Page 27 - 1957-10
P. 27
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 876
Reînvie activitatea cuitural-artistică SOI IU I F I E Y IE 'OOOOOOOOO-’O CO O O O O 00-00-00 ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
ÎNSEMNĂRI 3
8
8
la Ourasada Au fost, sînt şi credem că 8
v-or mal fi, bineînţeles cu deo 2 ) omnu 8
Am intrat în t&âfîină. In a- sa „Bărbatul fără opinci", a sebiri. D-e pildă, bufetele din Domnii’ Teodor ăsta, este. de me tiv că are ceva treabă pe la niş 8
trecut erau nişte localuri în ca
ceste seri lungi, la căminele făcut un turneu în satul Vica. re se serveau mâncăruri (de o- serie morar. Profesia actuală insă te rude> a plecat — pentru „puţin" 8
bice-i reci), aperitive, prăjituri, este aceea de plimbăreţ. Are capri
culturale activitatea începe să Gu mult elan,şi talent inter- băuturi, etc. ciile lui. Cîtid ti aplică strechea o zicea el — şi plecai a fost. S-a în 8
ia aşa peste cimp şi ...direcţia Alba tors tocmai a doua zi. Ih acest timp 8
reînvie după i}Vacanţa de vară", pretază rolurile -din piese învă In prezent există bufete mo 8
cî-nd -ariimaturii vieţii cui tur-a-l- ţătoarea Vlrginic-a Dobrotă, u- derne în care se găses-c mîn- cei care-l aşteptau s-au pornii să-i 8
căr-uri calde. Un as-tfel -d-e bu
â.rtistice de ta sate — învăţătorii temistul Cornel Negriiă şi se fet a luat denumirea de „Bufet Iulia. De Ia Mihalţ la Alba Iiilia scornească uti cîntec: 8
expres". In viitor, nu se ştie,
s-au aflat îrt concediu. cretarul comitetului comunal da-r poate vor lua fiinţă bufe e o plimbare plăcută, nu-i aşa? A- ...Macină mai iute moară 8
te „teleghidate" (sau cine ştie
Şi liâ eăffliinul OUl'tU'Ml d-ih U.T.M. — tov. Augustul Andri- cum). In orice caz diferenţă în iunci de ce n-ar face-o? Numai că Că alţi saci aşteaptă afară! 8
tre bufete, a-fos-t, este şi va îi, şi plimbările astea dese, costă pe foarte
cumunia Gura sada, odată cu re oa. aceasta în sensul transformă mulţi ţărani muncitori aşteptare şi Tare ăş măcina eu bine 8
rilor şi al progresului. pierdere de vreme. Pe Ungă faptul Dar dom’ Teodor nu mai vin e.. o5
deschiderea noului an şcolar, Brigada artistică de agita 8
corpul didactic a trecut la reac- ţie a avut o vacanţă mai lun Şi-acum, -dacă s-a ajuns să Ei, dar pînă la urmă, totuşi doni‘ 8
liviz&fea muncii în cămin. gă... Ultimul program prezen se arate diferenţia dintre bufe că-i plimbăreţ, donmu’ Teodor mai Teodor a Vehit, numai că a venit.* 8
tat pe scena căminului a fos-t te, e b-i-ne să se spună ce-via în 3
Aşa sc face că directoarea prin luna august. Componenţii legătură cu bufetul din Căian. vîncază ctie o ţuică, un purceluş la pe patru cărări. Cînta şi el.
