Page 32 - 1957-10

877 DRUMUL SOCIALISMULUI
Preţul de cost al minereului — să fie
în atenţia organizaţiilor de partid
de la Teliuc şi Ghelar
' Trustul minier Hunedoara, care cu­
prinde principalele surse de aprovi­
zionare a furnalelor, este chemat să
asigure acestor agregate minereu de
fier din ce în ce mai bun şi la un
preţ scăzut. Necesitatea de a asigura
furnalelor de la Călan şi Hunedoara
pîinea necesară, constituie urta din
problemele principale ale organizaţiei
de partid care trebuie să depună un
efort continuu şi o atenţie deosebită
asupra principalelor probleme oare
trebuie să asigure acest lucru. .
In vederea exploatării raţionale şi
pe baze ştiinţifice a minelor din Te­
liuc şi Ghelar, statul nostru a făcut
imense investiţii dotîndu-le cu exca­
vatoare, utilaj minier, maşini, etc.,
iar la Ghelar a fost construită o sta­
ţie de sortare a minereului.
Există acum o mare deosebire între
munca minerului din trecut, cînd tre­
buia să spargă minereu cu ciocanul
pentru a respecta granulaţia cerută
şi acum cînd totul se face mecanizat.
Efortul depus de muncitorii mineri,
sprijinul dat de organizaţia de partid,
a dus la rezultate importante în ceea
ce priveşte îndeplinirea planului de
producţie.
Dar, cu toate aceste lucruri bune,
de netăgăduit, există însă la Trustul
minier Hunedoara, o lacună de care
nimeni nu se sezisează şi care adu­
ce mari pagube întreprinderii. Este
vorba de preţul de cost al minereu­
lui. Şi pentru a dovedi aceasta, vom
da cîteva exem ple:
După cum am arătat mai sus, mi­
nele de fier Ghelar şi Teliuc au fost
înzestrate cu utilaje moderne. Era de
aşteptat ca organizaţiile de partid
de aici să vegheze cum sînt folosite
aceste utilaje, care este randamen­ de 25.000 lei, iar pentru instalarea u- O vină mare o are şi Comitetul formaţiunii etc., formaţiunea de OOOOOOOCOCOOCO(XXXX)tX50CXXXXXXXXXXXXXKX>OCXXKXXXXXXXXXXX)G'30DCX3u 3GAXXXX3QOOOQOQOC
tul lor, ştiut fiind faptul că neexploa- nui telefon „la puţul orb", distanţă raional de partid Hunedoara, care se
tarea justă a acestor utilaje, ridică de cîteva sute de metri s-a cheltuit deplasează rar la aceste mine şi chiar
preţul de cost al minereului.
Acest lucru însă nu s-a întîmplat. justificate s-au făcut şi în repararea
Conferinţe la căminele culturale
In cinstea Lunii prieteniei
romîno - sovietice, organizaţia
A.R.L.U.S., din maionul Haţeg,
a organizat o serie de acţiuni.
Astfel, în cursul lunii septem­
brie în instituţiile şi întreprin­
derile oraşului şi raionului', pre:
cum şi ia o serie de cămine cul-
turale au fost expuse 14 confe­
rinţe cu tema prieteniei dintre
poporul romîn şi popoarele Uni­
unii Sovietice, precum şi ajuto­
rul multilateral acordat ţării
noastre de marele popor vecin-.
La fel s-au realizat pentru ulti­
mul trimestru al acestui an un
număr de 162 abonamente ta
ziare şi reviste, iar. la presa so­
vietică pe 1958 au fost realizate
100 de abonamente. Acum sînt
ATELIERUL
/.de prefabricate al
C. S. H. îşi
depăşeşte planul
HUNEDOARA (De la subredacţia
noastră voluntară).
Pentru întîmpinarea zilei de 7 No­
iembrie, comitetul de întreprindere a
urmărit să antreneze în întrecerea
socialistă pe lîngă unităţile cu pro­
ducţie de bază şi unităţile cu pro­
ducţie de deservire auxiliară şi servi
d i. Rezultatele nu au întîrziat si
apară.
Astfel, muncitorii şi tehnicienii a-
Le.lierului de prefabricate, de Ia gazo arbitri şi antrenori. De acest lu­
metru, au raportat că au îndeplinit)
planul lunar de producţie pe sorti
mente încă din luna trecută Toto-j
dată, productivitatea muncii a fost
realizată în proporţie de 143,18 la
şută, faţă de cea planificată, iar pre­
ţul de cost a fost redus cu 11,72 la
sută faţă de 8 ?a sută cît a fost
planificat.
