani
Există posibilităţi pentru îndeplinirea ILuna prieteniei romîno ¦sovietice
BaniVbM go- ^ - O Of| 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O O 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O O 0 0 O O 0 0 00"00~00 0 0 0 0 00"00 O 0 0 0 0
planului de contractări şi achiziţii Sosirea delegaţiei sovietice
la toate produsele Delegaţia sovietică care par cretar al Comitetului Orăşenesc
ticipă la sărbătorirea Lunii prie Bucureşti al P.M.R., Steliana
teniei romino-sovietice în ţara Năstăsescu, vicepreşedinte al
Asigurarea fondului centrali tunjită pe regiune Iasă să se noastră a sosit în Capitală. Din Sfatului Popular al Capitalei,
zat al statului, prin sistemul de întrevadă că nu s-a muncit su delegaţie fac parte: N. V. Tur- Stela Enescu, preşedinta Comi
contractări şi achiziţii,^ consti ficient pentru acest lucru. Sînt bin, membru al Academiei de tetului Femeilor Democrate, Gh.
tuie o sarcină de primă impor raioane unde situaţia este de-a Ştiinţe a R.S.S. Bieloruse, di Ploeşteanu, secretar general al
tanţă nu numai pentru Uniunea dreptul îngrijorătoare. In raionul rectorul Institutului de biologie Ministerului învăţământului şi
cooperativelor de consum şi Alba, de exemplu, din 150 tone al acestei Academii, doctor în Culturii, Eugen Rodan, secre
pentru Recolta, ci şi pentru toţi planificate pentru contractări ştiinţele biologice; O. V. Takta- tar al A.R.L.U.S.-ului, I. Mora
ţăranii muncitori. Înlocuirea sis au fost realizate abia 80 tone ; kişvili, compozitor, secretar al rii, secretar adjunct al
temului de cote cu sistemul de în raionul Orăştie din 50 tone Uniunii Compozitorilor din A.R.L.U.S.-ului, general locote
contractări şi achiziţii libere, o- planificate s-au realizat 17 tone. U.R.S.S., de două ori laureat nent în rezervă Ilie Creţulescu,
feră producătorilor agricoli a- Aceeaşi situaţie se prezintă şi al Premiului Stalin, deputat în A. Mendelsohn, secretar al Uniu
vantaje de care aceştia sînt tot în raionul Haţeg unde din cele Sovietul Suprem al Uniunii So nii Compozitorilor din R. P. Ro
mai mult convinşi. Faptul că 100 tone planificate au fost rea vietice ; B. N. Petrov, membru miitiă, C. Rădulescu, directorul
statul oferă producătorilor agri lizate 62 tone contractate. In corespondent al Academiei de Muzicii din Ministerul învăţă
coli preţuri destul de mari pen direcţia aceasta singur raionul Ştiinţe a Uniunii Sovietice, şef mântului şi Culturii, Vasile B\igu,
tru produsele contractate, face Ilia, prezintă o depăşire de 29 de laborator la Institutul de au oameni ai artei şi culturii, oa
tomatizare şi telemecanică al meni ai muncii din întreprinderi
ca majoritatea producătorilor să la sută a planului.
în problema achiziţii Academiei de Ştiinţe a Uniunii şi instituţii etc.
se îndrepte către coope
Sovietice, doctor în ştiinţele teh Au fost de fată A. F. Kaba-
rative, pentru valorifica lor nu se poate vorbi nice, profesor; H. Bukeeva, ar nov, însărcinat cu afaceri ad-in-
tistă a poporului a R.S:S. Ka- terim al Uniunii Sovietice şi
rea produselor, contri mai mult. Situaţia aşa zahe, laureată a Premiului Sta alţi membri ai Ambasadei.
lin; P. L. Kulbaka, Erou al
buind ' In felul acesta la cum se prezintă nu se Uniunii Sovietice, fost coman Cei prezenţi au făcut mem Furnalistiil VICTOR PALL de Ia Combinatul siderurgic din Hunedoara, esle bine cunoscut cititorilor noş
dant al unităţii de partizani din brilor delegaţiei sovietice o pri tri. Numele său, este citit de multe ori alături de cifre şi fapte de-a dreptul uimitoare. De data aceasta însă,
asigurarea fondului cen deosebeşte de cea exis Gtuhov, director al uzinelor de mire deosebit de călduroasă. vi-l prezentăm nu în faţa uriaşului furnal, ci în mijlocul familiei, în intimitatea soţiei sale şi a celor doi co
pretucrarea cînepei din Gluhov; pilaşi.