căminului cultural, -iov. Doina brigăzii, în frunte cu utem-istul Da, pentru că bufetul din Că-
Ceriejan, şi-a adunat Cei 10 Viofel Muntean-u şi contabila lian nu este nici „Bufet expres", grătar etc. Aceasta aşa, fiindcă-i in 6- „Mama mea cînd m-a fadut 8
componenţi ai echipei de teatru Sfatului popular comunal tov. nioi „teleghidat"; ci e un bufet
şi ia pus în repetiţie piesa „Cu Ioana Pă-răian-u, sî-nt hotărîţi ca „model". biceiul d-tui. Dar, el mai are in o- Butelcuţa mea, 8
oiştea în gard". De altfei, echi încă înainte de căderea primilor bicei şi alte asemenea apucături. Mi-o legat sticla de gît 8
pa’ de teatru din Gura sa da a fulgi de zăpadă să prezinte cu Şi oa să vă convingeţi de Butfelchţa mea“. 8
brigada un nou program bine aceasta, e bine să arătăm spe Program de voie 8
avut rezultate şi pe luna sep pus la punct. cialitatea bufetierilor. Aceşti bu Halterofilul 8
Ia laboratorul de chimie al şcolii medii mixte din Haţeg, elevii se tembrie, cî-nd a prezentat piesa fetieri ştiu să servească de mi De baştină, domnii’ Teodor e din 8
pregătesc cu sîrguiiiţă pentru însuşifea practică a cunoştinţelor de chimie „Se-mprăştie norii", iar cu pie- Şi echipa de -dansuri -a cămi nune clienţii. E suficient oa un Alba Iulia. A renunţat la serviciul Are morarul ăsta, pe lingă
client să aştepte mai multe alte 8
IN CLIŞEU! Hilda Andraş, Petru Ciot şi Maria lovu* din clasa zile pînă cînd prinde vestea că
a IX-a, experimentează în laboratorul şcolii lor prepararea acidului clbrhi- o
dric. a sosit berea şi s-a lămurit. Da,
pentru că pe lîngă faptul că .ce care l-a avut la moara ,,Nicolae „calităţi" şi calitatea de a ridica gre 6
tăţeanul e obligat să aştepte utăţi. Cum s-ar zice, e halterofil 8
pînă cînd „prinde" vreun „ţap", Bălceseu" din oraşul pomenit şi a 8
nului, sub instruirea „vătafu ¦are şi „fericirea" să constate plecat la Mihalţ. Sosind aici, s-a Numai că în loc să ridice greutăţile, 8
că paharele au mi-ros de mi apucat vîrtos de transformări. Aiît aşa ca Silviu Cazan de pildăt ridică 8
lui" Virgil Mihăilă, nu rămîne titei orii de alte mî-ncăruri. de multe a transformat, de nici el
sacii cu griu. Nu-i ridică să-i ducă 8
mai pe jos. Ultimul repertoriu, La fel, pentru a da un aspect nu le mai ştie. Pînă şi din noapte în moară ci, îi azvîrle din moară 8
multicolor bufetului, bufetierii
alcătuit -din cîteva jocuri fe lasă feţele de mese necurăţite a făcut zi, iar din programul de zi afară. De nu vă vine a crede între- 8
impregnate cu roşul resturilor
cioreşti c a : „Bătuta" şi „Raţa", de mititei sau ou cenuşiul scru al morii, a făcut unul de noapte şi baţi-l pe iov. Ştefan Breaza ori pe 8
mului de ţiga-re. Consumînd în
prezentate în satul Vioa, au fost felul acesta, un „ţap" sau o invers. /Işa că moara s i ă . mai mult tov. Nicula. Şi unul şi altul pot spu 8
halbă de bere, oricare cetăţean
mult apreciate. Flăcăii vioi din se simte dator să „felicite" pe închisă decît deschisă. Domnii’ .Teo ne cum au simţit... puterea ursului, 8
responsabilul bufetului respec dor, are program de voie. Închide atunci cînd 8
Gura sada pregătesc alte- jocuri tiv, care poartă „atîta grijă" au cerut domnului Teo 8
Dausatorti clubului „Alexandru Sahia" de ale destfălhării corului. Şi iată prin care îşi vor arăta din nou bunei deserviri. moara citul ti vine — cum s-ar zice dor să respecte rîndul la măciniş. 8
a forma un taraf de muzică măiestria.
