Page 28 - 1957-10

Nr. 876
Ajutorul pe care trebuie să-l deaVIAŢA DE PARTID
propagandistul cursanţilor
A face educaţia politică a ma­
selor este o datorie de onoare
a fiecărui membru de partid.
Organizaţia de bază însărcmînd
pe un comunist să ducă munca
de propagandist, îi acordă o
mare încredere. Propagandistul
are sarcina de a ajuta pe
cursanţi de a-şi însuşi teoria
marxist-leninistă.
Voi arăta în calitate de pro­
pagandist ce ajutor trebuie dat date, explicaţii, notîndu-se pe lui. Drept urmare, cursanţii, îm- Lazîr Frenţoni, directorul şcolii. In de un singur fel, atît din punct poate mulţumi furnaliştii hune-
cursanţilor în vederea ridicării scurt conţinutul materialului. In- preună cu toţi comuniştii din încheiere s-a prezentat prima lecţie de vedere al compoziţiei chimi­ doreni, care doresc şi trebuie să
nivelului lor politico-ideologic. tocmirea conspectului se face secţiile respective, au mobilizat intituljată „însemnătatea internrvţio- ce, cît şi din punct de vedere dea patriei cantităţi sporite de
Luarea de notiţe
Cea mai simplă formă pentru
buna însuşire a lecţiei şi pentru
buna pregătire a răspunsurilor
sînt notiţele. Ele nu au un scop
în sine, ci sînt primele mij­
loace pentru o mai temeinică
însuşire a materialului predat.
Notiţele ajută cursantul să se
orienteze just, să reţină mai
uşor principalele probleme. De
aceea este necesar ca propa­
gandistul să controleze pe
cursanţi îndeaproape de felul
cum îşi i-au notiţele. La cursul
pe care-1 conduc participă, prin­
tre alţii şi tovarăşul A. Fi'lip.
La'început nu a dat răspunsuri
satisfăcătoare, tocmai din cau­
ză că nu lua notiţe bune. Vă-
zînd acest lucru i-am arătat
cum trebuie luate notiţele
în mod practic, lucru care de­
sigur a avut un efect îmbucu­
rător. Acum tovarăşul A. Filip
este printre cursanţii fruntaşi.
întocmirea planurilor
Planurile sînt cele mai scurte
forme de notiţe şi se întocmesc
pe probleme. Este bine ca la
început cursanţii să fie deprinşi
să întocmească planuri scurte
care să cuprindă patru - cinci
probleme, urmate de subpuncte.
In felul acesta avînd în faţă
un plan, cursantul va putea ex­
prima liber problema la care a
luat cuvîntuL
Este necesar ca propagaridis-.
tul să arate cursanţilor în mod
concr,et cum Se întocm, e.şte. .u.n
astfel de plan. Cel iriai bun Im
cru este ca planurile sa se faca
în cadrul unei discuţii sub con-
ducerea propagandiştii ui.
învăţarea de către fiecare
cursant să-şi întocmească sin-
gur planul va da o mare în-
credere în activitatea lui de vii-
tor.
In aîiUl de învăţămint';
1956-1957, îolostndli-mă de a-
ceaâtă metodă, am obţîh'Lt re­
zultate bune. Aşa pildă
cursanţii Petre Danciu, Avram
Rernus, Gheorghe Ampoinţan,
Ioan Coman şi alţii au reuşit
să-şi facă singuri asemenea pla-
nuri de lecţii, după care în ca-
drul convorbirilor au putut să
exprime liberi problemele.
Există posibilităţi pentru îndeplinirea
planului de contractări şi achiziţii
la toate produsele
(Urmare din pag. l-a ) organele cooperativei, se va
>giu, Baia de Criş, au fost doar
afişate unele panouri în legătu­
ră cu contractările, fără să se
mai stea de vorbă cu cetăţenii,
fără ca cineva să lămurească
acţiunea aceasta atît de impor­
tantă. Lipsa provine direct din
neglijarea formării unor echipe
de agitatori care să popularize­
ze acţiunea de contractări şi a-
chiziţii.
