Page 31 - 1957-10

Pagi 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 877

.,Anumite societăţi americane duc tratative cu statul fran­
cez pentru a obţine participarea la exploatarea petrolului sa­
harian. Societăţile americane pretind să li se acorde un
procentaj mai mare In participarea lor ta societăţile de ex­
ploatare din Sahara decit sînt dispuşi francezii să acorde".

i ; („Daily telegraph")

PRINS!CUMUSCAPECĂCIULĂ P R ÎN Ş I CUMUSCA P R IN Ş I CU MUSCA PECĂCIULĂ VNSt CUMUSCA Pt CĂCIULĂ

I Cei cu musca pe căciulă

I în faţa tribunalului Cînd Rubens a imortalizat pe patru urmaşi ai săi din Alba îu- Faptele sînt cu Cîntec, ca după
pînză „Orgiile lui Bachus", a
căutat, se spune, multă vreme lia urlă. Şi urlă nestingheriţi {?!) nuntă, numai că, cântecul nu se
pînă a găsit „modelul" potrivit.
zecimalele) le-a vîndut „engros" Se vede că pe acea vreme era O altă deosebire, e aceea că deosebeşte de urlat. Cei patru
criză de asemenea modele...
j OHICITOAREA: j cu 2,25 lei. N-a făcut omul cei 4 urmaşi ai lui Bachus urlă „nuntaşi" cu cîtăva ¦vreme în
Şi acum, dacă vreunui pictor
cine ştie ce. A luat cu unu şi i s-ar năzări să picteze ceva a- pe patru voci: 2 tenori, un ba­ urmă, s-au hotărît să dea o se­
semănător, se prea poate să gă­
Monu Maria din Simeria a dat cu doi. Pentru aceasta, sească cu greutate un „Bachus" riton şi un bas. renadă (una colectivă) pentru
modern. Dar, dacă atunci, cu
•prevede viitorul. I-a prevăzut tribunalul de Ia Petroşani l-a zeci de ani în urmă s-ia găsit, Nici o deosebire în ceea ce toată strada pe care locuia Ma­
de ce să nu se găsească şi a-
'«lui M. Nichios de două ori în lu­ condamnat la 1 an închisoa­ cum? Totul e, cum s-ar zice, priveşte cauzele. costrai. Şi au dat. Numai că în
chestie de documentare... Tre­
na august: odată de 170 lei, re. Numai că procuratura n-a buie să ştii unde să cauţi... şi-l Nu ştiu dacă Bachus o fi lu­ loc să se aprindă becurile de
găseşti. Caută de pildă, la Alba
iar altă dată de 275. I-a ghi­ fost mulţumită de sentinţă şi Iulia, şi vei găsi nu unul ci... crat undeva, dacă o fi făcut trei ori cum se obişnuieşte la se-
4 deodată. N-or fi ei asemeni
cit şi-n cărţi şi-n palmă, că va a făcut recurs. Cu acest pri­ lui Bachus ca înfăţişare, dar la parte din vreun colectiv de mun­ renăzi, cetăţenii de pe strada
fire... da.
cîştiga la 'loto, că va fi fericit lej s-a făcut o socoteală mai că, însă cei patru lucrează (cînd respectivă au ieşit pe la porţi
Mai există o deosebire. Ba­
şi că, ea va încasa din munca bună prin care se demonstrea­ chus habar n-avea cum arăta o cum). Unul, Ostrovăţ Pieu se şi mulţumindu-le personal i-au

lui 445 lei. A uitat însă să-şi ză că a cumpăra cu 1 şi a { maşină, pe cîtă vreme cei patru ocupă cu creşterea cadrelor. cam alduit asemănîndu-i cu cei