Pe întreg cuprinsul regiunii populară romînească şi de-a pre cîteva din e ie : Nu în măsură Dacă bufetul din Căl-an a a - — pe chelie. In general face acest Drept răspuns, domnu’ Teodor le-a 8
noastre form aţiile artistice ale găti cîţiva solişti vocali, care, Intîmplarea a făcut ca pînă lucru în zilele de repaus, în fiecare luat sacii, i-a aruncai afară, apoi 8
cluburilor muncitoreşti şi cămi Suficientă s-a căutat a se im nu de mult în, comuna Gura- juns să fie un bufet „model", zi de luni din săptămînăt şi foarte „îndrăzneţilor" le-a arătat drumul 8
nelor culturale, fac intense pre sub conducerea dirijorului Şte sada să nu existe un tovarăş
gătiri pentru a întîmpina cum se fan Răduţ, -vor prezenta în cu- prima în cor disciplina liber con priceput în de-a-le corului. Iată clienţii se î-ntreabă: ce va -a- des în zilele a căror dată crede el spre casă. Aşa că oamenii s-au îrlidrs 8
tînd programe muzicale pe sce simţită şi seriozitatea, âtît de însă că de data aceasta se -a- că-l favorizează să ciştige la loto tot cu grăunţe in loc de făină. 8
cuvine măreaţa sărbătoare a ce nele Hunedoarei. flă aci şi învăţătorul Mircea junge acest bufet în viitor ?
necesare îfitrio formaţiune ar sau la pronosport. Astea sint zilele 8
lei de a 40-ia aniversări a Ma Au rămas de.,» căruţă
rii Revoluţii Socialiste din Oc tistică. S-au Creat anumite fa de 14, 16, 19, 23 şi 24 ale fiecărei S-a umplut sacul 8
tombrie. Aşa de pildă la clubul Dacă formaţiile maj sus a- 8
mintite muncesc cu drag pen voritisme faţă de unii corişti — Stoichiţoiu care — spune-s-e — luni. Argument concret) luna sep Nu s-au umplut sacii de făină. S-d oo
„Alexandru Sahia" al Combina tru a fi bine pregătite cu ocazia ştie să mînuiască o baghetă de
tului siderurgic „Gh. Gheorghiu- sărbătorilor ce urmează, nu a- pe de o parte, — iâr pe de altă dirijor. Se pare că tovarăşul tembrie. umplut sacul în care domnu’ Teodor 8
Dej" din Hunedoara, ansamblul celaşi calificativ se poate acor
da corului combinatului, respec parte, a existat la dirijorul co 8
de dansuri populare, sub condu tiv fostului cor al combinatului 8
cerea tov. T. Burducea, se în- din Hunedoara, întrucît acesta rului o atitudine neprincipială, Stoichiţoiu şi-a făcut planuri Numai că programul d-Iut, nit prea a turnat fără normă comportări tiîîte 8
tîlneşte de două, trei ori pe săp- în prezent nu există. mari, intenţionînd să scoată din se potriveşte cu cel al cetăţenilor faţă de cetăţeni, nerespectări ale 0-
ba uneori jignitoare faţă de o care au de măcinat şi din această
tămînă pentru a face repetiţii. Iubitorii de artă din regiunea
noastră îşi reamintesc cu plă parte din corişti. De asemenea anonimat talentele ascunse p-rin bligaţiilor sate de om care a fost 8
Pe lingă jocurile „Invîrtita de rândurile poporenilor şi printre pricină se îniîmplă destul de des să pus acolo să deservească cerinţele, 8
pe Someş" şi „Rarul", pregătite Comitetul de întreprindere nu a salariaţii sfatului popular. Cu vezi cite 40—50 de oameni aşiep- ţăranilor muncitori.