O altă lipsă în care au per-
sisTat"unele*"cooperative ş f chiar
U.R.C.C. Orăştie şi Alba, în pro-
blema contractărilor de cartofi
a fost aceea că oamenii s-au
lăsat „mai moale", gîndindu-se
Ia o eventuală reducere a cifrei
de plan. Pe lingă aceasta, aci
s-a făcut acordarea de avansuri
la întîmplare şi fondurile aloca­
te nu au putut acoperi cerinţe­
le producătorilor agricoli, care
în situaţia aceasta s-au îndrep­
tat cu produsele pentru valori­
ficare spre piaţa neorganizată.
Nici organele politice nu au
acordat atenţia cuvenită acestei
acţiuni. De cele mai multe ori
organizaţiile de bază s-au mul­
ţumit să analizeze în şedinţă
mersul contractărilor, să întoc­
mească noi planuri de acţiune,
fără să urmărească concret în­
deplinirea sarcinilor prevăzute
în aceste planuri. La sfaturile
populare comunale sarcina a
fost repartizată „tehnicianului a-
gricol care, în colaborare cu contractare este relativ scurt. I.C.R.A. Devia. " vV' ' ‘ “ *\
Conspectarea
materialului
A întocmi în mod just cons-
pectele este o treabă mai corn-
plexă, de aceea propagandistul
trebuie să explice cursanţilor că
conspectul reprezintă ceva mai
mult decît planul, dar nu este
o copie a textului. Conspectul
poate să cuprindă cifre, fapte,
numai după ce întregul mate-
rial bibliografic a fost studiat,
Pentru ca aceste sfaturi să fie
înţelese de către fiecare cursant
este indicat ca în cadrul lecţii­
lor să se citească un fragment
din manual iar propagandistul,
împreună cu cursanţii, să des­
prindă ideile principale pentru
conspect.
Materiale documentare,
hărţi, grafice
Pentru o mai bună memoriza­
re este absolut necesar ca la
fiecare lecţie să se aducă şi să
se afişeze diferite materiale do­
cumentare. In timpul expunerii
propagandistul, folosindu-se de
ele, va ajuta cursanţii să-şi
memorizeze mai uşor lecţia. De
exemplu, graficele comparative
cum ar f i : creşterea producţiei
industriale a ţărilor socialiste
fiaţă de oele capital iste în anumi­ puse la Hunedoara, construcţia uzi­ mai mult. Pentru ca să ne îmbogăţim
te perioade, sau indicarea pe
hărţi ia oraşelor ce s-au construit
şi s-au dezvoltat în cursul pla­
nurilor cincinale, vor fi de un
real folos în însuşirea mate­
rialelor de către cursanţi. Din
păcate, la Simeria, această me­
todă se întrebuinţează de pu­
ţini propagandişti.
Ajutorul propagandistu­
lui în afara discuţiei
Ajutoarele arătate mai sus nu
sînt însă suficiente în însuşi­
rea lecţiilor. Este cunoscut că
însuşirea materialului este stu­
diul individual, adică munca
fiecărui cursant eu cartea. De
aceea nu este de ajuns Ca pro-
pagandistul să se prezinte nu-
ma- ja discuţii, să facă cuvîn-
^ jjjtfbdudttv şi să conducă se­
minarul, ci trebuie neapărat să
se ocupe de Cursanţi şi in in-
tervaiul de timp de la o şedin-
ţă la alta şi să-i ajute pe aceş-
tiu să se pregătească pentiu
convorbîrile ce urmează. De a-
semetlea el trebuie să se inte­
reseze de felul cum îşi petrec
timpul liber cursanţii, fecoman-
dîndu-le acestora cărţi de citit,
vizionarea de filme etc. In felul
acesta cursantul, văzînd intere­
sul ce-I poartă propagandistul,
se va strădui să facă totul pen­
tru a-şi însuşi materialul. Prac­
tica mea a dovedit că atunci
cţncj propagandistul se ocupă în
mod temeinic de cursant, se ob-
ţin rezultate frumoase şi în pro-
îngriji de realizarea planului'1.
