Page 3 - 1957-10
P. 3
Nr. 869 dfw w u r s m t n s M v m PaL. 3
VIA fA DE PARTiO La cea de-a 8-a
Organizafia de bază luptă a prodamdriiR. P. Chineze
pentru întărirea rândurilor partidului SUCCESE ŞI REALIZĂRI
Au trecut mai bine de cinci ani de tăţi care împiedicau îndeplinirea pla tru a fi puşi în discuţia adunării ge Fotbal
cînd la secţia mecanică a Atelierelor nului, organizaţia de bază a pus în nerale alţi tovarăşi, printre care şi
C.F.R. Simeria s-au primit primii can discuţia adunării generale această pro muncitorul Ioan Malic. O victorie clară la Brad Consfrucfii industriale
didaţi de partid. De atunci rîndurile ei blemă. Membrii de partid au criticat
s-au lărgit an de an. Acum numărul atunci cu asprime conducerea secţiei Biroul organizaţiei de bază s-a ocu O victorie categorică a fost Şlet în minutul 80, iar pentru Anul acesta în Republica (provincia Hunan), în lungime
membrilor de partid, inclusiv candida şi a întreprinderii, care dădea dovadă pat îndeaproape şi de educarea politi- Populară Chineză se construiesc de 426 m. In oraşul Anşan se
ţii, este de patru ori mai mare decît de slabă preocupare faţă de aprovizio co-ideologică a candidaţilor, înca- obţinută duminică de brădeni, Tg. Jiu de Florian în minutul 478 mari obiecte industriale, din
atunci. Acest lucru constituie fără în narea cu cele necesare, mai ales cu drîndu-i pe toţi în diferite forme ale fapt ce ne scuteşte de comenta 15. tre care 175 vor intra în- func desfăşoară construcţia unei mari
doială un succes important. Printre cilindri, şi pe acei tovarăşi care s-au învăţămîntului de partid şi dîndu-le sar rii asupra jocului, dar care ne ţiune în cursul acestui an. fabrici de înnobilare a minereu
cei care au fost primiţi candidaţi şi au abătut de la disciplina în muncă. A- cini concrete în munca politică. La obligă să spunem totuşi citeva A jucat foarte bine şi în mod rilor. Din minereul înnobilat, la
devenit apoi membri de partid, se nu ceastă adunare a avut un răsunet în fel, biroul a avut grijă ca după ter Printre noile construcţii se nu această fabrică pot fi turnate a-
rîndul muncitorilor. Multe lucruri au minarea stagiului de candidat, tovară cuvinte despre cele două forma disciplinat întreaga echipă a mără prima uzină de tractoare uual 1.500.000 tone de fontă.
mără şi strungarul Mihai Lăscău, fost atunci rezolvate, astfel că planul şii respectivi să-şi întocmească dosa Progresului Brad, iar de la Tg. din China. Aici au şi fost puse
tov. Victor Surdu, căruia i de producţie al secţiei a putut fi înde rele pentru a fi primiţi în rîndurile în funcţiune nouă secţii. Pe te In regiunea de nord a pro
s-a încredinţat munca de propagandist, plinit pe luna iunie în procent de 140 membrilor de partid. Nu de mult au ţii ce s-au întîlnit pe teren. Ast Jiu s-a evidenţiat Florian, Cer- renul de construcţie a combina vinciei Henan se crează o nouă
la sută şi în continuare, în luna iulie fost primiţi tovarăşii Gheorghe Am- fel, echipa Progresul Brad s-a neanu şi Bobei, Trebuie remar tului metalurgic din Uhan se ri bază de cărbune cocsificabil. Aici
Ioan Crişan, decorat cu Ordinul Mun în procent de 114 la sută iar în luna poinţan, Iosif Navratil, muncitoarea Sil dică prima baterie de cocsificare. a şi apărut noul oraş al mine
cii şi alţii. Numărul celor primiţi în august în procent de peste 108 la sută. via Boitoş şi alţii. Acum, biroul se o- prezentat pe teren într-0 eviden cat că un merit în obţinerea a- Intr-un ritm rapid se desfăşoară rilor — Hebi. După date preli
rîndurile partidului a crescut îndeosebi cupă de tov. Remus Avram, al cărui lucrările de construcţie a podu minare, rezervele de cărbune din
începînd din anul 1956, de prin Demn de remarcat e faptul că or stagiu de candidat se apropie de sfîrşit. tă revenire, remarcindu-se in cestei victorii l-a avut şi antre lui de peste fluviul Sian-Ţzian această regiune sînt evaluate la
luna septembrie, de cînd s-a ales noul ganizaţia de bază se preocupă şi de deosebi prin omogenitate, teh norul echipei brădene Vasile
viaţa personală a comuniştilor. Unele In munca de primirea candidaţilor nică şi eficacitate la poartă. De Gain. 800.000.000 tone.