tralizat al statului. tentă la cartofi. Pînă la A. V. Bielisev, fost comisar pe (Agerpreş)
Analizînd situaţia în data actuală au fost re crucişătorul „Aurora”, mecanic Odihnă plăcută tovarăşe Victor P a li!
alizate 58,2 tone de grîu la a- şef la întreprinderea centrală
deplinirii sarcinilor de chiziţii libere. Din acestea 28,8 „Lenenergo". ,XXXXXX)OCXXXXXX300COOO<^X30aXXîCOGOOOOOOOCOQCOOaOOCCCC5C'
plan în privinţa contractărilor, tone Ia Sebeş şi 32 tone Ia
la sfîrşitul trimestrului III, se Haţeg. In gara de Nord, oaspeţii so In cinstea zilei de 7 NOIEMBRIE
poate constata că la produsul vietici au fost salutaţi cu căl
grîu, prin unităţile cooperative Cum justifică U.R.C.C.-urile dură de tovarăşii: acad. Ilie Veşti din Combinatul siderurgic Atelier fruntaş
raionale şi Recolta activitatea Murgulescu, Ofelia Manole, Oc-
lor săteşti au fost contractate lor în raioanle Alba şi Orăştie, tav Livezeanu, vicepreşedinţi ai La mina Uricani, atelierul de re
cantităţi importante. Totalul pla unde pînă acum au fost reali A.R.L.U.S.-ului; Şt. Cruceru, se
nificat pe regiune pentru con zate abia 2 tone şi respectiv 0,3 Gh. Gheorghiu-D Hunedoara paraţii al minei este fruntaş în mun
tractări era luată sarcina de tone achiziţii grîu. O situaţie a- In cinstea celui de-al că. Tată cîteva din realizările obţinute
2.500 tone. Pînă acum a fost semănătoare se prezintă la a- a c i:
realizată cantitatea de 1.403,2 chiziţiile de ouă. Ţinînd cont că IV-lea Congres mondial
tone. In problema aceasta raio din cele 300.000 bucăţi prevă HUNEDOARA (de la subre- sarcinile de plan cu 37. la sută, ror Valoare depăşeşte suma de Echipa de reparat vagonete, con
nul Haţeg a obţinut cele mai zute pentru achiziţionat au fost al sindicatelor clacţia noastră voluntară), echipa turnătorului Ioan Lada' 7.100 lei. dusă de tov. Ludovic Fiias, a reuşit
frumoase realizări, reuşind să realizate abia 182.000 bucăţi care lucrează la troace pentru să repare în loc de 150 vagonete,
contracteze 235 tone din cele ouă, nu ne putem declara de Cu ocazia deschiderii celui de-al întrecerea socialistă ce se des- încărcarea cuptoarelor Martin Ceva despre secţia cît avea planificat, nu mai puţin de
300 planificate. De asemenea în loc mulţumiţi de acest lucru. IV-lea Congres mondial al sindicate fâşoară în Combinatul siderurgic a realizat o depăşire de 21 la fier vechi 241. De asemenea a reparat pentru
raionul Ilia au fost realizate lo r ,1colectivul de muncitori, tehnicieni „Gh. Gheorghiu-Dej" din Hune- sută. Echipele tovarăşilor Iosif transportul lemnului cu 15 cărucioare
341,6 tone din cele 400 tone pla şi funcţionari al întreprinderii de ex întrecerea socialistă pentru a mai mult de cît avea planificat. For
tragerea şi prelucrarea marmorei doara, în întîmpinarea celei de-a Picu.şi Ioan Jurca, turnînd so asigura oţelăriei cantităţile de jării din echipa iui Alexandru Lăcă
nificate. Şi în raioanele Alba şi Ţinînd cont de posibilităţile „Bampotcc“-Deva, a ţinut o adunare 40-a aniversări a Marii Revolu le pentru semieocs şi cupe pen fier vechi necesare pentru ali tuş, au reparat în sectorul 11, p»
festivă în cadrul căreia au adoptat o ţii. Socialiste din Octombrie, a tru banda de turnare a fontei a mentarea cuptoarelor se desfă deasupra sarcinilor avute, două ma-
Sebeş se observă o îmbunătăţi existente, care favorizau înde moţiune adresată Congresului de la cuprins aproape întreaga masă obţinut cu 33 la sută mai multe şoară cu elan. ca z e: unul Ia suprafaţă şi altul în
Leipzig. de salariaţi. piese peste normă. subteran.