ghicească ei viitorul. I l-a vinde cu 2 se numeşte spe­ apostoli ai lui ştiu fiecare să Creşte cadrele de şoferi, (bună ce caută veşnic după rime cu
creştere). E responsabil la şcoa­ rîtul prin pămînt. Nu le-a prea
ghicit completul de judecată culă ceea ce, în cazul respec­ conducă, ori o maşină, ori o mo­ la de şoferi. Al doilea, Ghid aii plăcut cetăţenilor serenada cu...
Ludovic, e şofer în toată legea. „lume... lume..." Nu le-a plăcut
al tribunalului! 2 ani de ră­ tiv, se pedepseşte cu 2 ani tocicletă — fiecare ce are la în- Al treilea Macostrai C. e şi ei

coroase zile în care va putea de închisoare. De la sentinţă demînă. Şi nu ştim cum s-a po­

să ghicească dece nu şi-a ghi­ şi pînă acum, Mitroiu Nicolae trivit că toţi 4 au asemenea mij­ şofer mecanic. Al patrulea Cer- m faptul că nu se iau măsuri

cit viitorul. tot calculează dacă 1+1=2. loace de locomoţie. nicek V., e de toate. Insă şofer împotriva acestor „Cântăreţi".

Da, atîta face, mai cu seamă Ar mai fi încă o deosebire : e şi el. Dar principala lui profe­ Pînă se vor lua măsuri le dau

'BUNA-! CARNEA cînd 1 vine pe neaşteptate, j Bachus (cel de pe pînză) nu sie e aceea de observator. Nu­ câteva sfaturi.
DE VIŢEL
„ ___ t i r f s n r c a m * ° urlă noaptea, pe cîtă vreme cei

| UN VIS j mără zilele, mai cu seamă zilele 1. Să-şi procure amortizoare

—«Bună! zice şi Marian Lui Iancu Nicolae, aciuit de vară să vadă cîte trec în fie­ pentru ameliorarea zgomotelor.
Gheorghe din Bobîlna, care pe Ia Lupeni, i s-a năzărit în- care an. Cînd s-a sfîrşit cu nu­ 2. Organele în drept să cerce­
tăia tot mereu cîte unul, aşa tr-una din zile că e ofiţer de
mai pe camuflate. Numai că miliţie. Şi aşa a început să- măratul lor s-a sfîrşit si cu vara. teze, nu pe urtătari, ci lipsa de, împărţeală capitalistă
într-o zi 4 -s-a părut tare fără şi ia nălucirea în serios şi a
gust. li stătea în gît ca ias­ cerut primilor doi cetăţeni pe Deci, după ce a trecut vara, nu „bunăcuviinţă" a cetăţenilor de
ca, pentru că i-a adus ceasul care i-a întîlnit să se legiti­
cel rău (zicea el) pe cap niş­ meze. Cetăţenii, de bună /cre­ mai are ce pierde. Şi atunci de pe aceste străzi şi să-i tragă ha
te miliţieni tocmai cînd tăia dinţă, i-au dat buletinele de
nişte pulpe să Ie vîndă Ia Tur- identitate. „Urmaţi-mă" - l e - a ce-i zic toţi... pierde-vară? răspundere pentru ce n-au pri­ In patru rînduri
daş. De atunci nu-i mai place spus închipuitul ofiţer. Cei doi
Acum după ce am făcut cu­ mit precum se cuvine serenada