anterior, ansamblul a pus mai noscut ca un element conştiin
rece'Ht în repetiţie o suită bă căutat să-l sprijine pe diri 8
iind pe ta uşa morii, .pîndtndu-l şi Mihălţenii, mărturisesc Cil alean 8
jor; nu i-a controlat activitatea
rugîMu-l să le-o deschidă. o reatilăte tristă • la moara noastră 8
de zi cu Zi a acestuia. Oare
cios, învăţătorul Stoichiţoiu va 8
metodele peiitru atragerea noi pune pe roate corul din Gura- ,,Macină mai iute moară“ a tiMat şi i-a adunat". ÂU avut mo 8
lor elemente şi menţinerea lor în sa-da. ral pe unul Ioaii Petruşcă apoi pe 8
cor, au fost ele cele mai juste ? L. GH. lntr-o zi, domnii‘ Teodor a apărut loan Tirnăveami. Lanţul Şldbiciuni- 8
S-au folosit uneori metode — hai în Mihalţ, dimineaţa pe la ora 8. lo'r celor de ta moara „NtCOlae Băl- 8
8 Oamenii, veseli că pot măcina, fără cescîi“ din Alba Iulia căre numesc 8
să-i spunem „de Constrîn- 8 d- 8
8 8
năţeană, un dans făgărăşan şi cere de puternicul şi bine instru gere", prin administraţie. Corul In Plopi, cămin cultural § să aştepte prea mult s-au pornit fn'orari ta Mihalţ, s-a continuat 8
un dans maghiar. 8 să descarce sacii. Dar doinnu' Teodor ctim cu Teodor Lăpădiiş.
itul cor al combinatului, acela ca nu a fost o unitate bine înche^ nOU s-a dovedit om de principiu; nu şi-a Oo
Bine al fi să se gate...
De semnalat este faptul că re în repetate rînduri a reprezen gată, alcătuită din elemente Ce îlw I. MUNTEANU
,
ansamblul, care iniţial era for tat regiunea la concursurile fi nu au urmărit aici anumite „in Şi comitetul de cetăţeni din sa (După corespondenţa tov. 8 călcat nici acum obiceiul. Sub mo C. NlCODIM 8
mat din patru perechi de dan nale ale ansamblurilor sindica terese" persoiiaie, Ci dimpotri tul Plopi, comuna Bretea Stre- r M. Găti Căian)
satori, a crescut la 12 perechi. le şi de fiecare dată s-a bucu vă, totul a fost clădit pe nisip, iului, raionul Haţeg, are o acti 8 0000<O000000000000000600000000000000000000000000OOOO0000000000*00
OO
Printre artiştii dansatori frun rat de însemnate succese. de formă, ca să nu zică lumea vitate bogată.
taşi ai ansamblului sînt şi coc-
sarul Petre Gheorghe, electricia Iată însă că hunedorenii au că nu a existat preocupare. Ajutat şi îndrumat de către
nul Ilie Nicolae, cocsara Flori-
rămas doar cu amintirea, pentru Dacă chestiunile arătate mai Comitetul executiv al sfatului L A RESTAURANTUL w Cooperativa de invalizi
oa Tîţon-i' şi Anca Maianov de că din motive neîntemeiate, re sus nu au fost puse în discuţia popular comunal, cu ajutorul ţă m x n a o G jn.’n a Ba
la I.C.SvH. numitul cor , s-a dezlînat, s-a comitetului"' "de întreprindere al ranilor muncitori din. sat,, comi „C R IŞU L" B r a d „ P ro g resu l din Deva,
destrămat, spre dezamăgirea a- combinatului din--Hunedoara, .ar tetul de cetăţeni ă reuşit să
Pentru Creşterea de noi cadre celora carfe au apreciat îh trecut fi bine ca măcar acum, în cea cOnstfUtăică în comiihă 'Un"că se găsesc zilnic 12 sorti Piaţa'U nirii nr. 15,