re a situaţiei Ia contractările plinirea planului de contractări In cursul lunii septembrie
In moţiune se arată printre altele, Nu există colţ al uzinei in Toate aceste rezultate au fă a. c., muncitorii şi tehnicienii Ss apropie de sîîrşif
de grîu. Aci s-au realizat 332 şi achiziţii, situaţia în care ne că muncitorii de aci sînt hotărîţi să care să nu simţi cum bate pulsul secţiei fier vechi, hotărîţi să
lupte, cu abnegaţie pentru traducerea inimilor miilor de siderurgişti cut ca planul de producţie al
tone şi respectiv 265,8 tone, din aflăm demonstrează că aceste în viaţă a hotărîrilor ce se vor lua ce se întrec pentru a da patriei
de către Congres, convinşi fiind că a- cantităţi sporite de metal peste turnătoriei de oţel pe luna sep
500 tone planificate. posibilităţi nu au fost folosite cestea vor contribui la întărirea unită
ţii proletariatului din lumea întreagă.
Situaţia comasată — Recolta din pljn. In anul acesta recolta plan. tembrie a. c. să fie realizat în contribuie din plin la mărirea construcţia clubului
şi U.R.C.C. — în privinţa con de cartofi este mult superioară In cinstea celui de-al IV-lea Con proporţie de 108,5 la sută. producţiei de oţel, şi-au înde cinematograf
tractărilor de porumb la data celor din anii trecuţi. Cu toate gres mondial al sindicatelor, colecti Au redus rebutul plinit planul de producţie în pro
actuală, înfăţişează o balanţă ca acestea planul la contractări nu vul întreprinderii „Bampotoc" a în sub procentul admis Muncind cu stăruinţă pentru porţie ' de 109,74 la sută. In a-
re atîrnă mai mult înspre rea a fost nici măcar realizat, ne- scris pe grafic noi depăşiri ale planu
lizări. In planul total se preve putîndu-se deci vorbi despre o lui de producţie. Astfel, sarcinile de
de contractarea a cîte 1.000 to depăşire a planului. plan pe cele 9 luni, ce s-au scurs din
acest an, au fost depăşite cu 15,19 la
ne porumb pentru Recolta şi se Aceeaşi situaţie se prezintă la sută, realizîndu-se totodată o produc
tivitate sporită cu 16 la sută, iar pre
parat pentru U.R.C.C. Din aces contractări de grîu. ţul de cost a fost redus cu 5,57 la A fi turnător nu este lucru u- îmbunătăţirea calităţii produse cest timp, numai oţelăria Martin Hunedoara (de Ia subredacţia
tea Recolta a realizat 908 tone, Care sînt cauzele rămînerii în sută. lor, rebutul a fost redus la nu a primit 1.113 tone fier vechi, noastră voluntară).
iar U.R.C.C. 1.023 tone, rezul- urmă la contractări ?
tînd aci un procentaj de 102,3 In primul rînd defecţiunea şor. Această meserie cere multă mai 2,57 la sută, faţă de 3,1 la peste plan, ceea ce le-a dat o- Datorită succeselor obţinute
iscusinţă, pricepere şi îndemî-
Ia sută. trebuie căutată în modul de or nare, mai ales atunci cînd este sută admis. Prin folosirea ra ţelarilor posibilitatea să elabo în ultimul timp, se apropie de
vorba de a executa piese mai reze mai multe şarje rapide. sfîrşit construcţia clubului cine
Luate „în mare“, contractările ganizare a muncii şi populari complicate. O mică neatenţie şi ţională a materialelor de forma Fruntaşe sînt echipele de matograf. Finisările exterioare
de porumb, au fost oarecum zarea acţiunii de contractare, toată munca depusă poate deve fiind terminate, în prezent se
ni un rebut. re a fost realizată o economie muncitori conduse de Năstase lucrează In cele interioare. In
realizate. a popularizării avantajelor pe marea sală de spectacole, situa
care Ie prezintă contractările Inginerul Toma Cazan, candi de 20 tone nisip Doclin, 1.000 Gogoaşă,- Aurel Titian, Stoian tă Ia etajul clădirii, se fac în
La celelalte produse însă, pla pentru producătorii agricoli. dat de partid, în calitatea sa de prezent amenajări la scenă şi se
nul de contractări se prezintă şef al turnătoriei de fontă, dove kg argilă refraotiară, 3.000 kg Mocanii, Gheorghe Miron. Du definitivează reţeaua de ilumi
mult sub posibilităţi. La cartofi La multe unităţi cooperatiste, deşte o permanentă preocupare mangan, 500 kg moliftan (un mitru Băsc şi Gheorghe Mihai nare. In această sală, va prezen-
pentru mai buna organizare a material de legare a nisipului, care în această perioadă au ob ta spectacole Teatru! de stat,
— un produs principal — au ca de pildă la Vinerea, Geoa- lucrului pentru aprovizionarea ţinut depăşiri de normă de la
cu materii prime şi materiale a
fost realizate abia 369 tone din fiecărui loc de muncă şi ajută un liant) şi alte materiale a că- 25 la sută, pînă la 37 la sută.
