Page 30 - 1957-10
P. 30
Pei tru recolta P R U L C T A R I D W TO A TE ŢĂRILE, U N IŢI-V Ă f ¦ ¦
anului viitor I CI T I Ţ I IN PAG. 4-a X
mulsocialismului<<o>•sistii din Statele Unite.
¦¦ -------------------------------------------------------------------------— ¦--------------------------------------- ¦
¦¦ • Lupta oamenilor muncii din ¦¦
O* Japonia pentru satisfacerea reven- ^¦
«<¦• dicărilor lor. ¦¦¦
Muncă rodnică pe de reparat unelte agricole şi do L • Noi fărădelegi comise de ra- *
ogoarele gospodăriilor uă centre de selecţionat semin
¦*>»
agricole colective ţe. * ® Declaraţii ale oamenilor de *
In ritm rapid se lucrează la
Folosind din plin timpul priel eliberarea terenurilor cultivate * ştiinţă sovietici despre lansarea sa- *
nic, colectiviştii din raionul cu porumb, care urmează să fie' * telitului artificial al pămîntului. ¦¦*
Orăştie, bine organizaţi în echi însămînţate cu cereale de toam
pe de lucru, desfăşoară o mun nă : grîu, secări, orz. ¦
că intensă, plină de roade, pen « Tratative pentru remanierea ¦
tru terminarea campaniei agri Primii ţărani muncitori care
Anul IX. Nr. 877 Joi 10 octombrie 1957 4 pagini 20 bani o guvernului chilian. ¦¦
¦ SPORT. — Energia Petro- %
cole de toamnă în cele mai bu au ieşit la însămînţat sînt: Ni- EIHSTE9 ZILEI DE 7 HIIEIIRIE X şanl — Progresul Oradea 1-0 (0-0). t
ne condiţiuni. og&ae Moţ, Ioan Gabrileţ lui ¦¦
Gheorghe, Ioan Vasiu şi alţii.
Problema însămînţărilor de Luna mari! prietenii
grîu şi culesul porumbului stau Ţinînd cont de faptul că ma
pe prim plan în faţa consiliilor
Adunări festive
de conducere ale gospodăriilor re parte din terenuri se află pe După festivitate, la clubul „30
agricole colective. dgal, ţăranii muncitori din Griş- Intr-un singur sector, 12.127 tone Muncitori fruntaşi Pe întreg cuprinsul regiunii Decembrie" a rulat un film, iar
Primele obiective au cunoscut edpr, merită laude pentru hotărî- cărbune peste plan noastre zilele începutului de oc în sala „Maxim Gorki", ansam
rea lor de a termina campania w...- -|gg| tombrie au fost zile de sărbă
realizări importante. La gospodă fae toamnă pînă la 20 octombrie. t(( îmaginaţi-vă un tren lung cu 1.212 vagoane a 10 tone fie- 8SS8 toare, zile în care oamenii mun blul Trustului 4 construcţii a
ria colectivă din Vinerea au fost -*¦ care vagon. Dacă s-ar aduna la un loc cărbunele scos peste plan cii din uzine, fabrici, de pe o- prezentat un program artistic
însămînţate pînă acum 33 hecta Primele boabe de porumb goare, instituţii, întreprinderi şi bogat.
re din cele 40 prevăzute în pla'*' predate la baza de sectorul III al minei Aninoasa, condus de comunistul Teodor şcoli şj-au manifestat cu mai
nul de producţie. de recepţie ilia Bulea, de la începutul anului şi pînă Ia 7 octombrie, cam atîta multă căldură dragostea faţă de In ziuia de 6 octombrie, a-
ar constitui: 12.127 tone cărbune. Şi, mai mult, acest sector a marea ţară a socialismului vic ceeaşi animaţie vie a fost şi la
La gospodăria colectivă din Zilele acestea, tineretul din cîştigăt întrecerea în cinstea zilei de 1 Mai şi a zilei de 23 Au torios — Uniunea Sovietică. Orăştie. Corul, orchestra, echi-*
Turmaş au fost însămînţate 23 Ilia, a început culesul porumbu gust, şi bineînţeles, are toate şansele s-o cîştige şi în cinstea pele de dansuri ale Casei raio
ha. din cele 45 hectare planifi lui de pe loturile festivalului. zilei de 7 Noiembrie. In treacăt, amintim că la începutul lunii In raionul Brad nale şi cele ale clubului „Fia*
cate. La gospodăria agricolă din Astfel, în comuna Ilia, s-a re viitoare, e posibil ca acest sector să-şi îndeplinească planul a- căra", au fost răsplătite în a-
Turdaş din cele 35 hectare de coltat porumbul de pe o supra nual. Minerii din brigada vestiţilor şefi de brigadă Mihai Tuca- Cu ocazia adunărilor festive, ceastă zi cu aplpuze îndelungate
grîu pregătite, 18 au fost însă faţă de 60 ari. Printre tinerii ciuc, Alexandru Gh. Dan şi Vaier Liciu, fruntaşi în întrecere, consacrate deschiderii lunii prie de sala arhiplină.