Situaţii de acestea s-au ivit a-
colo unde a domnit superficia­
litatea: Beriu, — Orăştie, Sarmi-
zegetusa, Pui, — Haţeg, etc. A-
vînd în vedere că termenul pen-
tru efectuarea contractărilor nu
a expirat, situaţia în raioanele
rămase în urriiă, se poate în­
drepta. Pentru aceasta este ne­
voie însă de o îndrumare mai
competentă şi mai insistentă din
partea Uniunii regionale a coo-
Perativeior de consum.
In perioada care a mai rămas
pentru încheierea contractelor,
o sarcină de răspundere revine
organelor de partid şi sfaturilor
populare. Organele de partid
trebuie să îndrume şi să contro­
leze temeinic modul în care este
organizată acţiunea de contrac­
tare la unităţile cooperatiste, să
tragă la răspundere cu toată se­
riozitatea pe cei care manifestă
dezinteres în privinţa aceasta.
Sfaturile populare de asemenea
sînt obligate să sprijine acţiu­
nea de contractări şi achiziţii.
Comitetele executive ale acesto­
ra trebuie să îndrume cămine­
le culturale, să organizeze con­
ferinţe, adunări cu cetăţenii în
care să popularizeze rolul şi im­
portanţa acestei acţiuni pentru
asigurarea fondului centralizat
al statului.
Timpul care a mai rămas pî­
nă la încheierea lucrărilor de
vw ow jl m m v fM u W r ................. Pag. 3
Şcoală serală Furnalelor hunedorene, Lucrători fruntaşi
pe teme economice de la cooperativa
bunăm inereu d e c a lita te m aiLuni după amiază în safe de şe­
dinţe a Comitetului raional de partid „16 Fehruarie<(
Hunedoara, a avut loc' deschiderea
In prezent, fonta furnalelor tei în furnal, o scădere a pro- din Haţeg
festivă a unei şcoli serale, economice hunedorene este apreciată şi ductivităţii furnalului şi totoda-
de doi ani. In faţa celor peste 110
ducţie. De exemplu, după ce în- elevi cc s-au înscris să frecventeze peste graniţele ţării, ţara noas- lă grave deranjamente în bunul
tr-una din lecţiile din anul tre­ cursurile acestei şcoli, tov. IToria Jur- tră deveiiittd din importatoare mers al furnalelor din cauza re-
cut am discutat despre proble- ca, secretar al Comitetului orăşenesc de metal, în urma uriaşului a- ducerii permeabilităţii faţă de
ma reducerii preţului de cost, de partid Hunedoara, a rostit un cu- vînt al industriei, exportatoare gaze a coloanei de materiale,
am vizitat mai mulţi cursanţi vînt de deschidere, arătînd iftiportan- de fontă. Succesele obţinute pu­ golurile dintre bucăţile de mine­
la locul de producţie, la turnă- ţa studierii învăţăturii marxist-leni- teau fi şi mai mari, dacă ca­ reu fiind ocupate de fracţiunile
torte, fierărie, montaj, locomoti- riiste şi legarea problemelor studiate litatea minereului de fier între­ mărunte.
ve etc. Stînd de vorbă cu ei de practica construcţiei socialiste în buinţat în procesul de produc­
le-am arătat practic ce înseam- etapa actuală. Despre scopul şcolii ţie al fontei ar fi fost mai bună. Afirmaţia conducerii' exploată­
nă reducerea preţului de cost, rii Ghelar, că actualul sistem
explicînd concret căile reducerii şi sarcinile elevilor, a vorbit tov. Furnalul funcţionează bine de ciururi nu poate asigura o
dacă este încărcat cu minereu granulaţie satisfăcătoare, nu
la această acţiune pe muncitorii al mărimii bucăţilor. Dacă com­ fontă de bună calitate.
de aici. Astfel s-a reuşit ca în nală a Marii Revoluţii Socialiste din poziţia minereului se schimbă Eforturile aceleiaşi exploatări
aceste secţii să reducem preţul Octombrie şi a experienţei P.C.U.S.“.