prin cunoştinţele sale tehnice pe
cele 500 planificate. Cifra ro*7 (Continuare in pag. U l-a) muncitori în cunoaşterea şi res 3 ocaooooooooaoocoocooooooooooococoooooco^c&OQQacr jc cO
O O O O OO OO O O OO 00-00 OO OO OO OO O O O O O O OO 00 O O 00 OO OO O O OO 0 0 OO OO O O O O O O O 00 00 O OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOO O O O G O O G care, potrivit celor relatate de
Zile hotârîtoare pentru reuşita secretarul sfatului popular oră
însămînţârilor de toamna
şenesc, va fi înfiinţat în cursul
anului viitor.
pectarea procesului tehnologic Construcţia clubulul-cinemato-
Urmînd îndrumările primite de la zarea ţărahilor muncitori, să înceapă Brad, Haţeg, Hunedoara şi chiar de turnare. DRUMUL SPRE MILION graf, va lua sfîrşit înainte de
inginerii şi tehnicienii agronomi şi ba din plin însămînţatul culturilor de Sebeş, recoltările sînt mult rămase în Totodată, avînd o deosebită! data aniversării Marii Revoluţii
zaţi pe experienţa practică acumulată toamnă. Dar pentru ca însămînţările urmă. Socialiste din Octombrie.
în anii trecuţi, muncitorii din gospo să poată fi făcute la vreme, se impu grijă pentru îmbunătăţirea ca
dăriile agricole de stat, colectiviştii, ne ca pregătirile să fie terminate în ,N. NEGRU
întovărăşiţii şi ţăranii muncitori ou cel mai scurt timp. In multe raioane lităţii pieselor turnate, a trecut Piuă ta Miercurea este cale lungă. „Steagul roşu" din Miercurea, avind
gospodării individuale au început în- se constată o îngrijorătoare rămânere Din situaţia Secţiei agricole regio la un control calitativ pe faze; Dacă ai socoti cît timp îţi trebuie să o suprafaţă de 140 ha. OOOOOOOOCXîOOOîSOCCCCOtîClX
sămînţatul cerealelor de toamnă. în urmă la executarea arăturilor şi a nale se constată că în mod cu totul de operaţiuni. In urma măsurilor ajungi .mergînd pe jos, de la Deva,
celorlalte pregătiri pentru însămînţări. nejustificat sînt înfîrziate însămînţările luate, nici rezultatele nu au în- J cred că doar - în 3 zile ( mergînd nu Cîteva... şi un camion Un punct de cotitură
Cunoscînd că obţinerea unor recolte In raionul Haţeg, de exemplu, din pla de toamnă în gospodăriile colective tîrziat să se arate. Graficul de! mai ziua) ai fi acolo.
