Page 29 - 1957-10
P. 29
Pag. 4 mum u l m m m M u u m Vr 876
aâsa
Sosirea la Leningrad Declaraţia comitetului sovietic
a delegaţiei partidului pentrusolidaritatea ci ţările Asiei
socialist din Japonia
LENINGRAD 8 (Agerpres). MOSCOVA 8 (Agerpres). — curităţii tuturor popoarelor. Ca-
TASS anunţă : La Leningrad TASS anunţă : Comitetul sovie muflîndu-se cu aşa numita „doc
a sosit delegaţia partidului so tic pentru solidaritatea cu ţările trină Dulles-Eisenhower" cercu
cialist din Japonia. Luînd cu Asiei a dat publicităţii o decla rile americane agresive, în alian
vântai la microfon în gara Le raţie în care, exprimînd voinţa ţă cu celelalte puteri colonialiste,
ningrad Teţu Kjatayama, con- întregului popor sovietic, protes se străduiesc să restabilească în
ducătarul delegaţiei, a făcut tează cu hotărîre împotriva a- ţările arabe dominaţia colonia
lismului.
lumeaîntreagă semanifestăun interes uriaş faţă următoarea declaraţie: mestecului colonialiştilor anglo-
Soopufl vizitei noastre în americani în treburile popoarelor In declaraţie se subliniază că
ţărilor Orientului apropiat şi deosebit de primejdioasă pentru
Uniunea Sovietică este adînci- mijlociu. Comitetul consideră că cauza păcii, libertăţii şi indepen
denţei ţărilor arabe sînt pregăti
rea continuă a relaţiilor de O.N.U. este obligată să-şi înde rile intense desfăşurate în S.IJ.A.
plinească misiunea şl să apere în vederea amestecului armat în
desatelitul artificial al pămîntnlnilansat deUniuneaSovietică prietenie dintre U.R.S.S. şi Ja popoarele Orientului apropiat şi treburile Siriei. Toate acestea
ponia. Ne străduim să ne a- mijlociu de atentatele agresori sînt o încălcare grosolană a prin
duoem contribuţia modestă la lor. cipiilor fundamentale ale drep
tului internaţional, a Cartei
Anglia ginerilor din Occident care stu Ziarul „Figaro" publică de a- tului se află în centrul atenţiei întărirea cauzei păcii în în In ultimul timp se spune în O.N.U. şi crează o primejdie se
diază problemele rachetelor in semenea declaraţiile înaltului opiniei publice indiene. treaga lume. declaraţie, s-au intensificat ame rioasă pentru cauza păcii în lu
LONDRA 8 (Agerpres). — terplanetare. Ei erau descurajaţi comisar pentru problemele ener ninţările de război, şantajele fă mea întreagă.
In Anglia se manifestă în de dificultăţile de care s-a lovit giei atomice, Francis Perrin, ca In ziua de 7 octombrie Men- Am vizitat o serie de oraşe ţişe şi amestecul grosolan în
continuare un interes uriaş proiectul american. Recent, mem re a declarat între altele : „Acest şcikov, ambasadorul U.R.S.S. în din Uniunea Sovietică unde ni treburile interne ale popoarelor Declaraţia se încheie cu cu
faţă de satelitul artificial al pă- brii unui grup de oameni de succes înseamnă supremaţia în India, a primit vizita unei dele s-a făcut o primire extrem de arabe din partea colonialiştilor vintele : „Provocatorii războiu
mîntului lansat de Uniunea So ştiinţă au comunicat că „...cre numeroase alte domenii: electro gaţii a asociaţiei indiano-sovie- cordială. Am urmărit procesul şi a celor mai primejdioşi dintre lui să ţină minte că popoarele
vietică. Toate ziarele londoneze area unui satelit întîmpină greu nică, tehnica rachetelor etc. Fă tice pentru dezvoltarea relaţiilor construcţiei sooialiste, am fost ei — monopoliştii americani. In Orientului arab nu sînt singure,
de seamă din 7 octombrie con tăţi extraordinare. In pofida re ră îndoială că aceasta este o ex culturale în frunte cu Sahib profund impresionaţi de faptul Orientul apropiat şi mijlociu se ca de partea lor sînt toate po
sacră principalele titluri ştiri ducerii greutăţii de la 20 la 5 perienţă care prezintă un foarte Singh Sgkhei, vicepreşedinte al că această construcţie socialis crează în mod premeditat un poarele iubitoare de libertate din
lor privind observaţiile asupra îunţi, termenul lansării primu mare interes şi care presupune Consiliului păcii pe întreaga In tă este pusă în slujba cauzei lanţ de conflicte şi provocări lume".