ţ a toate acestea a contribuit în­
tregul colectiv de muncitori şi tehni­
cieni ai atelierului. In rpod deosebit
s-a evidenţiat brigada cop dus?} de
toy. Arjghel Copăceanu, care pe Jfngă
o bună organizare a locului de mun
cş, a aplicat cu succes p serie de
inovaţii şi raţionalizări.. De aseme
neş, fe r ită să cităm brigada de fie-
rarj-betonişti condusă de tov. Teodor
Căpfoiu şi brigada de dulgheri con­
dusă dc toy. Gheorghe Trifu, care
au depăşjt planul de producţie la
oţi indicii. Trebuie subliniată buna:
.prgapizare şi ordinea ce cjpmneşte
în atelier, la care au contribuit tov,
Ioan Popa, şeful atelierului, care este
şi inovator.
Realizările for se reflectă în bine
la şectqarele şu producţie de bază,
deoarece o parte din şantiere lucrea
ză- ,cjţ prpdpsefo gteliepufoi. Faptele
for sînt demne dc toată lauda.
AII HAI CONSTANTIN,
VIAŢA DE PARTID
La mina Teliuc din cele 8 excava­
toare, funcţionează doar trei, iar la
mina Ghelar staţia de sortare a mi­
nereului nici în prezent nu funcţio­
nează cu întreaga ei capacitate. Faţă
de această situaţie, organizaţiile de
partid de la aceste mine nu au tras
pe nimeni la răspundere în scopul
lichidării neajunsurilor şi luării măsu­
rilor necesare, pentru ca aceste uti­
laje şi agregate să dea randamentul
necesar. Mai mult, nici faţă de felul
cum se desfăşoară transportul mine­
reului nu a existat o preocupare a-
tentă din partea organizaţiilor de
partid şi în mod Special la mina Te­
liuc. Este posibil oare ca pe 6 dis­
tanţă de circa 20 km — Teliuc—Că­
lan — un tren cu minereu să par­
curgă timp de 20 ore ? Această ches­
tiune, n-ar fi trebuit să stea în aten­
ţia organizaţiei de bază de aici, şi
a conducerii minei, mai ales pentru
faptul că acest transport greoi lipseşte
fronturile de lucru de vagonete goa­
le?
Insfîrşit, exislă o mare risipă a fon­ agitaţia politică cît şi antrenarea altor
durilor destinate bunului mers al
procesului de producţie. Aceasta o ilus­
trează faptul că aproape 50 la sută
din preţul de cost al minereului îl
reprezintă cheltuielile de întreţinere
şi regie generală. Numai la Ghelar
cheltuielile de întreţinere a birouri­
lor minei, în primele 6 luni ale a-
cestui an, reprezintă suma de 216.000
lei, iar pentru întreţinerea rostogoa-
lelor şi a galeriilor s-a cheltuit Suma
de 439.000 lei, ceea ce este cu totul
exagerat.
O chestiune curioasă este şi aceea
că, pentru repararea cîtorva căruţe şi
potcovirea unor cai, s-a cheltuit suma
suma de 13.000 lei. Cheltuieli ne­
în curs de organizare vitrine şi
expoziţii cu vînzare a cărţii so­
vietice, precum şi fotomontaje
publice oare să oglindească ma­
rile realizări ale poporului so-
vietic.
D in n o u d e s p r e p la n u l fizic
(Urmare din pag. I)
luni, cînd au fost organizate circa 10
brigăzi de tencuieli mecanizate care
aU dat rezultate bune, înlocuind cu
succes mîna calificată.
Măsurile tehnico-organizatorice pro­
puse în cadrul consfătuirilor de pro­
ducţie, ar fi putut duce şi ele la în­
dreptarea multor stări de lucruri, dacă
ar fi fost traduse consecvent în viaţă.
Tov. ing. şef al trustului, A. Pizo, are
şi el partea de vină pentru toate aces­
tea.
Cu aprovizionarea de materiale s-a
stat mai rău la var şi cherestea. Ea
a com isia regiona
In ziua de 2 octombrie a avut
loc o şedinţă de analiză a acti­
vităţii comisiei regionale de fot­
bal. Aici s-a scos în evidenţă
munca desfăşurată la disciplina
fotbal. Printre altele s-a consta­
tat şi o scrie de abateri de la
regulament. împotriva acestora,
comisia a luat măsuri. Astfel,
comisia regională de fotbal a-
preciază ca nesatisfăcătoare ac­
tivitatea colegiului regional de
cru se fac vinovaţi tov. Mihai
Marta şi Anghel Marinescu.