de cost în medie cu 1,5 la sută. Această lecţie a fost prezentată de tov, mereu,'furnalele nu lucrează u- pentru a îmbunătăţi calitatea li-
Ioan Ardeleanu prim secretar al Co­ niform, consumul de combustibil monitei, prin instalarea unor ciu­
OARCEA NOVAC mitetului raional de partid Hunedoara. creşte, iar productivitatea scade. ruri vibratoare, eforturi lăudabi­
le, avînd drept consecinţă©îm­
propagandist N. Ni Trustul minier Hunedoara, de PAUL ROTHMAN,
care aparţin minele Ghelar, Va- bunătăţirea sensibilă :a calităţii esie unul dintre cei mai biini maiştri
Siir.eria du-Dobrii şi Teliuc, livrează limonitei din punct de vedere de la coopcraiivă. Zugrav de meserie,
combinatului siderită şi limoni- granulometric, dovedesc că exis­ el se îngrijeşte să. execute lucrări de
A4•am specializat tă bulgări, cît şi minereu mă­ tă la Ghelar forţe tehnice sufi­
runt. Sîderîta, înainte de între­ cient de bine pregătite pentru a cea mai bună calitate.
în U. R. S. S. buinţare în furnale se prăjeşte rezolva cu succes şi problema
(prin această operaţie, în ur­ livrării sideritei în limitele stric­ ANGHEL H0NDRU
In anul 1952 un grup de 4 tova- ţios l-am primit din partea ingineri- ma eliminării bioxidului de te ale granulaţiei prescrise şi profesează meseria de cizmar.
carbon, ea se îmbogăţeşte sim­ cerute de procesul tehnologic de Disciplinat în tnancăj meşteşugar cu
ţitor în fler). exploatare a furnalelor. o calificare înaltă ,el este pentru
ceilalţi lucrători un bun exemplu
Nici cazurile cînd din comodi­
Utilizarea în furnale a mine­ tate, organele C.F.U. au descăr­ de urmat.
răşi am fost trimişi în Uniunea So- lor Knopov şi Boldrev, şi a maisttu- reurilor amestecate, siderită cu cat în prăjitoare minereuri
FRANCISC BdTE
vieiică pentru specializare. Se înce- iui Mitin cu care ne-am împrietenit ankerită, cum are obicei să tri­ mărunte, destinate aglomerării, este de meserie vulcanizator. In
întrecerea ce se desfăşoară în cinstea
mită adeseori exploatarea Te­ cu toate că controlorul de cali­ zilei de 7 Noiembrie, el obţine rezultate
nei cocsochimice şi era nevoie de spe­ cît mai mult cunoştinţele tehnice des­ liuc, sau siderită cu limonită, tate s-a opus, pe viitor nu vor dintre cele mai frumoase.
cialişti în această muncă. pre o uzină cocsochimică, conducerea
Trebuie să recunosc de la bun în­ uzinei, a hotărît să frecventăm şi cum trimite în ultimul timp com­ trebui tolerate, vinovaţii urmînd
binatului exploatarea Ghelar, în­ a fi aspru sancţionaţi.
ceput că acest lucru m-a bucurat nes­ un număr de 150 ore la institutul greunează mersul acestora, ne­
cesită dese schimbări de reţetă
pus de mult. Despre industria sovie­ politehnic din Stalino. care dereglează regimul termic, Caracteristic în privinţa preo­
avînd drept consecinţă imediată, cupării conducerii minelor Ghe­
tică cunoşteam multe lucruri, dâr a- Deseori tovarăşii de aici, ne-au reducerea producţiei şi înrăută­ lar pentru calitate, este faptul
ţirea calităţii fontei, că echipa de la claubaj (alege­
cum aveam minunatul prilej de a tras la răspundere perttru mutica pe rea manuală a sterilului din mi­
nereu, în timpul trecerii pe ben-
le cunoaşte îndeaproape, de a le stu- care am desfăşurat-o în uzină. Aşa
dia şi de a vedea practic cum se de pildă, într-una din zile, şeful sec-
aplică. Ajunşi în Uniunea Sovietică, ţiei încălzire m-a pus să dau raportul
arri fost repartizaţi să facem specia de activitate zilnică în locul maistru­ Tehnica nouă recomandă de .zile transportoare) este descom­
Uzarea la uzina cocsochimică de la lui. Sincer să recunosc nu a fost de­ asemenea utilizarea în furnale pletată, încadrată cu personal
Stalino. Timpul de specializare, era loc uşor, dar am ieşit de la acest a minereurilor cu granulaţie neinstruit, fiind de foarte multe
relativ scurt, un an, aşd că tovă­ raport cu multe învăţăminte. cît mai uniformă. Standardul de ori întrebuinţată la alte munci.