mînţate, iar la Spini din 70 ha care au participat activ la a- ţin să confirme de pe acum acest lucru. teniei, şi-au dat concursul 22
cîte vor fi însămînţate anul a- de formaţii artistice de amatori Şi la Alba Iulia
cesta, 32 au fost pregătite pînă
la 7 octombrie. Asemenea rea Peste 400 de cetăţeni ai ona-
lizări mai pot fi semnalate şi la oeastă muncă sînt utemiştii merii de Ia Vulcan şi 19 formaţii artistice şcolare. şului au aplaudat frumosul pro-*
gospodăriile colective din Pri- Gheorghe Eftimie, Doina Cri- La Brad, brigada artistică de a- gram interpretat de corul Sin
caz, Beriu etc. şan, Ioviţă Bota, Dorica Buru Muncitorii, tehnicienii şi in firmat sector de tineret şi în gitaţie a Trustului minier, e- dicatului muncitorilor din învă*
In cea mai mare parte, consi iană, Viorica Suciu, Măria Gri-' ginerii de la exploatarea Vul fruntea căruia se află tînărul in chipa de dansuri a cooperativei ţămînt şi cultură din Alba Iu<
liile de conducere ale acestor şian, Florea Ioachim, Maria Goţ, can, întîmpină ziua de 7 Noiem giner Valeriu Stanciu. Conduce „Crişan", corul elevilor de la lia, formaţiile artistice de la în
gospodării au repartizat oame Alexandru Mareş şi alţii. brie cu frumoase rezultate în rea exploatării, în colaborare cu FLORICA GIRON1 şcoala medie şi o echipă de gim treprinderea „Ardeleana" şi oele
nii în mod just în echipe, reu muncă. Astfel, în luna septem comitetul de întreprindere şi muncitoare la fabrica de marme nastică de la aceeaşi şcoală, au ale Casei raionale de cultură.
şind să elibereze terenurile de Cantitatea de 1.422 kg boabe brie a. c., planul a fost îndepli sub directa îndrumare a organi ladă din Haţeg. Ea îşi depăşeşte prezentat după conferinţa ţinută
recoltele de porumb. porumb, recoltată de pe cei 60 nit în proporţie de 110,3 la sută. zaţiei de bază, a organizat bri în 7 octombrie un program atră Serbarea populară din Zlatna,
ari a şi fost predată la baza găzi de tineret la acest sector, norma zilnic cu 7—8 la sută gător, viu aplaudat de sutele
5.IYLT. Orăştie sprijină de recepţie Ilia. Gu aceasta, ti • Brigăzile conduse de Vasile care să asigure la timp şi în de cetăţeni. precedată de conferinţă şi pro
activ campania de toamnă neretul din Ilia, a predat pri Negrescu de la sectorul II şi bune condiţiuni locurile de mun cesul literar „învierea" după ro
că, cu vagonete goale şi mate La Hunedoara manul lui L. Tolstoi, s-a încheiat
La S.M.T. Orăştie au fost a- mele boabe de porumb la baza Ioan Vişa de la sectorul î, au rialul necesar. cu programul prezentat de ar
sigurate toate condiţiile pentru Pe şantierul bluming din Hu tiştii căminului cultural şi cei
de recepţie. dat peste plan 1.061 t cărbune. DUMITRU LUCA nedoara, peste 300 de muncitori de la şcoala tehnică din locali
tate. 1
PAUL ANTONESCU O mare contribuţie a adus secto
corespondent
ca mecanizatorii să-şi poată în rul VI transport care a fost con corespondent au asistat în ziua de 4 octom Oraşul Sebeş
deplini în această campanie toa brie la deschiderea lunii priete La Sebeş, festivitatea deschi
te sarcinile ce le au. Revizui derii Lunii prieteniei, a înce
rea şi repararea tractoarelor, a întrecerea a cuprins niei, cînd formaţiile artistice ale put printr-o demonstraţie a
plugurilor, grapelor, a semănă întreg combinatul sportivilor. După aceasta, e-
torilor, făcîndu-se la timp, au Trustului 4 construcţii au desfă chipele artistice ale Caseî
fost înjăturate aproape complet şurat un bogat program artis
defecţiunile pe parcurs. In gos tic. raionale de cultură şi ale
podăriile colective, mecanizatori
lor le-au fost create condiţii bu In oraşul tineretului formaţii
ne de lucru şi de cazare.