Birou al organizaţiei de bază (secretar abateri ca acele ale tovarăşilor Andro- de partid, organizaţia de bază a ţi
Ioan Pleşa). Organizaţia de bază cîş- nic Moga şi Ioan Rădulea, au fost as nut seama şi de necesitatea întăririi sigur, nu trebuie să uităm că Arbitrul arădean Ioan Hene-
tigase experienţă în această direcţie, şi pru criticate de tovarăşii lor în adună muncii politice în unele sectoare. De
mai mult, îşi întărise prestigiul în faţa rile generale. pildă, la strungărie, unde s-au mani brădenii au întîlnit un adversar gar, a condus foarte bine întîl-
muncitorilor fără de partid, care se festat unele slăbiciuni în organizarea
simţeau astfel atraşi în rîndurile co Toate acestea nu puteau să nu cre muncii şi disciplina în producţie, s-a serios în componenţa echipei nireta ce a avut loc. Progresul
muniştilor. eze un climat favorabil desfăşurării dus o muncă politică mai intensă pen
muncii politice pentru primirea candi Energia Tg. Jiu. Adversarul le-a Brad a aliniat form aţia: Dră- Noi zăcăminte de cupru
Organizaţia de bază de la secţia me daţilor de partid. Unii comunişti cu ex tru primirea de candidaţi. In anul tre ghesou, Petrescu, Stoia, Dia-
canică Si-a străduit să se achite cu perienţă au primit sarcini directe pentru cut şi în acest an, pînă în prezent, au pus brădenilor în faţă multe novschi, Ivan, Duna, Slet, Pe- In regiunea Dunciun din pro reuri de cupru. In acest loc va
conştiinciozitate de sarcinile ce-i reve a educa şi pregăti să devină candi fost primiţi în rîndul candidaţilor 22 probleme dificile. Şi aceasta, în vincia Iunrian au fost descope fi construită o mare întreprin
neau pentru buna desfăşurare a acti daţi de partid, pe cei mai înaintaţi muncitori de Ia strungărie. Acest fapt trean, Bulboacă, Mianea şi Bai- rite bogate zăcăminte de mine dere extractivă.
vităţii politice în cadrul secţiei, în ve muncitori din secţie. De pildă pe tim a dus la întărirea muncii de partid, şi special din partea atacului 'bine rov, iar -Energia Tg. J i u ;
pul anului şi pe cel care s-a desfăşurat prin aceasta, la îndeplinirea planului
derea educării comuniste a muncitori din acest an pînă acum, au fost pri de producţie. organizat de către FI orian şi Miilor, Pacoste, Vulpe, Bobei,
lor, pentru mobilizarea lor la îndepli miţi în rîndurile candidaţilor de partjd
nirea planului de producţie. Sînt bine un număr de 44 candidaţi, dintre care Munca politică desfăşurată de către Cerneanu. Golurile au fost mar Sandu, Petca, Vîlceanu, Cernea Consfrucjia de locuinje
cunoscute în întreprindere iniţiativele 41 sînt muncitori care lucrează nemij organizaţia de bază şi-a arătat roa
organizaţiei de bază de a dezbate în locit în producţie şi 3 tehnicieni. Prin dele. Membrii de partid şi cei pri cate din partea echipei brădene nu, Florian, Căfinescu şi Lucaoi.