zborului satelitului deasupra lui satelit (american — N.R.) a o tehnică excelentă. Această ex die, care a transmis felicitări oa păcii. care ameninţă cauza păcii şi se
Angliei. fost amînat pînă la primăvară". perienţă ştiinţifică denotă de a- menilor de ştiinţă sovietici. în portul iordanian Akaba
continuă să sosească
Presa indiană continuă să a- armament american
Ziarele anunţă că postul de „Yorkshire Post" scrie că re semenea superioritatea în dome corde o deosebită atenţie victo
radiorecepţie BBC din Tatsfield alizarea sovietică are „o impor niul rachetelor intercontinenta riei strălucite a oamenilor de TEL AVIV 8 (Agerpres). —
a reuşit să urmărească timp de tanţă aproape zguduitoare". Zia le". TASS anunţă : După cum rela
ştiinţă sovietici — lansarea pri P o p o ru l lib ia n trebuie salvat tează ziarul „Ierusalim Post",
20 de minute prin radio traiec rul declară că „oamenii de ştiin Directorul observatorului din mului satelit artificial al pămîn în portul iordanian Akaba con
toria satelitului. de „doctrina Eiseehower“ tinuă să sosească armament a-
ţă ruşi merită şi trebuie să pri Paris, Dajon, şi preşedintele co tului. Ziarele publică ample arti merican.
Ziarele discută importanţa mească felicitările noastre. Ei au mitetului francez pentru organi cole în care se vorbeşte despre
ştiinţifică a lansării primului distrus calmul nostru aproape zarea Anului Geofizic Interna acest succes al ştiinţei sovietice. La sfîrşitul săptămânii tre
satelit artificial al pămîntului. un articol de fond al revistei „Al Oia“ cute, se spune în ştire, a sosit
„limes" subliniază într-un arti imperturbabil şi înfumurarea în port o navă belgiană încăr
col redacţional că „ruşii au pă noastră. Ei au arătat de ce mi ţional, Leger, şi-au exprimat şi „Nab Bharat Times" sublinia TRIPOLI 8 (Agerpres). — senhower este îndreptată împo cată cu arme americane. La 5
truns primii în spaţiul cosmic nuni sînt în stare oamenii ruşi. ei, într-un articol apărut în „Fi ză că ziua de 4 octombrie — triva mişcării de eliberare na octombrie a sosit în acelaşi
... această realizare epocală în „Noul satelit artificial al pămîn garo", admiraţia faţă de mare ziua lansării în Uniunea Sovie TASS anunţă : Revista „Al ţională din. ţările Orientului a- port un transport militar ameri
progresul ştiinţei merită admira tului, scrie ziarul, este un răs le succes al ştiinţei sovietice. tică a primului satelit artificial Dia“ critică ou asprime într-un propiat şi Africii, autorul scrie can cu un tonaj de 20.000 to
puns zdrobitor dat celor care au al pămîntului — va intra pentru amticol. de fond „doctrina Ei- în continuare: „îndată ce una ne. Descărcarea tancurilor de
„Visurile cele mai îndrăzneţe totdeauna în istoria omenirii. A- senhower" şi oere. parlamentu tip „General Patton", a arun
despre călătoriile interplanetare cătoarelor de mine şi a celor
fost dispuşi să dea dispreţuitori vor deveni curînd realitate", cum nu mai este departe ziua, lui libian să respingă această din ţările arabe intenţionează lalte arme se face fără între
ţie şi recunoştinţă...". rupere.