necesare ansamblului de dansa munca activă şi calităţile lui. sul al doisprezecelea să fie puse. min cultural nou. Pe lingă fap mente preparate de bucătărie. execută pentru instituţii,
tori, în cadrul clubului „Alexan Sîntem convinşi că la combinat tul că locuitorii de aici şi-au a- întreprinderi şi populaţie,
dru Sahia" a luat fiinţă şi un Oricît vor căuta foştii corişti se va naşte un cor nou, mai chitat majoritatea sumelor din Mîncare caldă şi bere la
cerc coregrafic, alcătuit din 3 şi chiar unii din tovarăşii care puternic, mai călit, în care ade ăutoimpunere. ei au ajutat la pahar toată ziu a ; vin de ma firrn?, numere de bi
grupe a 30 de copii, programul răspund de munca cultural-ar- văraţii artişti vor şti de la bun construcţia căminului şi prin să cu 8 lei kg. ciclete şi maşini, ca şi
lor de repetiţii desfăşurîndu-se început ce au de făcut. muncă voluntară cu atelajele şi orice altfel de lucrări
bisăptămînal. Comitetul de în tiistică a combinatului să sus braţele. In fiecare seară muzică. similare.
treprindere al Combinatului a- ţină că destrămarea a survenit Hunedorenii aşteaptă. Restaurantul angajează şi
cordă atenţia cuvenită pregătirii în urma unor cauze independen S-a evidenţiat ţăranul mun serveşte la domiciliu: mese Execuţia lucrărilor Se face
¦copiilor din acest cerc, pfocu- te de voinţa lor, adevăratele GH. LUPAN citor Ionel Cimpoper. comune, reuniuni, întruniri, pe tablă, dată de olient sau
rîndu-le echipamentul- necesar u- baluri şi chermeze. de cooperativă.
n-e-i bune desfăşurări -a lecţiilor. motive trebuie oercetiate în al
In cadrul aceluiaşi club, o bu Comenzile se pot adresa
nă activitate desfăşoară şi or tă direcţie, iar analizarea lor l-a sediul cooperativei.
chestra simfonică. Repetiţiile or
ganizate cu regularitate, denotă profundă va aduce lumină în a- URECHILE ŞI CAPUL Preţu-ri convenabile; plata
că tovarăşii componenţi ai or cest mare semn de întrebare al se poate face prin virament
chestrei se pregătesc la rîndul sau numerar.
lor pentru întîmpinarea marii activităţii culturale din combi
sărbători.
nat. Odată-n tren, un călător, „De-ar fi la capul dumneavoastră,
Lăudabilă eşte iniţiativa co
Sîntem convinşi că tovarăşii Ce ocupa un loc Ungă fereastră, Aţi fi măgar adevărat". i—'t——•r-'i—‘i—>r-» >—1/—'t—>/ j
Ii spuse altuia, surîzător:
din comitetul de întreprindere ' „Scuzaţi-mă... dar dumnevoastră, Morala e din cele vechi ll.A P.L* „Cor*vm“ j
al combinatului nu se simt prea Aveţi nişte urechi, ce-mi par, Şi sună cam destul, de clar: i Hunedoara i
bine la umbra succeselor trecu A fi urechi ca de măgar". „Nu te atinge de urechi,
te^ de aceea le-am face propu !Al doilea călător, privindu-l, Cind tu ai capul de măgar" ! t . ,j
nerea să mediteze asupra unor t aduce la cunoştinţa publicului )