adunări generale deschise principalele tre ei se numără strungarii Ioan Iri- miţi în rîndurile candidaţilor, aduc o
mie, Ioan Ghilea şi Ioan Iovan, fre contribuţie înseninată la bunul mers al de către jucătorul Bulboacă în MIHAI SUSAN In ultimii şapte ani, în China era pustiu, au fost ridicate aşe
probleme ale producţiei, sprijinul acor zorul Noe Crişan, fierarul Mihai Ştef, producţiei, fac ca secţia lor să se nu minutele 11, 19, 30 şi 53 şi de corespondent au fost construite case de locuit zări muncitoreşti, au fost con
pitarul Gh. Cucuruz şi alţii. In momen mere mereu printre secţiile fruntaşe ale pe o suprafaţă totală de 51 mi struite străzi noi şi scuaruri a-
dat de organizaţia de bază extinderii tul de faţă îşi pregătesc dosarele pen atelierelor C.F.R. Simeria. Concurs moto, viu disputat lioane de metri pătraţi. Un mare coperite de verdeaţă.
număr de muncitori şi funcţio
metodelor înaintate de muncă. La în P. VASILESCU Duminică s-a disputat în ora renţilor. Cursa a fost cîştigată nari au avut posibilitatea să se In 1949 existau linii de au
de Gherson Ladislau şi Alexan mute în noi locuinţe, bine ame tobuse şi troleibuse în 26 de o-
ceputul lunii iunie din acest an de şul Alba Iulia un concurs moto dru Sidold de la Voinţa Timi raşe ale Chinei. In prezent a-
de viteză pe circuit închis, orga şoara. La categoria ataş, la najate. In ufară de iaceasta, în
pildă, cînd s-au ivit o serie de greu nizat în cinstea zilei de 7 No start s-au prezentat trei echipe. ultimii trei ani au fost alocaţi ceste linii funcţionează în 32
iembrie de către C.C.F.S. regio Proba a fost terminată în or 3500 milioane de iuani pentru
nal Hunedoara şi colectivul dine de echipele Progresul Ora fondul de locuinţe necesar re de oraşe. A crescut considerabil
sportiv Progresul din Alba Iu dea (Ridi Fnanoisc şi Ştefan parării şi construcţiei unor în
lia. Miile de spectatori oare au Farcaş) Progresul Alba (Ana- parcul de autobuse, troleibuse şi
urmărit acest concurs au putut nie Eugen şi Săpăduş T.) şi Vo treprinderi de deservire comu
asista la o vie dispută în care inţa Timişoara (Blau Emeric şi nală. tramvaie. Au fost construite noi
peste 30 concurenţi din diferite Dongo Grigore).
regiuni ale ţării iau luat startul. In multe regiuni, unde înainte bulevarde, care să lege cartie
O bună pregătire au dovedit-o In cadrul categoriei de 500
concurenţii din regiunile Ora cmc spectatorii au putut urmări rele mărginaşe de centrul ora
dea şi Sfalin. măiestria concurentului Schnei-
der FI. de la Voinţa Sibiu, care şelor.