le artistice ale I.C.S.H. şi ale fabricii „Simion Bămuţiu", au
In gospodăriile colective din
Spini, Şibot, Turdaş şi altele, HUNEDOARA (de la subr.edacţia noastră voluntară). Petru Niculescu, Dumitru Vlăduţ V' : cooperativei „Drum nou“, au prezentat un frumos program
mecanizatorii de la S.M.T. Orăş Una după alta zilele trec, apropiindu-ne de cea deia 40-a şi alţii. prezentat — în ziua de 5 lom- artistic în sala oasei de cultură
tie lucrează de zor, executînd lu aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. In Com brie, un repertoriu bine înche „Mihail Sadovaanu", unde au
crări de calitate străduiridti-se să binatul siderurgic Hunedoara, întrecerea socialistă, depăşind Din deşeuri, bunuri gat. participat sute de cetăţeni.
termine campania de însămînţări
pînă la 20 octombrie. 4^1 ¦ ir -
" .-V. cadrul relativ îngust al secţiilor direct productive, s-a extins de larg consum PETRU CATALAN In ziua de 6 octombrie, cu pri Peste tot, în oraşe, centre in
în absolut toate compartimentele de activitate. Rezultatele, cele deşi lucrează numai de 2 luni la lejul festivităţii ce a avut dustriale, prin comunele şi satele
La Cfîşcior-Brad, aşteptate. Iată cîteva: Bătălia pentru a folosi cit mai fabrica aminiiiă, a reuşii să devină loc la clubul „30 Decembrie" şi regiunii noastre, acelaşi aspect
întrecere pentru economicos metalul, este una din unul dintre cei mal buni muncitori. salia „Maxim Gorki" din de sărbătoare a îmbrăcat pri
terminarea campaniei Comuniştii în fruntea fruntaş pe ramură, care a obţi preocupările muncitorilor din Huhedoâra7~ au participat su mele zile ale lunii prieteniei ro-
nut cele mai frumoase rezulta combinat. Chiar şi acele deşeuri Depăşirea obţinută de el zilnic, te de oameni ai muncii. mîno-sovietice.
Urmînd îndrumările tehnicia întrecerii te, ajutorul de topitor Ioan Şu- care altădată nu erau folosite, esle de 5—6 la sută
nului agricol Fischer Tiberiu, ţă tcu şi alţii. astăzi, în secţia valorificarea de • ' GH. L.