Pentru lichidarea abaterilor co­
mise, comisia regională 'obligă
colegiul de arbitri să ia de ur­
genţă măsurile necesare.
Comisia regională de fotbal
avertizează colectivul Energiei
Aninoasa ca pînă la 15 octom­
brie 1957, să ia măsuri de refa­
cerea terenului de fotbal din lo­
calitate. Dacă pînă la această
dată nu se va termina terenul
cu amenajările respective, se va
ridica dreptul de organizarea jo­
curilor pe acest teren.
Pentru abaterile pe care le-a
săvîrşit în jocul Energia Lonea-
Energia Ghelar, joc ce s-a dis­
putat la 15 septembrie, comisia
regională hotărăşte ca arbitrul
Soimoşi Franpisc să fie exclus
din comisia regională de fotbal.
De asemenea, 1 se ridică dreptul
de arbitraj pe' timp de -6 luni.
vagonetelor de mină. După un calcul
al organelor de control a reieşit că
cu banii cheltuiţi pentru repararea va-
gonetelor în timp de 4 ani, ş-ar putea
înlocui întregul parc de vagonete cu
altele noi.
Iată probleme care, deşi bat la ochi,
totuşi organizaţiile de partid de aici,
nu au luat măsurile cele mai severe
împotriva acelor ce risipesc fondurile
întreprinderii.
Această proastă gospodărire a fon­
durilor a făcut ca minereul să fie
scump, ceea ce loveşte în rentabi­
litatea întreprinderii şi mai ales în
salariul muncitorilor.
Din cele arătate pînă aici, reiese
clar că nu a existat o preocupare a
organizaţiilor de partid, pentru a
curma din timp aceste stări de lucruri.
La aceasta, se mai poate adăuga şi
faptul că nici una dlrt formele mun­
cii politice de masă nu a acţionat în
direcţia reducerii preţului de cost. Atît
factori în rezolvarea acestor probleme,
cum sînt sindicatul şi U.T.M.-ul, nu a
stat în centrul preocupărilor organiza­
ţiilor de partid de la minele Teliuc şi
Ghelar.
Dacă comitetele sindicale de la a-
ceste mine ar fi muncit în mod co­
respunzător, dacă organizaţia de ti­
neret şi celelalte organizaţii de masă
îşi îndreptau atenţia înspre problemele
principale care lovesc preţul de cost,
situaţia nu ar fi fost aceasta.
însăşi, slaba organizare a consfă­
tuirilor de producţie, lipsa de îndru­
mare a tehnicienilor şi a maiştrilor
pentru a urmări aspectul economic al
întreprinderii a făcut ca situaţia să
se prezinte aşa cum este.
cînd se deplasează, nu analizează
problemele cele mal principale ale pro­
ducţiei şi nu caută să canalizeze mun­
ca politică de masă înspre rezolvarea
deficienţelor ce se semnalează.
Lichidarea grabnică a acestor lip­
suri, lupta permanentă pentru redu­
cerea preţului de cost şl îmbunătăţi­
rea calităţii minereului, iată cîteva
sarcini de mare importanţă ce trebuie
să stea în faţa organizaţiilor de par­
tid amintite.
: ,. ţ Aj MALEA
„ C R i Ş U L " B r a dnu s a făcut ritmic, aproape pe nici trustului (director tov. Cîta) va trebui
unul din şantierele trustului. Pe şan­
tiere se face încă din păcate multă
risipă de materiale. Nu rareori s-a vă­
zut pe şantierul I din Petroşani cără­
midă spartă, aruncată la voia întîm-
plării, prefabricate deteriorate, var prost aprovizionării cu materiale. Nu de alta
gospodărit, etc. Nu ştim ce ne-ar putea
spune tov. ing. şef adjunct O. Au-
ner, care răspunde de această proble­
mă.