Iată rezultatele probelor des a concurat cu o maşină Tri-
Din activitatea organizaţiilor de partid făşurate. La categoria 125 cmc. umph. Pe primele locuri s-au C reşfe nivelul de frai al o a m e n ilo r muncii
la start s-au prezentat 8 concu clasat în ordine, Schneider din Pekin
Hentz — Voinţa Sibiu. Polonkoi
A crescut numărul aceştia sînt temeinic pregătiţi de către rîndul candidaţilor de partid, se renţi. încă după primele ture, Curai—Progresu 1 Oradea şi Pe In ultimii 7 ani în multe ra în Pekin se numărau 95.000 de
celor înscrişi lupta pentru cîştigarea victoriei tru Ga'vrilă—Progresul Alba Iu ioane ale capitalei R. P. Chineze muncitori şi funcţionari, iar în
Cabinetul de partid Orăştie. numără muncitorul Ioan Magda, teh s-a dus între concurenţii Ştefan lia. au apărut cartiere noi de locu 1955 — peste 180.000. Nivelul
în învăţămîntul de partid Lazăr, Dovitz Cristian şi Ianoşi inţe, în care s-au mutat sute de
Cifre care spun multe nicianul Gheorghe Racolţa, şlefuito Iosif care s-au distanţat de res La categoria nelimitat au luat mii de muncitori şi funcţionari de trai al munoitcrilo'r s-a
In acest an la U. M. Cugir un nu tul concurenţilor. La omologa startul 9 concurenţi. Şi aici, a- din întreprinderile şi instituţiile îmbunătăţit simţitor. In aceas
măr mare de membri şi candidaţi de începînd din anul 1953, un număr rul Mircea Zinca, şoferul Aurel rea pundelor pe primele trei vantaiul a fost de partea con din Pekin. tă perioadă salariul mediu al
partid şi tovarăşi din activul fără de de muncitori, tovarăşi din activul fără Paşca, tehnicianul Alexandru Beleţ, locuri, s-au stabilit în ordine curentului Schneider. Proba a muncitorilor a crescut de la 410
partid şi-au exprimat dorinţa să stu de partid, utemişti şi alţi tineri de la fost cîştigată în ordine de Industria oraşului Pekin se iuani la 635 iuani. Anul trecut
dieze marxism-leninismul în diferite U. M. Cugir şi-au exprimat dorinţa care au devenit membri de partid. următorii cîştigători : Lazăr Şte Schneider Flentz — Voinţa Si dezvoltă într-un ritm rapid. A- puterea de cumpărare medie a-
forme ale învăţămîntului de partid. Po de a deveni candidaţi de partid. Pu- Toţi membrii de partid primiţi pînă fan, Progresul Oradea, Ianoşi biu, Ridi Freneisc — Progresul cest fapt este confirmat de cifre nuală a ţăranilor din împreju
trivit cerinţelor lor vor funcţiona în nînd în discuţie cererile pe care a- Iosif şi Davitz Cristian de la Oradea şi Polonkoi Caro! — rimile Pekinului a crescut de
ceştia le-au înaintat organizaţiei de în prezent, sînt oameni pe a căror ac Voinţa Sibiu. Progresul Oradea. Concurenţilor le referitoare la creşterea rîndu
uzină patru cercuri de economie con bază, comuniştii au hotărît să-i pri " 'Proba'"'de 250 .cmc a prilejuit oare au obţinut cele mai bune ri!or clasei muncitoare. In 1949 1,5 ori faţă de 1952.
cretă, un cerc de economie politică mească în rîndurile lor. tivitate organizaţiile de bază pun o vie întrecere pentru ocuparea rezultate în cadrul concursului
anul I, trei cursuri serale anul I, primelor două loouri între con li s-au împărţit medalii, cupe, Rumul rapid al creşterii produejiei
cinci cursuri serale anul II, 9 cercuri Astfel, organizaţiile de bază din mare preţ. curenţii Bela Giaşpar şi Gher- plachete şi diferite obiecte.