sporite la hectar este determinată în nul arăturilor pentru însămînţări de şi în întovărăşirile agricole. Or, se producţie pe luna septembrie a. — Ei, hei! Cînd imi aduc aminte, în istoria civilizaţiei
mod hotărîtor de executarea în timpul toamnă, s-a realizat pînă la 7 octom ştie că în majoritatea gospodăriilor c| c. înregistrează un nou succes : Dar, in salul acesta îndepărtat ¦al zău că^niumi vine să cred... — spuse Declaraţia Iui Frederic
optim al arăturilor şi însămînţârilor, brie, numai 32,3 la sută, în raionul colective, cerealele de toamnă urmează — „turnătorii şi-au realizat planul regiunii noastre s-au făcui lucruri fru ¦preşedintele colectivei Ion Tăuşan şi
tot mai mulţi producători agricoli din Hunedoara numai 28,7 la sută, iar în după plante furajere care au eliberat moase. Încă, în anul 1949, mulţi oa ¦îşi propti capul intr-o mină. Aşa a Joliot Curie
satele regiunii grăbesc terminarea a- raionul Brad abia 12,5 la sută. terenul din vreme. De fapt, însăşi si lunar nu numai cantitativ ci şi meni din Miercurea s-au gindit să rămas, cil capul proplitt pînă ce a
cestor lucrări. Potrivit situaţiei Sec tuaţia arăturilor executate confirmă a- pe sortimente. Piesele turnate au înfiinţeze o gospodărie agricolă co terminat de spus , cele ce urmează. PARIS 8 (Agerpreş). — Ziarul
ţiei agricole regionale, pînă la data de Intr-un şir de raioane ca Brad, Ha cest lucru. Pînă acum, în gospodă Tost de mai bună calitate. lectivă. Excursioniştii veniţi să vadă gospo „Journal de dimanchc" a publicat de
7 octombrie, în regiunea noastră s-a ţeg, Orăştie şi Sebeş se desfăşoară riile colective s-au făcut arături pe o dăria, îl ascultau • cu atenţie. claraţia eminentului om de ştiinţă
realizat 51 la sută din planul arătu într-un ritm nesatisfăcător şi condiţio suprafaţă de peste 2.000 hectare. Dar Rebutul a fost redus la numai Aşa-i la început francez pro}. Frederic Joliot Curie în
rilor de însămînţări şi s-au însămân narea şi tratarea seminţelor. Cînd au 1,42 la sută faţă de 3 la sută — Nu-mi vine să cred că la început legătură cu lansarea satelitului artifi
ţat peste 2.800 hectare. In raioanele de gînd conducătorii din aceste raioa cial. In această direcţie se spune:
Orăştie şi Ilia, s-au însămânţat 1.326 ne să ia măsuri pentru mobilizarea ce folos că nu s-au însămânţat decît admis. Ca orice lucru, la început a fost gospodăria a avut doar 4 cai, şi 3 „Această mare biruinţă a omului este
hectare şi respectiv 1.059 hectare cu ţărănimii muncitoare la îndeplinirea 206 ha. Intr-o situaţie şi mai rea se Un aport deosebit la obţine mai greu. Nu se ştia muncii cu oa- -perechi de boi. ' Şi, aceste animale, un punct de cotitură in istoria civili
cereale de toamnă. In schimb, în res acestor sarcini urgente ? găsesc întovărăşirile agricole. Din cele menii> făcindu-se chiar greşeli. Oa dacă le-aţi fi văzut atunci... Era vai zaţiei, Omul nu mai este înlănţuit de
tul raioanelor s-a însămânţat o supra aproape 3.000 hectare cîte trebuiau să rea acestor rezultate l-a adus e- menii nu ştiau cum va -fi în gospo ¦şi amar de ele, slabe, pipernicite. Doar planeta sa. Satelitul artificial permi
faţă extrem de mică. In raionul Hu Condiţionarea şi tratarea seminţe însămânţeze întovărăşiţii, n-au fost ara chipa condusă de tov. Iosif Sîr- dărie. Unii dintre ei mai şovăiau. In un singur cal, era mai de dai doam te să se afle multe lucruri care ne
nedoara numai 15 hectare, Brad 30 lor, executarea grabnică a arăturilor, bu, care şi-a realizat norma în cuvinte ¦puţine, era greu. ne. Ş i totuşi numai aiit a avut. sînt incă necunoscute şi să se facă
hectare. Alba 191 hectare, Sebeş 199 pentru ca pământul să se aşeze pînă proporţie de 125,70 ,!a sută şi observaţii asupra razelor cosmice cu
hectare, iar în raionul Haţeg nu s-a cînd sămânţa va fi pusă în el, sînt o energie uriaşă şi să se studieze de
însămânţat nimic. lucrări care nu pot suferi nici o în- te decît 762 ha şi însămînţate abia 31. brigada utemistă condusă de tî- Atunci, s-a formai un nucleu dintre — Dar acum, ce avefi? — întrebă asemenea folosirea lor pe pămint.
tîrziere. In raioanele Brad, Haţeg, Hunedoara năru! Gheorghe Ghibu, care lu- oamenii înaintaţi din sat, care erau nerăbdător unul.