răşii sovietici s-au gîndit să folosim Cit despre felul în care am fost stat pentru siderită, prevede li­ Or, se ştie, ce influenţă dăună­
în mod cît mai judicios fiecare oră. vrarea acesteia în trei sorturi : toare are sterilul asupra pro­
Pentru acest iucrii ni s-a întocmit un înconjuraţi în viaţa din afara uzinei, 0-10 mm. destinat aglomerării; ducţiei, productivităţii şi consu­
pfogram de activitate. Programul pre­ nu am de spus decît cuvinte frumoa­ sort 10-30 mm (numit de mineri mului de cocs şi calcar.
vedea trecerea noastră prin toate sec­ se. ,,durişcă“) şi sort 30-100 mm. Este de asemenea cu totul
ţiile uzinei, de la posturile simple Întorşi în fa;ă, am găsit lucrările Deşi există la Ghelar o sta­ condamnabilă atitudinea Condu­
pînă la cele mai înalte,» dublînd pe primei baterii de cocs în stadiu de ţie de sortare a minereurilor şi cerii Trustului minier Hunedoa­
titularii posturilor respective. Ţin să 50 la sută efectuate. Credeam că de cu toate insistenţele organelor ra, care, deşi are în permanen­
menţionez de la început că tovarăşii acum încolo va trebui să lucrăm sin­ de resort ale combinatului, care ţă organe de control tehnic la
cp care am lucrat au fost cei mai pentru a uşura munca tovarăşi­ Hunedoara, avînd o pregătire
buni din uzină. La fiecare post am guri. Dar şi aici, ajutorul specialişti­ lor milieri, 'au acceptat livrarea corespunzătoare şi practică în­
iiicfat cîte două săptămîfii; Perioadă lor sovietici a continuat. Tovarăşul împreună a sortului 10-30 cu delungată, au interzis acestora
de specializare petrecută în uzina Saveliev şi Borisov ne-au ajutat în sortul 30-100 mm, în minereul sa semneze orice act de consta­
cocsochimică din Stalino, a. cdjtstiţuiţ tot ’tiîîijţur ¦jfentr'u ca lucrările de con­ bulgări există' foarte multe tare a deficienţelor calitative,
pentru noi - o înaltă şcoală de califi­
fracţiuni mărunte" (0H0 mm), contravenind astfel tuturor le­
care. In tot timpul am fost înconju-’ 1 strucţie şi apoi de exploatare a ba­ alături de bulgări, depăşind gilor şi dispoziţiilor în vigoare
raţi de o atmosferă călduroasă, prie­ teriei de cocs să se desfăşoare în adeseori chiar 150 mm. Intro- în privinţa obligaţiunilor pro­
tenoasă din partea tovarăşilor sovie­ cît mai bune Condiţitirti. Experienţa dueîndu-se astfel de minereu în ducătorilor de a asigura calita­
tici. acumulată de Ia specialiştii sovietici,
p.e-a dat posibilitatea ca noi să lu­ prăjitoare, arzătoarele acestora tea produselor. Ce s-ar întîm-
încă din primele zile, conducerea crăm astăzi cu bateriile de cocs din sînt înfundate de minereul mă­ pla dacă şi combinatul s-ar si­
uzinei ai cărui director este tov. Si- runt, minereul nu se mai pră­ tua pe aceeaşi poziţie faţă de
miiteheo şi inginerul şef, s-au îngrijit sutele de consumatori de fontă
personal de munca noastră. Deşi noi plin, să asigurăm furnalelor cocsul
nu cunoşteam încă limba rusă, iar necesar. jeşte, fiind evacuat neprăjit. şi laminate din întreaga ţară?