noştinţă cu personajele, să ve­ dată. Baia populară din Brad a La unele magazine „Alimen-
fost pusă în funcţie de vreo tirei tara“ din Deva, nu se d.au pungi
dem care sînt faptele. O. C. DUŞ ori pînă acum însă... tot nu pentru făină.
funcţionează.
carnea de viţel (tăiat pe as­ l-au urmat. Nu departe, pînă | Guţdn Mihal, barman la T.A.P.L. Deva, pentru lipsa de gra­ De mai cumpăraţi făină
cuns). A jurat că n-o să mai maj la bere> a fost condamnat la 2 ani închisoare. Vrei să faci la Brad o baie? Să v-aduceţi pungi de-acasă,
mănînce 3 ani la rînd. (Cei Ia restaurant. Aici li s-a spus. Poţi să faci, dar vreau să-ţi spun, Ori vreo băstnăluţă fină,
că „scapă netezi" dacă fac ce­ Să-ţi aduci de-acasă, Nae, Din trusoul de mireasă.
trei ani coincid cu termenul Apă caldă şi săpun.
la care a fost condamnat). A- va cinste şi dau ceva bănişori. Salariaţilor sfatului popular
şa că putem să-l credem. Au făcut oamenii şi cinste, Cartea de telefoane din ora­ al oraşului Deva li s-a reparti­
au dat şi bănişorii ceruţi, dar şul Devia e foarte veche. Nume­ zat un aragaz. Insă nu l-au pri­
rele abonaţilor nu sînt acelea mit ei ci... inginerul Cojocaru
J 1+1 = 2 | au anunţat şi miliţia. din carte. de la întreprinderea'5 de dru­
Aşa că, Iancu Nicolae, cînd muri...
Ceri un număr oarecare
• s-a văzut el însuşi legitimat Şi-l aştepţi cu toată frica, Aii primit un aragaz!
1 Mitroiu Nicolae din Petro- i se părea că visează cum i- Căci nimeri din întlmplare , Ce s-au bucurat fruntaşii!
La botez pe la bunica... Dar să crape de necaz
l şani a cumpărat 330 kg ro- maginara-i uniformă se trans- l Căci... l-au învirtit codaşii.
Unii tovarăşi din conducerea
L şii. Şi cum Ie-a cumpărat cu 1 formă în nişte haine vărgate, ţ sfatului popular al oraşului, iau Proiectele de construcţii cosit
flori de la sera din parc cînd soump.
J leu şi cîţiva bani (să neglijăm I s-a împlinit visul. I merg la vreo nuntă sau logodnă.
Ai calculat, dar ca netotul
v.Măsori puţin, primeşti mult I., Ţi s-a logodit nepoata?. Nu vrei să-nţelegi secretul;
Dumitru Marin a furat 200 lei din casa O.C.L Alimentara Deva¦ Te costă ceva şi pace! Nu cit coastă casa-i totul
Nu te costă doar atîta , Totul e ciit o fi... proiectul.
1(7// Căci din dar, tot dar se face!