Observatorul politic al zia din umeri ca răspuns la afirma scrie ziarul „Le Parisien libere", scrie ziarul, în care omul va tre doctrină. Intr-un articol inti să se folosească de drepturile liiiiiilili!";! iiii,.
rului „Daily Mail" relatează
despre marele interes manifestat ţia de la sfîrşitul lunii august şi ziarul „Le populaire" subli ce dincolo de limitele „micii tulat „Deputaţii parlamentului sale legitime, navele' flotei a R.P.F.IUGOSLAVIA
de cercurile guvernamentale en a ruşilor cu privire la faptul că niază că „lansarea în U.R.S.S. lumi", şi va putea să observe trebuie ‘să salveze poporul li VI-a americane se ivesc în fa
gleze faţă de lansarea satelitului ei au experimentat cu succes ra a satelitului are o importanţă alte lumi. bian de doctrina , Bisenhower" ţa coastelor ei, aşa cum s-a în- ' In Republică Populară Fede
artificial sovietic. Observatorul cheta balistică intercontinentală- uriaşă. Datorită acestui satelit Muhtar Al — Ashiab, redacto tîmpliat cu Siria". rativă Iugoslavia au fost cons
este de părere că ar fi extrem Aceasta dovedeşte din nou că vor putea fi dezlegate multe tai Ziarul „Svadhinata" arată în rul şef al revistei, scrie: „Doc truite în ultimii ani o serie de
Occidentul a subapreciat posi ne în legătură cu straturile su articolul său de fond că tocmai „In numele poporului, scrie noi întreprinderi industriale. As
savanţii sovietici sînt aceia care în încheiere revista, cerem de tăzi vă prezentăm aspecte ale
de dificil pentru Anglia să fi muncii din două secţii -ale fa
nanţeze ea singură un program bilităţile şi spiritul de iniţiativă perioare ale atmosferei, cu ener primii în lume au deschis dru trina Eisenhower este o doctri putaţilor parlamentului libian
de creare a unor sateliţi artifici al oamenilor de ştiinţă sovietici" gia solară şi razele cosmice". mul spre călătorii interplanetare nă agresivă îndreptată împo să respingă această doctrină
ali ai pămîntului. triva libertăţii popoarelor; ea agresivă".
Ziarul nu este de acord cu Ziarul „Franc Tireur" publică creînd satelitul artificial al pă nesocoteşte principiile Cartei
Ziarul „Daily Sketch" publică cei care încearcă să dovedească o serie de articole intitulate mîntului. Ştiinţa sovietică, arată O.N.U. deoarece oferă S.U.A. IMAGINI din
un articol al comentatorului său că această realizare ştiinţifică e- „Mica lună ne deschide drumul ziarul, a adus o contribuţie care posibilitatea de a se amesteca
care este de părere că această vicîentă a Uniunii Sovietice a- spre planete", în care descrie nu poate fi comparată cu nimic în treburile interne ale ţărilor
realizare a oamenilor de ştiinţă re o importanţă militară. Am fi uriaşele perspective care s-au în domeniul ştiinţei întregii ome
proşti, scrie ziarul, dacă am deschis ştiinţei prin lansarea
niri şi prin aceasta a dovedit o-
şi a inginerilor sovietici a de trage concluzia că lumea trebuie primului satelit artificial al pă dată mai mult superioritatea sa
venit posibilă datorită creării în să se ghemuiască acum de frică. mîntului. Orientului apropiat'1.
U.R.S.S. a „unui sistem de în- Ziarul subliniază că lansarea Generalul de aviaţie Chassin incontestabilă. Subliniind că doctrina Ei-
vâţămînt tehnic „la care noi satelitului artificial al pămîntu publică un amplu articol în zia OQOOOOOOOOOOOOOCXXÎOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOCOOOCXXXXX
nici n-am visat..." El se plînge lui deschide perspective largi rul „Aurore" în care scrie între
Specialiştii militari occidentali constatăcă în Anglia „se depun eforturi progresului ştiinţific.
altele că „oamenii de ştiinţă so
prea puţine pentru a ridica nb Franţa vietici au uimit lumea prin fap existenţa „unor lacune serioase"
velul învăţămîntului". tul că s-au--dovedit- a fi în--stare în sisfemuî havat M. A. T. 0.
PARIS : Corespondentul spe să-rezolve-din punct de vedere
Ziarul „Birmingham Post" practic atît de repede această
declară într-un articol redacţio
nal : „Toată lumea este entu cial Agerpres transmite : Lansa problemă extrem de complicată". PARIS 8 (Agerpres). — Sub- titlul a sprijinit şi el punctul de vedere al
ziasmată de Rusia. Proporţile rea de către Uniunea Sovietică a Comentatorul agenţiei France
realizării sovietice întrec limitele satelitului artificial al pămîntu Presse subliniază că lansarea „După manevrele aeronavele N.A.T.O." specialiştilor militari englezi constatînd
pur naţionale. Ea are o impor lui continuă să rărnină tema satelitului artificial al pămîntu ziarul francez „Combat" se ocupă de la rîndul său, existenţa „unor lacune
tanţă colosală pentru întreaga
omenire care, pare-se, a intrat principală a presei pariziene. O lui a provocat o senzaţie atît de învăţămintele ultimelor manevre ae serioase" în sistemul militar naval
în cea mai importantă etapă a mare parte din ziare consacră puternică în întreaga lume ştiin riene şi navale ale blocului Atlanticu occidental.