tovarăşii sovietici nu cunoşteau lim­ Ing, GHEORGHE PAVEL Consecinţa : un consum supli­ Tovarăşii din conducerea Trus­
ba romînă, totuşi, pentru a nu scăpa şef adjunct al secţiei cocs mentar de coos-combustibil su­ tului minier Hunedoara trebuie
unele amănunte tehnice, legate de di­ Combinatul siderurgic Hunedoara perior — pentru prăjirea sideri- să înţeleagă că siderurgiştii hu-
feritele locuri de muncă, ei urmă­ nedoreni nu le cer minereuri de
reau aceste lacune ^ale iioâStre, ex- o o o o o o o c x x x x x x K x x x x > o o c o o a o c x x K x x x x î c a o c o o s < x x x } c o o c x x : ’ calitatea prescrisă în STAS pen­
plicîndu-Ie în limba romînă cu aju­ -SPO RT- tru că aşa vor ei, ci din dorinţa
torul dicţionarului tehnic ruso-romîn, de a da fontă mai multă şi
mai bună. Se impune deci o
pe care-1 aveau în permanenţă cu ei.
CrosiE M întfmphtâmin tot acest timp, un sprijin pre- colaborare mai strînsă între mi­
neri şi siderurgişti şi în special
î Noiembrie o preocupare mai susţinută a
trustului minier pentru îmbună­
tăţirea calităţii minereurilor.
LA DEVA
lă şi pe echipe li s-iau acordat Chimist NICOLAE CHiNDLER
Duminică 6 octombrie, premii în diplome, placheta şi Şef adj. al serv. control iehnic
C.C.F.S. oraş Devia ia organizat, material sportiv. calitativ din Combinatul siderurgic
într-nn oad/ru festiv, faza oră­ LA ORĂŞTIE Hunedoara
şenească a crosului ,,Să întîm- Pe străzile oraşului Orăştie Realizări ale
pinăm 7 Noiembrie11. La iaceasta s-a desfăşurat duminică, faza cooperatorilor
Pentru reuşita acţiunii este ne­ competiţie au piarticipiat . peste pe raion a crosului „Să întîm- PETRU PASCOTESCU
voie de multă operativitate. 140 de concurenţi, membrii ai pinăm 7 Noiembrie11. La aceas­ HAŢEG (de la subredacţia noastră esie cizmar, In afară de faptul că •dă
aolectivelor sportive din oraş. tă etapă au participat 105 con­ voluntară). întotdeauna lucru de bună „ calitate,
Buna organizare a muncii, in­ Rezultatele obţinute .au fost ur­ curenţi de la colectivele sportive îşi întrece norma în medie cu peste
teresul pe care trebuie să-l ma­ mătoarele : din Orăştie şi Cugir. Rezultatele In cinstea măreţei sărbători, munci­
nifeste organizaţiile de partid, Obţinute au fost urm ătoarele: torii cooperativei 'meşteşugăreşti „16 20 la sulă.
sfaturile populare, consiliile de JUNIOARE: Februarie” din Haţeg au obţinut suc­
conducere ale cooperativelor, JUNIOARE: cese deosebite. Astfel tov. Alexandru SIMION B lRLEA
poate asigura contractărilor şi La individual s-iau clasificat Hirsch de ia secţia de reparat aparate frizer, este unu! dintre lucrătorii de
achiziţiilor o reuşită mai bună. pe primele locuri: 1. Maria Ga­ La individual locul în-tîi l-a de radio şi maşini de scris, a obţinut frunte ai cooperativei. Atent cu clienţii,
Pentru aceasta trebuie însă mai Soni,a Suciu, Şc. medie pe luna septembrie a.c. o realizare
multă străduinţă din partea tu­ dar, Şc. pedagogica ; 2. Saveta a planului în procent de 183.
turor factorilor interesaţi. Groza, Şc. pedagogica ; 3 M,a- mkţ ă 0 ră tie, p.e ec;hipe locul ţ De asemenea cismarii Ioan Alimpescu,
na Corodescu Şc medie nr 1 a revenit Şc_ medii m,ixte 0 răş- Teodor Boncina, Angheluţă Codru şi .