p m p m it

V

ZEBRA: (către gestionarul de la „Textila") : Am zăbovit intr-o seară la Turdaş, trecut. La sfatul popular
— Dacă mai masori aşa, iţi împrumut costumul meu... la un bun cunoscut, om de treabă şi al raionului am surprins
.de omenie. Am discutat de toate. Re­ nişte tovarăşi (uriul des­
>¦$ « I « ţin Insă pentru aceste însemnări una tul de grăsuţ, iar altul
din păţaniile harnicilor turdăşerd: slăbuţ, subţirel şi m ititel),
Li s-a „rupt cărufa-n drum“ care stătea a ş a : cum se
s-au ars, deşi nu aveau cu ce face zice „gură-cască".
Mirioescu Ioan transportat. Dar nu l-a mai pu­ Aşa a băgat mîinile în casă... ...Şi aşa le-a seps foc. Vă veţi întreba: „Cum e posi­
şi Bumbacu Ion tut ajuta mai tîrziu cînd, fiind bil ca cineva să se ardă fără foc ?" Aşteptau să le pice ,,so­
dela Trustul 4 grăbiţi, ambii îmbarcaţi pe maşi­ 70 OO O O O O 0 0 00 O O O O O O O O O O O O O O O O C O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Q O O O 70 0 0 O OOOOOOOQCOO P P O O O O O O O O QP O Q O O O C O O O O O O P P Q O P O O O C Foarte simplu I Dacă aţi fi avut o- luţia“ (m ălăiaţă) In legă­
construcţii s-au întovărăşit. Nu na 50.340, au constatat în drum noar.ea să-l cunoaşteţi pe Verjan Ar-, tură cu situaţia de la.
ştia nimeni despre aceasta, însă spre satul Minerău, că maşina nu Subîmpartiri atomice hip, .cape cu (fără) onoare a condus Turdaş. Soluţia n-a picat
într-o zi s-a adus la cunoştinţa vrea să-i mai slujească. Cum se sfatul popular din această comună din cer... ci a venit In
spune, (şi la propriu şi la figu­ mers mai departe : ar fj reuşit (destul de multă vreme), nu v-aţi mai urma unei zgîlţîiri puter-
tuturor despre întovărăşirea ce­ rat) „li s-a rupt căruţa-n drum“. să aducă la nulitate această şub- fi întrebat, păci aţi fi avut prilejul ' n ice: l-au schimbat pe
lor doi. împărţire şi. să dovedească cum să faceţi cunoştinţă şi dvs. cu a- Verjan Arhip de Ia sfat.
că o cantitate oarecare este ega­ rcastă îndemlnare scamaloriccască a Să vezi ce-au mai plîns
Ei, şi ce-i rău în faptul că Dar ei au transportat cu spatele Se ştie că cuvîntul atom vine lă cu zero, (Am uitat să spun, al rezultat că prin a- turdăşenii.
dela grecescul nu se mai poate că, om practic, cercetătorul nos­ ceaştă combinaţie, o pîine se maestrului Verjan.
doi oameni se întovărăşesc ? cimentul pînă la locuinţa Anei împărţi, nu se mai poate divL tru făcea experienţe pe pîine şi poate vinde cu (atenţie !) 24 de Ţţicnirile s-au petrecut foarte sim­ Le curgeaţi lacri­
Nu-T nici un rău. Se ajută şi la Toma. Aceasta recunoscătoare de. Totuşi, chimia şi fizica mo­ salam). Produsul combinaţiilor lei, iar un kg de salam cu (a- mile t6i pe frunte
bine şi la rău, numai că cei doi fe-a plătit 1.500 lei. De data a- dernă studiază particule mai mi­ fizico-chimice se numea serviri. tenfie sporită !) 46 lei. plu, aşa cum se petrec de obicei cînd în sus. Ce să-i faci,
se ajutau numai la rău. De a- ceasta, cei 2 întovărăşiţi s-au a- ci decît atomul. Acest studiu l-a Obiectivul de cercetare era canti­ un scamator face să dispară un o- aşa-i la despăr­
jutat din nou împărţind banii, pasionat vreme îndelungată şi tatea, iar rezultatul valoarea prin Uluitoare performanţă... biect oarecare. Dar Verjan Arhip nu-i ţire... Şi toiuşit tur­
ceea, vestea întovărăşirii celor nu jtoiţiaj egal ei „după eforturi" pe Dumitrescu Gheorghe fost diferenţă. Izvorul valorii — bu­ un scamator oarecare, să înghită o dăşenii tui s-au
doi, a adus-o tribunalul printr-o gestionar la bufetul gării Sub- zunarul cetăţeanului. Unul dintre cetăţenii călători panglică sau să facă să dispară un liniştit... vroiau să
sentinţă judecătorească. De a- cetate. La început, a reuşit să (care are meritul principal în obiect el a făcut să dispară... o pă­ afle ce s-a intim-