de studiere a Istoriei P.M.R., cinci cadrul uzinei s-au întărit, au devenit In prezent alţi 8 muncitori au ce industriale
cercuri de studiere a Istoriei P.C.U.S. mai combative, mai puternice. Prin son Ladislau ambii de la Pro V. FURIR
şi 4 cercuri de politică curentă. tre cei primiţi în rîndurile candida rut organizaţiilor de bază de aci să-i gresul Oradea care au reuşit să Pînă la eliberare nivelul cel R. P. Chineză a ocupat primul
ţilor şi care după expirarea stagiu discute pentru a fi primiţi în rîndu se distanţeze de ceilalţi 6 con Tsr mai ridicat al producţiei anuale loc din Asia şi al cincilea loc
Ga o dovadă că faţă de trecut s-a lui de candidat au devenit membri rile candidaţilor de partid. curenţi ai probei. In ordine, s-au de fontă din China a fost de din lume în ceea ce priveşte ex
pus un accent mai mare pe atrage de partid, se numără turnătorul Petru clasificat ne primele trei locuri Tot duminică pe poligonul de 1.800.000 tone, iar la oţel de tracţia de cărbune. In perioada
rea tuturor membrilor şi candidaţilor Deschiderea învăţămîntului Gherson Ladislau şi Gaşpar 923.000 tone. In anul 1956, în 1949-1956 China a produs o can
de partid în învăţămîntul de partid, Munteanu, decorat cu Medalia Mun de partid — sarcină Bela de la Progresul Oradea şi tir Energia Petroşani s-a desfă R. P. Chineză au fost produse titate de energie electrică ega
stă faptul că în acest an numărul cii, fruntaş în producţie de peste 3 de seamă Veotzler Mihai de la Voinţa Ti 4.777.000 tone de fontă şi
cursanţilor care vor participa la învă ani consecutiv, ing. Ioan Bota, deco mişoara. şurat un concurs de tir organi 4.465.000 tone de oţel. lă cu energia electrică produsă
ţămîntul de partid este mai mare cu rat cu Ordinul Muncii, clasa Il-a, HAŢEG (de la subredacţia noa
156 de tovarăşi, decît cel din anul şeful sectorului scul arie, sector fruntaş stră voluntară). La categoria 350 cmc I.J. în zat de A.V.S.A.P. raionul Pe In prezent, industria construc în 66 de ani înainte de elibera
trecut. Un lucru pozitiv în activitatea pe uzină de mai bine de un an şi că după primele ture părea că toare de maşini a Chinei şi-a
organizaţiilor de bază de la U. M. jumătate, mecanicul Ludovic Racz, Comitetul orăşenesc P.M.R. Haţeg, cei cinci concurenţi şi-au stabi troşani, dotat cu cupa „2 Octom mărit producţia de 29 de ori fa re. După eliberare producţia in
rectificatorul Ioan Poştei şi alţii, pre se preocupă îndeaproape de efectua lit locurile în clasament. Proba ţă de anul 1949. In anul 1956,
Cugir prjvind întărirea propagandei cum şi tîmplarul Ion Martagiu, mun rea pregătirilor necesare, în vederea a fost cîştigată de concurenţii brie, ziua forţelor armate ale dustriei chimice a crescut în me
de partid şi legarea ei de problemele citoarea Ana Barbu şi alţii, care au deschiderii noului an de învăţămînt I. Brehner de la Voinţa Sibiu,
practice ale întreprinderii, este şi acela devenit candidaţi. de partid, în cele mai bune condi- Gh. Pătraşcu A.V.S.A.P. Deva R.P.R.“. La acest concurs au die anual cu 30 la sută.
că alături de propagandiştii cu o ex ţiiini. si Horwath Ştefan A.V.S.A.P.
perienţă mai îndelungată au fost re Că organizaţiile de bază de la Deva. participat 45 de concurenţi din 7 0 milioane de elevi
U.M. Cugir se preocupă îndeaproape Astfel, în după-amiaza zilei de 25
crutaţi să conducă activitatea diferite de întărirea raidurilor partidului o do septembrie a. c. a avut Ioc la sediul Categoria 350 cine a adus la raioanele Hunedoara, Haţeg, O- In întreaga Chină se numără sarcina prevăzută iniţial în pri
lor forme ale învăţămîntului de vedeşte şi faptul că numai în ziua de Comitetului orăşenesc de partid o şe start 5 concurenţi. Şi la această în prezent 5 milioane de elevi mul plan cincinal al ţării.