probleme, care s-ar putea întîm- Ii spuse încet şi răspicat: ADRIAN RADULESCU <
I consumator că a -deschis în 1
mitetului de întreprindere şi a pla să fie principalele cauze Oraşul Muncitoresc Hunedoa
ra un mare Complex de aii• -j
VV\AA^/VVVVNA/WVVVV\^/'<**\Z*VVVV'y\f>rN/ rVrV W W 'A W /V W W v V /V W V 'A W V 'W
mentafie publică:
RESTAURANT
bani şi să iasă şi producţia la hec BERĂRIE
tar ? Cifi boi să contractăm şi citi
bani să iasă la fiecare pereche? Cît COFETĂRIE
lapte trebuie să producă vacile ?. Cit
lapte să dea oile, cită lină? Citi porci Se servesc cele mai alese
să îngrăşăm 9 Ciţi purcei să se vin-
dă şi ciţi să ţinem? Cite vaci trebuie [ mîncâruri culinare, preparate j
să fete 9 Ciţi viţei să se vîndă şi
cîţi să creştem? Cit să aducă gră 1 de maiştri bucătari veniţi spe- 1
dina ? Cit trebuie unei familii, pen
tru a trăi bine? Cît... — şi un altul h .O su rp m â p iS a jfâ p a h h face [¦ cial din Bucureşti şi vinuri J
intră în vorbă: famiiiei d -ftâ
DRUMUL SPRE MILION m u im.ifafi/o?* d 4 m (11 diinn cr.eplep man i rpennnummiittpe. nod- -j
— Cum Să facem ca ta anul să gorii.
fie construită o maternitate de scroa
fe? Cum să organizăm munca, pen L MUZICA ALEASA ]
tru a avea la anul o magazie de
(Urmare din pag. 1) Păi, cum să nu se ajungă. Cînd 18.000 lei, iăuraşi in valoare de 18.000 cereale, cu capacitate dc 50 de tone DANS, ANTREN ^1
or văzut oamenii ctie ' s-or . făcut la lei şi boi î n ' Valoare de 40.000 lei. şi o groapă de siloz de 38—40 tone?...
— In acelaşi interval s-a construit colectivăI au inceput să curgcf cu gră In total 286.000 lei, venit pe un sin [ Restaurantul este deschis ^
un pătul pentru poriUnb Cu o. capa mada. Şi a mai fost ceva. Am cişti- gur an. Nu-i rău! Multă vreme i-a frămînlat . milio f de la orele 10 dimineaţa şi 3
citate de 5 vagoane; s-u construit o -gat bine. Dacă ne uităm ¦puţin ¦la ci nul. Piuă noaptea tieziu, mi-şi ter f. pînă la orele 2 noaptea. \
groapă din ciment, pentru însilozarea frele astea — şi preşedintele aşternu Cît şi cum ? minaseră planurile. Se vor mai în
furajelor, cu capacitatea de 62 tone; pe masă -un fel de. grafic:- Iaiă-l: truni ei... oo**¦?¦ ¦
s-a construit un saivan pentru oi ; Seară. Era şedinţa consiliului de
S-au amenajat 8 grajduri / s-au con Mai e ceva t
struit ateliere de rotărie, fierărie, ttm- 'B'm m m ^ a ta m f o m ă Combinatul siderurgic
plărie şi lăcătuşerie. Şi altceva nu mai P R O D U C Ţ I A LA H E C T A R ÎN KG înainte de a părăsi gospodăriat cind
ştiu — încheie preşedintele. Sector particular credeam că ştiu destule, la poartă, 8 M t/W T L i M Oheorghiy - Dej
';G. A. C. colectivistul Ion Fera, mai spuse ceva:
Ascultătorii, după ce au auzit toate
cele spuse¦ aii rltgat pe preşedinte să-i Anul 1953 1955 1957 1953 1955 1957 — Am auzit că vreţi să scrieţi ?*i<t?o<Ot*>>ih citAornigSatcjrHue.TaueMzîlnnăeoafeiodlodtneătoouv2acr5rag3Nale1irnf.iţcăa8rmeurî,i.