ciuntească kilogramului 50 de Aşa că, după stabilirea com­ descoperirea rezultatului reacţiei dure întreagă şi vreo ciţeva zeci de plat cu banii şi cu lemnele. Au scă­
ceea cînd „să se ajute“, cei doi (ca între hoţi). Nu s-au mai a- grame, apoi 100. Printr-o extra­ ponentelor chimico-îizice intrate chimice, a stabilit pe bază de mii de lei. Le-a înghiţit omul (că pat ei de „muma pădurii", dar tui
ordinară abilitate, susnumitul în reacţie, cercetătorul a stabili) cîntar aceasta, pierind de la păr lare-i plăcea să înghită), sau totul se ştia încă precis dacă t ,muma pă­
se aflau deja depozitaţi printre jutat cînd s-au. întîlnit în bocşa condiţiile prielnice. Ele sînt două; rerea că cele două frunzuliţe de s-a transformat în neant sub baghe­ durii" a scăpat de ei. Au mai spus
cercetător în ale spbîmpărţirii a- timpul (căci trenul stă puţin pîinp par a fi tot aţît de subţi­ ta lui magică. Unii zic că-i vorba şi şcr(ş, ba raionului, ba regiunii
cei vărgaţi. Nu-i vorbă că îna­ acuzaţilor. Nu mai era chip să în gară) şi iuţeala (viteza de de.- rele ca şj frunzuliţa de salam. de iuţeala de mină. Ţot ce se poate. despre păţania lor. Era necesară o
tomice a reuşit să ajungă ja pei> servire). Părerea lui s-a dovedit a fi în­ Cercetările (ţnicroscopice), încă n-au nouă soluţie (mălăiaţă).
inte de aceasta s-au ajutat. se ajute. I-a ajutat însă comple­ temeiată, deoarece, cîntarul şi A venit şl aceasla cînd
formanţe nemaiîntîlniie. A îm­ înmulţind toţi factorii parţi­ calculele anterioare au confirmat dovedit pînă în prezent care a fost cei de la sfat au văzut că
Bumbacu Ioan pentru că se pri­ tul de judecată cu cîţiva anişori, această teoremă. Cetăţeanul cu metoda. Se cutwaşte numai efectul. n-au încotro: L-au dat
părţit kilogramul în două, apoi pricina a pierdut trenul, însă i-a ilfectul de astă iarnă cînd gospodinele in judecată pe Arhip, fă­
cepea de minune să facă bonuri vreo şapte la număr, timp în dovedit cercetătorului, rihtărilîd lucrau cam după cum urinează cătorul de niiniini. Rău e
în patru şi dacă nu s-ar îi în- în prezenţa unor martori şenvi- că întkzie a treia soluţie:
(false) ; i-a făcut şi lui'Mirice- care, cei doi vor blestema cea­ ciurile, că nu pumaj e|, cercetăto­ Din lipsă de lemne. care să-l facă pe
tîmplat ca une)e „experienţe de rul, e în stare să stabilească Arhip — scamatorul
scu unul pentru 3.000 kg de ci­ sul în care au plecat la drum. cum că o pîine care se vinde cu Şi totuşi, lemne­ şă-ş( experimenteze
laborator" să dea chix, ar fi 2,20 lei poate fi yînduţă ş| cp le au fost reparti­ metodefe şi să în­
ment, aşa dintr-un condei. Ba Au călcat cu stîngul — zic ei— 24, iar un kg de salam pare şfi zate şi marea ma­ cerce dacă în toate
vinde eu 1.4—17 Iei, poaţe fi vînr joritate Srau şi plă­ condiţiile se ppt ar­
mai mult, l-a ajutat şi la încăr­ căci altfel, nu li s-ar fi rupt că­ dut şi cu 46 de lei. Bineînţeles, tit. Şi lotul de păr de oameni fără foc
călătorul a înştiinţat şi miliţia, dure a fost reparti­ şi fără le/nne.
cat. L:a ajutat mai departe la ruţa-n drum. care purtînrlu-i de grijă cercetă­ zat ţurdăşeiiilor, s-a
torului nostru, i-a dresat un pror tăiat şi... puţiţii PROF. LUNFTAŞ
ces verbal prin care confirma Unire ei au primit ciieua lemne. Res-
cele de mai sus. Procesul verbal lul le-a înghiţit... muma pădurii (ci­
şi cercetătorul nqşţrp au fost ca- tiţi VERIAN ARHIP). Numai că iur-
zaţj la tribunal. Tribunalul. i-a dăşenii nu se prea împacă cu aseme­
creat cercetătorului condiţii să nea situaţii. ‘ M-.au rugat să cercetez
mediteze asupra împărţirii şi
subîmpărţirij atomice a tuturor ce s-a făcut, ce piăsuri s-au lupt- Am
produselor alimentare. Cinci ani. întors vremea înapoi, mi-anţ răsucit
Are tot timpul că... nu mai plea­
că trenul, luneta fi m-cun uitat cu §L&$g.