26 septembrie, au fost primiţi în rîn dinţă la care au luat parte secretarii probă concurentul Gherson La- răştie, Ili;a, Sebeş, Petroşani şi în şcolile medii şi 65 de milioa
partid un număr însemnat de munci durile candidaţilor de partid încă 17 organizaţiilor de bază din oraş, pre dişiaţi de la Progresul Oradea ne de elevi în şcolile elementa Anul acesta urmează să fie
muncitori fruntaşi, iar alţi 7 tovarăşi cum şi propagandiştii ce vor conduce şi-a dovedit calităţile sale, dis- oraşele Hunedoara şi Deva. re. Numărul elevilor nou înscrişi construite noi clădiri pentru
tori direct productivi cum sînt tov. au fost discutaţi şi primiţi în rîndu formele de învăţămînt. tianţîndu-şe de restul concu anul acesta este cu 8 milioane şcoli elementare şi medii care
rile membrilor de partid. Printre cei IOAN BALIŢA şi mai mare decît în toamna anului
Nicolae Uritescu, Sasu Dumitru, Ni- primiţi în ziua de 26 septembrie în Cu această ocazie, tov. Tiberiu trecut. Această cifră depăşeşte să cuprindă 2.900.000 de elevi.
Franckfurt, secretar al comitetului oră VASILE LUPESCU Guvernul R. P. Chineze a a-
colae Brici, Ioan Poştei, Panlia Cră şenesc, a arătat importanţa învăţă-
mîntu'.ui, dînd indicaţii asupra felului corespondenţi locat 110 milioane iuani pentru
ciun şi alţii. In momentul de faţă cum trebuie să ş.e desfăşoare activi construirea de noi şcoli şi pen
tatea învăţămîntului de partid. tru lărgirea celor existente.
Cu paşi sobri şi fermi se a- tul sau dacă elevii vor lua ma In localitatea Changlu din pro
propie anotimpul oamenilor de sa la altă cantină. Aceasta nu vincia Hopei, situată pe malul
înseamnă ca să nu se ia nici o mării, se produce cea mai mare
Ş C O L I în p ra g de iarnăzăpadă şi al săniuţelor, iarna. măsură de aprovizionare. Dacă cantitate de sare marină din
Să vedem acum, în pragul ei totuşi internatul va rămîne, ce R. P. Chineză.
cum s-a pregătit s-o întîmpine şcoala medie nr. 2 s-a preparat masa, necesară elevilor, în ceîe vor face cei din administraţia
cîteva internate din regiune. compot de caise şi prune în can cîteva zile de la începutul şcolii cantinei ? Vor umbla cu împru In cursul lunii mai s-a depăşit
au fost nevoiţi să recurgă şi la mutul ? . planul cu 350.000 tone faţă de
Ca f«micile titate de peste 300 de kg iar împrumut. Cu toate că cele ne
la şcoala pedagogică, 55 kg de cesare se pot foarte bine procu Cea mai frumoasă cantină, aceeaşi perioadă a anului trecut.
Colectivul şcolii elementare de prune. ra de la gospodăria colectivă este cea a grupului şcolar „Gh.
7 ani din Dobra, în frunte cu Simeria Veche ori de la G.A.S. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara. IN TOTO (stingă) : Vedere ge
directorul Negrilă Robinson, a Una da, iar alta nu Simeria, tov. director Avram Re Aici servesc masa 850 de elevi.
mus, se mulţumeşte să spună Sînt necesare deci cantităţi foar nerală asupra localităţii, Changlu.
muncit toată vara. De pe lotul La internatul şcolii medii, din „dacă nu se aduce la Aprozar...!" te mari de alimente. Administra
experimental al şcolii s-a obţinut Simeria în faţa magaziei, se lu ţia cantinei a rezolvat însă to
o recoltă bogată. „Iarna poate să crează intens. împreună cu ad Dar, şcoala profesională din tul cu succes. Adunînd de la di
vină oricînd — spune administra ministratoarea Elena Luca, per Simeria se află înţr-o situaţie ferite gospodării de stat şi colec
toarea Şarcani Rozalia. In că sonalul cantinei, aşează în bor- proastă şi cu reparaţia imobi tive şi cumpărînd de la unităţile
mară avem de toate“. Intr-ade cane ardei, gogoşa ri. Am ru gat -o lului. Deşi lucrările — în sar comerciale din oraş, conducerea
văr internatul acestei şcoli — şcolii şi-a umplut magaziile şi
cu cei 120 de elevi, nu are de pe-Elena Luca, să-mi arate maga cina I.C.C.F. şantier Simeria — aşteaptă fără îngrijorare iarna,
ce se teme. S-au fiert 1.020 de zia. Nu mi-au trebuit cifre, ca au început de două luni şi deşi iar elevii sînt foarte mulţumiţi
kg. roşii, s-au pus în borcane să-mi dau seama că s-a muncit suma de 70.000 lei a fost tre-. de mîncare. In fiecare zi pri
985 kg. fasole verde, s-au pre cută în contul acestui şantier, mesc carne şi prăjituri.