Nu ne îndoim că aşa cum în Petru Pascotescu au realizat pe a-
repetate rînduri producătorii au Pe echipe locul întîi a fost t'ie. ceeaşi lună o depăşire a planului în­
dat dovadă de dragoste şi în­ ocupat de Şc. pedagogică. tre 20—40 la sută. Lucruri frumoase
ţelegere deplină faţă de cerinţe­ JUNIORI i obţinute tot în cadrul întrecerii so­
le statului nostru, o vor face. şi JUNIORI: cialiste se pot spune şi despre coope­
de data aceasta cu acelaşi en­ La individual looul I a reve­ ratorii Ioan Vlăiconi, Nicoiae Străiţar
La proba individual: 1. Tu- nit lui Petre Popescu, colecti­ şi Emil Luchinii din secţia croitorie.
tuziasm. dor Bivolaru, Şc. medie nr. 2 ; vul Recolta S. M. T. Orăş-
2. Virgil Sponor, Şc. medie nr. ^ Pe echipe) looul \ a re,venii,t In cinstea Marii Revoluţii Socia­
Mai multă carne ş c_ proj_ Ougir. liste din Octombrie ia cooperativa
2 ; 3. Wurm Otto, Şc. medie „16 Februarie" s-au organizat noi sec­
Dacă pe luna trecută, Unita­ ţii. Pînă acuma a fost înfiinţată sec­
tea nr. 102 de desfacere a cărnii nr. 2. SENIORI: ţia de vopsit mobilier şi firme, iar în
din Petroşani, condusă de ges­ La individual locul I l-a ocu­ curs de organizare se află o secţie
tionarul N. Mureşan, rămăsese Pe echipe locul întîi a feve- pat Aurel Popescu, colectivul de fotografi.
sub plan cu vreo 4.000 kg de nit Şc. medii nr. 2. Energia. Pe echipe locul I
carne, în primele şase zile ale Produse multe şi de
lunii octombrie, situaţia s-a SENIOARE: calitate
schimbat radical. Oamenii mun­
cii din localitate, au primit în Clasificarea la proba indivi­ l-a ocupat colectivul Dinamo — Străduindu-se să fie la înălţimea
aceste zile vreo 2.500 kg carne sarcinilor ce ie stau în faţă în cin­
de vită şi de oaie. Acest lucru duală este următoarea : 1. Na- Orăştie. stea măreţei zile de 7 Noiembrie, mun­
se datoreşte unei mai bune a- citorii fabricii de marmeladă din Ha­
provizionări din partea între­ tiaşa Fătăoiune, FI. ro şie; 2. TIR ţeg dau produse de calitate superioa­
prinderii de furnizare de la ră. Planul pe luna septembrie a fost
Mania Cînpaci, FI. ro şie; 3. Astăzi 9 octombrie începe realizat în întregime. în cadrul secţiei
Galena Rîpa, FI. roşie. desfăşurarea concursului de tir de compot, deschisă ia 22 iunie a.c.,
în cadrul „Cupei Sfatului popu­ au fost produse pînă acum peste 4
Pe echipe locul întîi l-ia ocu­ lar orăşenesc11 Deva, organizat vagoane compot de cireşe, caise, pier­
pat colectivul FI. roşie Deva. în cinstea zilei de 7 Noiembrie.
SENIORI:
Primele trei locuri au revenit La acest concurs s-au înscris
concurenţilor: 1. Victor Buou- 21 de echipe ou un număr de
reşteanu, ( FI. roşie; 2. Mihai 105 concurenţi. Colectivele care
Diaconu, FI. roşie; 3. Dumitru doresc să participe la această
Ciurezan, FI. roşie. competiţie se mai pot înscrie
Pe echipe locul întîi a reve- pînă în ziua de 11 octombrie ia
nit echipei FI. roşie Deva. Pri- secţia secretariat a Sfatului
« te îU i m M . ttP iH w P m .. sici şi e, el eşţe_ apropiat mult de aceştia.
' '*ck '<•