ranii muncitori din Crişcior- Nu de mult, prim-topitorul
Brad au pornit cu multă însu Dumitru Niţă de la cuptorul e- C u d o u ă z i<3l e şeurilor, din aceste resturi sînt
fleţire la lucru pentru a termi lectric de o tonă, a fost primit
na campania de toamnă pînă în. rîndal membrilor de partid. mai devreme confecţionate diferite bunuri de
la data de 20 octombrie. In co In prima adunare a organiza larg consum. In luna septem
mună funcţionează cinci centre ţiei de bază, el a spus : „mulţu In luna septembrie a.c., la sec
mesc adunării generale pentru ţia telecomunicaţii din sectorul Din nou despre planul fizicbrie a.c., muncitorii acestei sec
Tot satul în încrederea ce mi-a acordat-o, C.F.U. a Combinatului siderur
primindu-mă în partid. Mă an gic Hunedoara, brigăzile de ca ţii au făcut sape, hîrleţe, tîr-
întovărăşire gajez să muncesc mai bine şi să litate conduse de tinerii Daniel
dovedesc prin fapte că sînt demn Prip şi Ioan Popa, lucrînd pe năcoape, fiare de plug, etc. în Vorbeam mai zilele trecute de ne- jumătate decît se planificase în prea ţelor de muncă şi direcţia regională a
Convingîndu-se de superiori de marea cinste ce mi-a fost a- unul din trasee, au terminat a- valoare de peste 85.000 Iei. realizarea planului fizic la şantierul labil. forţelor de muncă, n-au dat un spri
tatea lucrării pămîntului în co cordată". ceastă instalaţie cu două zile nr. 4 Lupeni. Din păcate şi la cele jin trustului în problema cadrelor cali
mun, toţi locuitorii din satul mai devreme. Prin buna calitate De Ia începutul anului şi pî lalte şantiere ale Trustului 7 Petro Vom enumera cîteva din lucrările ficate. Am putea spune că mai mult
Stretea, raionul Ilia, s-au înscris Astăzi cînd s-a făcut bilanţul a lucrărilor executate, comuni nă în prezent, valoarea econo şani, planul fizic pe primele trei tri rămase în urmă pe şantierele trus au încurcat lucrurile. Prin adresa nr.
cu întreaga suprafaţă de teren realizărilor după o lună de acti caţia între staţii este bine asi miilor realizate prin confecţio mestre ale anului, n-a fost realizat de- tului, înafară de cele de pe şantierul 15.179 din 5 august a.c. către D.R.F.M;
în întovărăşirea agricolă. Nici o vitate, constatăm cu deplină sa gurată, iar circulaţia trenurilor narea de bunuri de larg consum cît parţial. Cîteva cifre sînt suficiente 4 din Lupeni, de a căror stadiu, după Deva, serviciul organizării muncii, ce
familie nu a rămas cu pămîn- tisfacţie că la acest cuptor, în este în deplină siguranţă. De a- din deşeuri, se ridică la suma de pentru a ne convinge în privinţa ne . cum aminteam, s-a vorbit într-un ar rea 130 zidari, 25 mozaicari, 20 par-
tul înafara perimetrului. luna septembrie a.c., planul a semenea, pe linia Hunedoara- peste 800.000 lei. realizării planului fizic. Iată, spre e- ticol precedent. La Petroşani a rămas chetari, 10 dulgheri, 5 fierari betonişli
fost realizat în proporţie de xemplu, din 451 apartamente ce trebu neterminat blocul-magazin G., cu o su
Munca de cooperativizare a a- 103,5 la sută. Totodată, printr-o Ghelar a fost revizuită'întreaga In această acţiune, fruntaşe iau date în folosinţa minerilor Văii Jiu şi 4 tinichigii. Ei bine, D.R.F.M. Deva,
griculturii a fost încununată de introducere corectă a materiale reţea telefonică şi în vederea sînt echipele de forjori, conduse lui, (în această cifră se includ şi apar prafaţă locativă de 1.632 m.p. cu 35 a trimis această adresă la direcţia ge
succes. Cele 60 de familii din sa lor în cuptor, care evită ruperea de Matei Birta, Iosif Crăciun, tamentele ce trebuiau date în folosin apartamente. La Uricani trebuiau ter nerală din minister, care la rîndul ei,
tul Stretea de acum vor lucra electrozilor şi printr-o elaborare respectării regulilor de siguran Ştefan Maier, Vasile Tulian, A- ţă la Lupeni), doar 170 au fost minate două blocuri cu 24 apartamente a trimis-o în copie la toate direcţiile
împreună cele 80,17 ha teren, raţională, evitînd supraîncălzirea tanasiu Giugaduras, Francisc date în folosinţă. Deci mai puţin de fiecare, la Lonea două blocuri, la Pe- forţelor de muncă din ţară. Ga urmare