istoriei ei". acestei probleme cîte 2—4 co ţifică şi politică franceză încît lui de nord pe care le consideră „cele
loane pe prima pagină, publi- pentru cîteva zile presa a lăsat mai gigantice din istorie". Dar, ci
Ziarul „Manchester Guardian" cînd articole ale specialiştilor pe planul al doilea toate cele
a publicat un articol al observa tehnici şi corespondenţilor din ilalte probleme. tind părerea a numeroşi experţi mi
torului său ştiinţific care subli alte ţări. litari occidentali, „Combat" constată
niază importanţa lansării de „Senzaţie în întreaga lume", India că N.A.T.O. „nu-şi ' poate îndeplini
către Uniunea Sovietică a sate scrie ziarul „Figaro" care publi sarcina ce i-a fost repartizată”.
litului artificial al pămîntului. că un articol pe 4 coloane. Trăim DELHI 8 (Agerpres). — Co După afirmaţiile amiralului John
„Aceasta, scrie observatorul, în zilele în care omul a realizat municatul cu privire la lansa Eccles, din marina regală engleză, şi
constituie un mare contrast faţă visul milenar de a evada din rea în Uniunea Sovietică a pri
de recenta stare de spirit a in graniţele planetei noastre". mului satelit artificial al pămîn a mareşalului aerului Bryan Rey
nolds, comandanţi supremi ai N.A.T.O.
L44444444444440444444446 40044004<*40604040v64040<>444C 440C6600 pentru Atlanticul oriental, afirmaţii bricii de aparate electrice „Is-
******************4^4***4**4**********40***<-'***^** **********V***********************************^ N o e şi c o m e n a pe care le reproduce ziarul „Com- tra“ din Kranj (Liubiiana).
bat", o flotă de submarine moderne Fotografia de sus reprezintă
Concurenţă lăţii ţârilor reprezentate prin să fie desfiinţate nu a fost însă poate înfrunta în .momentul de faţă
în mod victorios orice acţiune com secţia de asamblare a aparate
tre care şi Canada care, în a- acceptată de cercurile econo binată a unităţilor de suprafaţă şi a lor de proiecţie, iar cea din stin
formaţiilor lor aeriene. Aceşti specia gă secţia de asamblare a con
Peste tot unde se găsesc ceastă privinţă, a dus şi trata mice canadiene. Motivul ? Ta
trupe americane se întâmplă tive bilaterale cu Anglia. Care rifele vamale odată desfiinţate, lişti militari occidentali recunosc în toarelor electrice.
incidente grave. Mai zilele tre a fost scopul acestor tratative produsele textile, încălţămintea, acelaşi timp, că Uniunea Sovietică O O O O O O O O O O C X X 3 0 0 0 C O O O O O C X X X X X ÎO îX X X X > a 3 0 0 K j^ C ^ O O ÎÎO O C X > 0 0 3O C X X X X X X 3O 0O 8O 00G O 0b 0
cute ziarele sud-coreene relatau bilaterale ? Agenţia United oţelul, etc., britanice, aveau deţine superioritatea în ceea ce pri
cîteva din cele petrecute într-o Press, într-un comentariu pe drum deschis spre piaţa cana
veşte flota de submarine şi că nu e-
săptămână în Coreea de sud. marginea discuţiilor dintre re diană slăbind poziţiile indus MAGAZI N
Sosirea la Pekin
Să le enumerăm : In apropiere prezentanţii. Canadei şi An triei autohtone a acestei ţări. xistă mijloace suficiente de detectare
de Seul, un soldat american gliei, arăta că fiecare din părţi Cum s-ar spune în jargonul şi alte protedee antisubmarine care
care „vîna”, a ucis o femeie, şi căuta o „diversificare" a co junglei capitaliste: „Schiinbă-ţi să poată tace faţă în mod eficace a delegaţiei Ministerului JOI 10 OCTOMBRIE 1957
un copil a fost împuşcat deoa merţului naţional, adică o 'îm jugul dolarului pe cel al lirei submarinelor.