gătit semipreparate ca : ghiveci serios. In rafturi erau sute de
de ardei în ulei şi bulion, ghi borcane cu bulion, fasole, var clădirea şcolii încă mai poartă Problema combustibilului
veci de vinete în ulei, roşii în ză, castraveţi. In pivniţă cîteva schelele instalate, sălile sînt
pătrunjel, în total peste 850 de mii de kg. de cartofi şi un butoi nespoi-te, pereţii nereparaţi, gea Spre deosebire de alţi ani, a-
kg. In pivniţă s-au adus pînă de 900 kg. murături. Astea toa murile neinstalate. Iar şcoala a
acum peste 4.000 kg. cartofi Şi, te, din grădina şcolii. Se mai început de două săptămîni, Acest nul acesta toate şcolile din re
adunatul continuă. Pe lîngă le aşteaptă însă mari cantităţi şi lucru împiedică buna desfăşura
gume şi zarzavaturi, şcoala din de la Aprozar pentru care s-au re a programului de învăţă giune s-au aprovizionat din vre
Dobra şi-a asigurat şi carnea ; făcut toate formele necesare. Cei mînt şi cazarea elevilor. Este
12 porci mari şi graşi aşteaptă 8 porci vor fi tăiaţi toţi în a- me cu lemne pentru toată iar
cuţitul... nul acesta. necesar ca direcţiunea şcolii să
ia toate măsurile pentru asigu na. Nu va mai fi nevoie ca în
Buni gospodari, sînt şi cei de La şcoala profesională de uce rarea hranei elevilor, a unei me
la internatele şcolilor medii mix nici, însă, situaţia q cu totul timpul şcolii să se alerge din- !
te nr. 1, 2 şi maghiară din contrarie. Bazîndu-se numai pe se de calitate, asta cu atît mai
Deva. La internatul şcolii medii repartiţia Aprozarului, direcţia mult cu cît elevii tineri fac şi tr-o parte în alta pentru a se
nr. 1 pe lîngă gospodăria a- internatului n-a făcut nimic. In practică.
prezent, se consumă puţinele procura lemne şi mijloace de ;
rezerve din anul trecut. In ma Pe gînduri, stă direcţiunea
şcolii medii mixte Hunedoara. transport. Foarte bine în aceas- j
tă privinţă se prezintă şcoala
medie mixtă din Simeria care
are peste 150 tone de lemne,
nexă s-au mai procurat alimen gazie se găsesc doar două co Vreă să se dumirească dacă plus cărbuni. La Heiiungkiang se construieşte prima uzină de maşini grele din R. P. Chineză. In momentul de faţă
te şi de la unităţile O.C.L. A- şuri cu cartofi, un sac cu fasole vine sau nu iarna. In internat Deci, în iarna aceasta şcoli sînt gata construite 16 clădiri. Cînd întreaga construcţie a uzinei va fi terminală, ea va putea construi lami
noare, furnale etc,
prozar. Lăudabil că în DeVa, uscată şi cîteva borcane cu ghi sînt numai 30 de-elevi. Nu se le nu vor avea grija frigului.
IN FOTO: Pe şaMier'ill noii uzine care va ocupi 37.000 de metri pătraţi
s-au făcut şi dulciuri. Astfel, la veci (Vi kg.). Pentru a asigura ştie dacă se va menţine interna N. ARSENE