sporind bogăţia recoltelor. cuptorului, iar prin aceasta mă ţa circulaţiei, au fost adoptate Pribil şi alţii, care au adus un trila un că^iin muncitoresc. Toate a- a acestui fapt, au început să vină ia
rind durabilitatea cărămizilor re aport deosebit în obţinerea a- cestea sînt în stadiu de finisare. Răul trust tocmai oameni pe care direcţiile
fractare, au fost realizate econo şi montate încuietori la macaze- cestor frumoase realizări. . cel mare este că în general aici se respective nu puteau să i plaseze. Aşa
mii la electrozi de grafit, cără le ce afectează linia curentă. împotmolesc lucrurile de pildă, trebuiau să vină 5 fierari-be-
midă şamot şi magnezită, în va N. NEGRU tonişti, şi au venii vreo 60, în schimb
loare de peste 10.000 lei. Res- La aceste lucrări şi în special Cauzele? Sînt mai multe. n-au venit deloc zidari, mozaicari sau
pectîndu-şi cuvîntul, în fruntea 0 1 C O L E C T I V H A R N I C*¦¦¦¦OO**?¦O*OV«* parchetari, de care trustul ăr fi avut
întrecerii se află comunistul Du la adaptarea încuietorilor nor In ultima vreme au apărut in zia- nerile fiind izvoriie din şedinţele gru- Desigur că pe primul plan se situia- mare nevoie. Nici cu absolvenţii de la
mitru Niţă distins cu insigna de rul nostru numeroase articole care, pelor sindicale, ză problema meseriaşilor pentru lu Şcoala profesională de construcţii din
male tip C.F.R., pentru a putea in majoritate vorbeau despre activi- crările de finisare. Pe lîngă greutăţile Sibiu, lucrurile nu stau prea bine. A-
tatea ceferiştilor din Simeria. Cele De asemenea, un aii factor care a create de ministerul de resort, o vină proape jumătate din absolvenţii reparti
fi aplicate la linia îngustă, s-au mai mulie au anunţat succesele aces- contribuit la îndeplinirea şi depăşirea zaţi trustului sînt instalatori. Or, la a-
planului, a fost buna organizare a principală are şi serviciul organizării ceastă profesie, trustul are oameni dea-
evidenţiat comunistul Arpad Be- muncii (şef tov. A .Olteanu) care se juns.
*¦$a iora, munca neobosită de zi cu zi. întrecerii socialiste. Fiind , organizată ocupă în mod nemijlocit de acest lu
keş, candidatul de partid Dumi Acum, după un trimestru de activi- pe baze temeinice, ea a dus la un cru. Munc3 de procurare a mîinii ca Munca pe şantierele trustului a fost
laie,, tabloul succeselor esle corn- interes din ce in ce mai mare din lificate de lucru, n-a fost organizată slab organizată pe primul trimestru al
tru Borza, precum şi lăcătuşii judicios decît abia în ultima vreme, anului. Tencuielile mecanizate s-au fo
losit intens numai în ultimele trei
¦ pledai cu alie şi alte fapie pozi- partea muncitorilor, la rezultate • in- cînd de fapt s;\-u obţinut unele succe
*¦?¦??¦*o* GH. TAUTAN
mm live, rod al strădaniei muncitorilor, semnate. Astfel, planul producţiei se. Dar „în ajun nu se îngraşă por
tehnicienilor şi inginerilor. Din Iri- globale pe ateliere a fost îndeplinii (Continuare în pag. 3-a)
meslrul III, şl mai ales din primele pe luna septembrie, in proporţie de cul". Se ştie că atunci cînd se răceşte
două luni ale acestuia, respectiv iulie 105,1 la sulă, fondul de salarii a fosi
şi august, faptele an fost consem- realizai cu 101,8 la sulăt produclivi- timpul, lucrările de finisare se execu
¦ nate. Rămine numai să facem cunos- lalea muncii a crescut la 108,5 la tă anevoios. Direcţia generală a for
<¦/ cut ce s-a inlimplat in luna sepiem- sută, iar ciştigul mediu al muncilo- OCOOOOOOOOOO0000000000s000-xxxx> < .0000000000000000< > 00
o*o* brie la Atelierele principale C.F.R. rilor a . fost realizat în proporţie de Unitate comercială fruntaşă pe raion
ppoOp?Qppp$p??*$o Simeria. continue şirul succeselor, 105,8 la sulă. In această lună, au CALAN (de la subredacţia noastră Datorită bunei organizări a întrece
Vrînd să fost planificate pentru a fi reparate voluntară). rii condusă de tov. Aurel Stîrcescu de
la raionul cu bucata, planul lunar a
conducerea aielierelor s-a pregătii din H locomotive. Muncitorii atelierelor Deservirea consumatorilor în mod fost depăşit cu 25 la sută.