rece se apropiase de o maşină părţire mai proporţională a sterline". Ori unul, ori altul, de Comerţ al Angliei SPECTACOLE şoară ; 19,35 Jocuri populare româ
militară americană, un sol importurilor şi exporturilor faţă lot a acaparare miroase. Amiralul J. Wright, comandant su CINEMATOGRAFICE n eşti; 19,55 „Noapte bună, copii":
PEKIN 8 (Agerpres), — Chi „De ce se tîrăsc şerpii pe burtă" le
dat american a deschis focul de S.U.A. După cum se ştie, , prem al forţelor, navale ale N.A.T.O., na Nouă anunţă : Duminică a DEVA : In calea trăsnetului; ALBA gendă mordvină ; 20,10 Concert de
sosit la Pekin o delegaţie en IU LIA : Pasărea furtunii i BR A D : estradă; 21,40 Cîntă Mircea B uciu:
împotriva unor tinere fete, etc. atît Anglia cît mai ales Cana- % gleză alcătuită din F. J. Erroll, 22.30 „Eroismul poporului rus oglindit
secretar parlamentar al Ministe Al 41-lea; BARU MARE: Intr-un ma în creaţia compozitorilor": 23,33
— capitala R. D. GermaneBERLINULEvident, americanii de peste da depind în mare măsură din * rului Comerţului al Angliei, R. Muzică uşoară.
hotare se simt în inferioritate punct de vedere comercial, de % B. Tippetls funcţionar superior gazin de s ta t; HAŢEG : Ora H ; A-
faţă de cei din patrie şi tind S.U.A. Exemplul cel mai edi- * a sărbătorit cea de a Vlll-a aniversare la departamentul comerţului, în PROGRAMUL II: 14,03 Muzică de
să le întreacă mediocra cifră ficaior în acest sens îl consti- J sărcinat cu problemele comer- POLDIJ DE SUS : Urme pe zăpadă; estradă: 14,40 Interpreţi de altădată
de o crimă la 16 secunde. de ia crearea priiiului stat socialist ‘ţului cu ţările Asiei răsăritene, ai muzicii populare româneşti ; 15,00
taie Canada. Agenţia sus ci- ¦ şi J. S. Saddler, secretarul par SIMERIA : Taina nopţii eterne ; 1LIA : Arii şi duete din opere interpretate de
ticular al lui Erroll. . cîntăreţi rom îni; 15,30 Muzică dis
Echitate americană iată citează că 74 la sută din ¦ din istoria Germaniei Garnizoana nemuritoare ; ORAŞTIE : tractivă ; 17,35 Răsună cîntecul păcii
întregul import canadian şi 60 % La sosirea sa Erroll a spus : în lume; 18,13 Ciclul „Să cunoaştem
Buletinul de ştiri al Casei ta sută din export revin State- % BERLIN 8 (Agerpres). — La s-a decernat titlul de onoare de Am venit în China pentru a dis Nufărul roşu ; SEBEŞ : Ora H ; TE- creaţia romînească din trecut"; 18,55
Albe a anunţat că guvernul lor Unite şi, datorită deficitu- j 7 octombrie oamenii muncii din Erou al Muncii. cuta perspectivele lărgirii schim Sfatul medicului : Diareia, cronică de
S.U.A. a recunoscut „guver lui crescînd al balanţei co- ţ Republica Democrată Germană burilor comerciale între China şi IUŞ ; Cînd vine furtuna ; PETRO fermentaţie şi tratamentul ei; 19,00
nul provizoriu" (nelegal) a mi mcrciale cu această ţară, Ca-* au sărbătorit cea de-a VlII-a In dimineaţa zilei de 7 oc Anglia". Delegaţia Ministerului Muzică uşoară de Ştefan Cardoş şi Sile
cii republici San Marino. In nada a ajuns în momentul de % anivers'are de la crearea primu tombrie în Trepţow Park a avut de Comerţ al Angliei va rămîne ŞANI : Inima cîn tă: LONEA: În D inicu; 19,45 Concert din cele mai
schimb acelaşi guvern ameri faţă să depindă în întregime de X lu i, stat socialist al muncitorilor loc solemnitatea depunerii de în R. P. Chineză pînă la. sfîrşi frumoase melodii populare rom îneşti;
can nu recunoaşte de ani de' piaţa Statelor Unite. Nu e în- % şi ţăranilor din istoria Germa coroane de flori la monumentul tul lunii octombrie. cotro ; ZLATNA: Cazul Rumeanţev. 20.30 Concert simfonic; 23,15 Muzică
zile guvernul (legal) al Chinei tîmplălor faptul că primul mi-% niei. Berlinul — capitala R. D. ostaşilor sovietici căzuţi în lup corală romînească; 23,39 Pagini alese
populare, oare reprezintă nistru canadian, Diefenbaker, % Germane — şi-a pus haina de tele pentru eliberarea Berlinu —0* 0— SELECŢIUNI DIN din muzica contemporană.