Timpul fiind destul de înaintat şi şi Sebeş, întovărăşirile agricole n-au crînd la turnarea de jgheaburi mai hotăriţi şi s-au aplicat, de lucru. Folosirea în viilor a acestora era
cunoscînd că perioada optimă de însă- Dat fiind că în regiunea noastră, însămânţat nimic. şi-au depăşit norma cu 20 la su-; Printre ei se numărau Nicolae Ca- — Acum! — şi fafa preşedintelui imposibil de 'prevăzut. Acum cînd a
mînţare a cerealelor de toamnă, sta o mare parte din culturile de toamnă tă şi altele. se . veseli dintr-odaiă. Acum avem
bilită de inginerii agronomi pentru re se însămânţează după porumb şi car multe. Eu am să vă spun numai des devenit cunoscut că un asemenea, lu
giunea noastră este pînă cel mai tîr- tofi, sfaturile populare şi organele a- coveanu, Dumitru Dura, Ilie Neamţu.
ziu 20 octombrie, zilele care urmează gricole trebuie să mobilizeze pe toţi Comitetele raionale de partid şi sfa pre care le am în minte.. Nu am vre cru nu numai că este posibil ci şi a
sînt hotărîtoare pentru reuşita însă- producătorii* agricoli, să elibereze — fost aplicat în practică, se deschide un
mînţărilor de toamnă. Deci este nece în primul rînd — terenurile ce ur turile populare raionale au datoria să Piese din oţel peste plan Aceştia, împreună cu alţii, au începui me să povestesct ciim. şi cînd au fost larg cimp de activitate pentru crea
sar ca în aceste zile organizaţiile de mează a se însănânţa. Cu toate că munca politică de la om la om. Mer
partid, sfaturile populare şi organele pînă în prezent pe regiune s-a reali sprijine mai temeinic1 organizaţiile Şi la turnătoria de oţel bă geau pe la ţărani pe acasă şi-i lă făcute, dar din 1950 şi pînă-n 1957 ţia oamenilor de ştiinţă. Această la
agricole, să desfăşoare o largă muncă zat 59 Ia sută din planul recoltărilor de bază şi comisiile de conducere din tălia pentru realizarea angaja mureau despre munca in colectiv. A- s-au făcut, s-au născut şi s-au mai tură paşnică a ştiinţei va da naştere
de porumb şi 75 la sută din planul la o întrecere bună în care Franţa
gospodăriile colective, precum şi co mentelor luate în cinstea zilei poi, s-au ţinut conferinţe la căminul cumpărat: 28 de, boi, 17 vaci, 461 oi,
mitetele de conducere din întovărăşi de 7 Noiembrie, se desfăşoară cultural, cu teme privind colectiviza 15 cai, 10 scroafe, 10 capele tineret poaie să participe dacă vom depune e-
cu avînt. Echipa de turnători rea. bovin, o secerăioarc-legăitoare, un ele
forturi mult mai mari în domeniul cer
rile agricole, să mobilizeze toate for condusă de tovarăşul Simion A- încetul cu încetul, numărul familii vator, 4 semănători păioase> 4 semă
ţele de care dispun pentru începerea remie, lucrînd la piese pentru lor celor care erau de acord să intre nători porumb, 22 prăsitoare, 20 de
din plin a însămînţărilor. Pentru a- uzina de semieocs Călan şi la in gospodăriej a întrecut cifra 50. care, o moară cu ciocane.
ceasta, se cere ca munca să fie în aşa minoare, a turnat piese de oţel In luna. mai, a anului 1950, cifra a-
— Dar, ce s-a construit 7
fel organizată încât să nu sufere nici de bună calitate, depăşindu-şi | junsese la 72 de familii. Cu aceştia s-a E. USCAR
politico-organizatorică pentru mobili recoltărilor de cartofi, în raioanele o lucrare. XXXXXX inaugurat in aceeaşi lună, G.A.C. (Continuare in pag. 2-a) cetărilor ştiinţifice.