timp pentru ca in luna septembrie au reparat insă 12 locomotive, civilizat constituie pentru unitatea co
rezullaiele să fie şi mal bune. Pentru mercială numărul 29 din Gălan, un S-au evidenţiat în mod deosebit ges
aceasta a fost iniocmit ¦un plan de Şi la secţia vagoane, rezultatele obiectiv de bază. In primele două luni tionarii de raioane Victor Bîgu şi
măsuri tehnico-organizatorice, care) din tuna septembrie suit mai mult ale trimestrului III, această unitate s-a
aplicate, au dus Ia o creştere simţi- decît îmbucurătoare. Astfel, la sfirşi- clasat printre primele din regiune, ob- Gheorghiţă Şimbovan. Ei s-au angajat
toare â producţiei şi productivităţii tul lunii, muncitorii de la secţia a ţinînd o depăşire la planul de desfa
cere de 20 la sută. La sfîrşitul lunii ca în cinstea zilei de 7 Noiembrie să
muncii. Dintre acestea, trebuie enu V'a ^ g o a n e, au constatat că au re august şi în cursul lunii septembrie,
merate : terminarea reparaţiei men parai 63.de vagoane peste plan, din ca a depăşit planul cu 22 la sută.
tre care 62 cu reparaţii curente (la
p ghinelor de la tendere, repararea dru care se dă o mare atenţie) şi un aibă o depăşire de 5 la sută a planu
vagon cu reparaţie capitală.
p mului de acces dintre secţia I-a şi lui de desfacere.
p secţia a IlI-a, terminarea instalaţiei S-ar putea aduce multe cuvinte de
IOSIF CRAŞCA
p
¦
p
p de apă şi restul lucrărilor pentru mu laudă celor care muncesc la, Aielie-¦
p
pp tarea grupei de ţevărie, mecanizarea rele principale C.F.R. Simeria. Este Bec electric la Sălaşul Superior
p încărcării şi descărcării ţevilor fier- greu însă să enumerăm numele tutu-
p
p bătoare la toba de curălit a secţiei ror ace,ora care au adus cel mm
p
p a l-a, studierea punerii in funcţiune mare aPort tn obţinerea acestor suc- Faţa satelor din Haţeg se dunate prin autoimpunere şl
p schimbă pe zi ce trece. Se cons prin cele 120 zile-muncă efec
truiesc noi cămine culturale, tuate de ţăranii muncitori.
p a maşinii de redus ţevi cu role, con- cesc' In orice caz, este un lucru con* şcoli, locuinţe individuale, iar
p în case şi pe străzi pătrunde lu In fruntea tuturor acţiunilor
mina electrică. au stat preşedintele întovărăşirii
V p fecţionarea a patru bucăţi tăvi de ia- ^fatai, că aici există un colectiv har- agricole din comună, Para Ziga,
p Şi în Sălaşul Superior s-a deputatul M. Sălăşan şi Gheor
La sectorul cocserie al Uzinei cocsochimice din Hunedoara, productivitatea agregatelor de- l aprins becul electric. Această ghe Drăghici, membru în comi
pinde în mare măsură şi de maistrul principal de Ia maşina de şarjare. p btă pentru şpan la strungărta cazan- nlc> cu oameni P ^ epu ţi, capabili să
p acţiune s-a făcut cu suinele a- tetul de cetăţeni.
IN CLIŞEU: mecanicul principal Ilie Lazăr reglează cu pricepere malurile maşinii de com
primat. Faptul că este unul din cei mai buni mecanici de şarjare, îl dovedesc procentele cu care p geriet etc înfăptuiască lucruri măreţe. Ei vor,
îşi depăşeşte planul lu n a r: în medie, 2—3 la sută, p
„ ... . şi sîntem siguri că au să reuşească,
p . . ,_
p Planul masurilor tehnico-orgamza- .
p să intimpine ziua de 7 Noiembrie cu
p lorice a fost iniocmit judicios, propu- nQi succesg fft muncă<
p
p
IHItMHI r