într-un recent discurs a acuzat % sărbătoare.- lui.' La solemnitate au fost de PROGRAMUL DE RADIO
600.000.000 de oameni. In sălile de teatru, de con faţă conducătorii Partidului so Prăbuşirea unui avion BULETINE DE ŞTIRI:
cert şi în cluburile din Capitală cialist unit din Germania şi gu PROGRAMUL 1: 5.35 Muzică pen
Curată echitate, ar spune Statele Unite că au acaparai¦ au avui loc spectacole festive vernului R. D. Germane, repre militar francez tru fanfară; 6,15 Muzică populară ro 5,00; 6,00: 7,00; ll.0 0 | 13,001
industria canadiană şi că fac 4. in cinstea glorioasei aniversări. zentanţi ai partidelor democra mânească ; 6,45 „Glubul curioşilor"; 15,00: 17,00: 19,00 ; 22,00- 23,52
Garăgi ale, dar americană. tice şi organizaţiilor de masă, CANNES 8 (Agerpres). — A- 7,07 Muzică distractivă; 7,30 Melodii (programul I ): 14,00; 16,001 18,001
o concurenţă neloială Canadei. membri al corpului diplomatic, genţia France Presse anunţă că populare romîricşti executate la diferite 20,00; 21,00; 23,00 (programul II).
* Pentru a scăpa de- controlul X mii de oameni ’ ai muncii din la 7 octombrie s-a prăbuşit în instrumente; 9,00 Potpuriuri de mu
Berlin. apropiere de Cannes un avion zică uşoară ; 10,00 Sonate, de compo
Problemele abordate în ca american asupra picţii canadie- « -In ' piaţa ; centrală ' a- sectorului militar francez. Cei 5 ocupanţi zitori italieni; 10,45 Cîntă ochestra de
drul recentei conferinţe, a mi ne se preconiza ca Anglia şi t democrat al o raşu lu i'— Piaţa S-au depus de asemenea co — printre care se afla şi amira muzică populară . „înfrăţirea" din
niştrilor de finanţe ai ţărilor Canada să-şi sporească -reci-1 Marx-Engels — a avut toc o roane de flori la monumentul lul Pierre Lancelot, directorul Cluj; 1.1,03 Concert de'estradă ; 12,00
Commonwealthului, printre ca mare serbare populară. personalului militar al -flotei Concert simfonic ; 13,05 Muzică dis
proc exportul şi importul. A- « luptătorilor mişcării muncito franceze — au murit. tractivă; 14,00 Program de muzică
re şi cea a creării unei zone ceastă propunere'a Angliei, de * Presa democrată berlineză a- populară; 15,05 Muzică din 0-
a se crea „o zonă a liberului*O nuriţă că un grup de oameni ai reşti _germane din cimitirul perete; 16,45 Compozitorii cîntă viaţa
de schimb liber, a atras rezer muncii au fost decoraţi cu pre
¦Firiebrichsfeld din Berlin. nouă a .patriei noastre; 1,7,19 Jocuri
ve serioase din partea majori- s c h i m b î n cure taxele vamale ¦ mii- şi ordine naţionale şi că
*<•***: ***e ***********»****«*«>*<f*»*4*******************4 multor cetăţeni ai Republicii li populare roniîneşti,; 18,00 Muzică u-
Redacţia şi administraţia ziareIiu slr. 6 Martie, nr: 9, Telefon: 198-189. Ţaxa plăliţă in numerar con]&rm âprobării DirecţjmuN 94Nefdiep P .i.7;g, ‘rz.236.32G din 6 noiembrie 1949. Ţipătul Întreprinderea Poli grafică „l Măi" —' DEVA.