însoţească prin colectivă. (Poate, nu cultura despre colectiva noastră. Bine! Vă
l-au crezut). După vreo citeoa ore, puteţi nola că noi, colectiviştii, sîn
Cină au revenitj erau frînţi de obo Grîu 2100 2200 2102 1400 1200 1150 tem mulţumiţi cum trăim. Ce să vor
seală. Preşedintele i-a purtai cam re besc despre alţii. Eu, care înainte, de
p ed e: dar acum s-au convins că Li 1600 1400 —. pe cele 3,5 hectare obţinem vreo *
s-a Spus adevărul, ba au adăugat chiar »
ei că au văzul camionul colectivei. 1.000 kg griu, precum şi porumb, a-
Porumb 2000 2400 — OO^Op Mo 0 O. ¦¦¦?****?<¦*>lmore—————is,erzfseilriăitlldereceuzacăontrtdrriugiuicaş,pişireăiin, izc,iudmariurmşeaamzoă-: ţ
Familii, grafic şi mii de lei cUm> fiind colectivist am să primesc O cu *
Oo o “
Inir-altă zi, acelaşi preşedinte vor — După cum vedeţi, în iot timpul, conducere. Ca în fiecare an, se strîn- încă odată pe atîta din toate. Ba şi <?0 ^
bea unui grup de colectivişti: in gospodărie s-a produs mai mult, seseră să discute despre plaiud de vii *
decît la cei din sectorul particular. tor. Acum se punea problema anului bani. La fel se pot lăuda şi colecti ^6 o ° 0 ° a > ' •>
— Ştiţi voi, cite [amilii sîntem acum Eu eted, că în anul ăsta, vom scoate 1958.
în colectivă'/ Care nu ştie, să afle vreo 3.000 kg porumb boabe la hectar. viştii Ilie Neamţu, Dumitru Dura, o ® o OJ ;>
acum că sint 155 familii şi lucrează Numa‘ cu astea îi convingem pe oa Dacă ar fi să redăm clte s-au dis
429 ha. Mai am la mine 9 cereri de meni. Cu faplele. cutat aci, ar fi nevoie de multă htr- care înainte de a fi în gospodărie nu XJo,
VittdTe în gospodărie. Printre cei care tie. Fiecare, se frămînta să-şi aducă
au făcui cereri se numără Ilie Bă Preşedintele vru să plece, dar îşi 0 contribuţie cît mai de preţ. O ducea ca aici. Aproape toţi um ka M & şw ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦O*¦¦¦ — fochişti, X
diţă, Ion Crişan şi Ion Fale, pe care aminti ceva şi rămase. — manevranţi. %
cred că îi vom primi cu dragă, inimă. — Fondul de bază a ajuns la ne-ain construit case noi. După ctie m m tert cGmNTm
— E i! Era să uit, — şi scoase un 721.000 lei, iar la anul trebuie să a- De asemenea, angajează şi Z
— Da‘ cum se face că s-a ajuns carnet din buzunar. Ii deschise şi con jungem la milion — spuse preşe ştiu, , doar 6 sau 7 familii de co.ec* ia n e . muncitori necalificaţi, pentru *
la cifra d e ' 155 ?. dintele. Dar... — şi întrebările înce diferite lucrări. *
tinuă. — Puteţi spune şi altora că-n pură să curgă şuvoi — ...dar, cum să fa livişii mai trebuie să-şi facă locuinţe. 'LA TOATEM A6 AHNELE
cem să crească gospodăria ? Cum să Doritorii se vor adresa Ser¦ l
anul ăsta am mai cîşligat bani şi La utilii VOT avea şi aceştia. ^ ALIMENTARE o»n BE6IUNE
cu altceva. De pildă, oiţe au adus un facem ca fiecare. Foleptivisţ şă aibă viciului Cadre şi înv- -
venit de 70.000 lei, grădina 120.000 a întreprinderii. X
lei, pe lapte de vacă am primit 20.000
lei. Am pîndilt porci în valoare de ?¦*¦ Se asigură de către între-
prindere cazarea şi masa. X