Este adevărat că după experimenta­
rea salarizării îmbunătăţite, munca pe
şantierele trustului s-a îmbunătăţit sim­
ţitor. Dar rămînerea în urmă nu este
nici pe departe lichidată. Conducerea
Portarul echipei Energia- Ghe-
Iar, Zatochil Bella, provocator
principal. al scandalului de pe
teren, se suspendă pe termen de
un an din viaţa sportivă. Antre­
norul colectivului Energia Ghe­
lar, Gorena Ştefan, pentru aba­
terile sa)e se suspendă pe 6 eta­
pe de la vizionarea şi educarea
echipei, la meciuri organizate de
acest colectiv. In caz cînd co­
lectivul nu va respecta această
hotărîre va fi aspru sancţionat,
în cadrul campionatului regio­
nal. Comisia regională de fotbaj
dă avertisment scris colectivului
Energia din Ghelar pentru lip­
sa de educaţie a jucătorilor şi
tolerarea nesincerităţii în faţa
comisiei regionale. Pentru că E-
nergia Ghelar n-a creat condiţii
optime de cazare şi mşsă jucă­
torilor de la Energia Vulcan, a-
flaţi în deplasare la Ghelar şi
pentru comportarea necuviincioa­
să a spectatorilor faţă de arbi­
trul jocului, se sancţionează cu
ridicarea dreptului de organizare
a jocurilor oficiale pe două eta­
pe la Ghelar. In cazul cînd se
vor mai repeta aceste abateri se
va ridica definitiv dreptul de
organizarea jocurilor la Ghelar,
din lipsă de condiţii necesare e-
chipelor oaspe.
In cadrul şedinţei s-a hoţărît
să fie eliberat din munca de se­
Pag. 3
«••«•'d'S)' *0' ’D « *«»*$>*1 -3••$»•***#••&»* t *§I*0>*•••• #..^1^.4».,.,#.,^,>»•,s.. .«a-. .0
¦I , Însemnări sezon i A ă râ ă ta w ea
v ma.fe.lai ţtaei
m Scheletice, turale şi spre cluburi adus din curte o veste p. s. ¦
i m achiaf
VrWS‘' ¦ cftdip StuLee
¦
Toamnă. Anul atesta se împlinesc 80 de
* ani de la naşterea marelui poet ma­
ghiar Ady Endre.
crengile pomilor privesc pilcuri'tot mai mari de tristă: lemnele trebuia- ’" J
Cu acest prilej Consiliul de Mi­
cu melancolie frunzele tineri. In toamnă, viaţa cioase încălzirii, încă Cînd predam mate- f niştri al /?._ P. Romine a emis o
hoiărîre în care se prevăd o serie
îngălbenite purtate de culturală pulsează mai n-au sosit. Pe o frunză rialul- in f de măsuri pentru sărbătorirea naş­
terii lui Ady.
J vînt şi troienite în şan- viu. Monotonia serilor veştedă, crispate de . „ J am |
Astfel, în oraşele Bucureşti, Cluj,
i tarile drumurilor. Sub lungi de toamnă, iubi- spaima sălii îngheţate primit d011(1 telegrame : Oradea, Tg. Mureş, Baia Mare,
Satu Mare, Zalău, Cărei, Arad şi
I ploile lungi, nesfîrşite, torii de artă, vor să o şi pustii, băncile au scris ur§ente şi le adaug mai L Timişoara vor ji organizate întru­
niri festive.
| care încărcate de roadă, spulbere. Sălile de spec- o jalbă directă şl ex- i°-s în original chiar în f
La casele de cultură şi căminele
l scîrfîie pe drumurile sa- tacole încep o viaţă pli- presă tov. Vasile Radu, ultimul moment a culturale din raioanele cu populaţie
maghiară, ca şi în şcolile cu limba
iţelor. Ţăranii zîmbesc nâ. şeful secţiei de învăţă- Prima e din Orăsti e ¦* de predare maghiară se vor orga­
niza seri literare consacrate aces­
\ cu feţele înveselite de p e alocuri iInsă, pre- mint şi cultură a sfatu- ,, - . r ' tei aniversări.
*bogăţia recoltei, sfidîni gătirile pentru tnttmpi- Ini popular raional, ce- , “ “ / repartiţiei Editura de stat pentru literatură
şi artă va edita o culegere de ar­
*toamna şi iama care narea iernu au întîrziat rindu-i repartiţia legală Lemne de ' oc ?l la sta' * ticole intitulată: „Ady despre pro­
blema naţională" şi un volum de
f se apropie. Cîrduri zglo- prea m ult, şi, răceala u- de lemne. i la de radioficare din j nuvele.
] bn de şcolari, sparg li- medă a toamnei mai să- Am văzut jalba. Seri- Orăştie, stop. Sîntem în- ? Studioul de filme documentare
„Alexandru Sahia" va turna un jur­
*niştea cu. ăsete vesele deşte o cută de îngrijo- sul mărunt şi amărît nu grijoraţi, stop. nal documentar despre Muzeul Ady
din Oradea şi despre satul Ady din
î şi ascuţite. _ rare pe feţele năpăstul- î.i dă drept tovarăşului A doua telegramă e regiunea Baia Mare,, în care s-a
născut poetul.
de Gvt.aŢrCă?, °,m.Ce[ditjea-ză i cu^ e de neglijenţa şi bur- Radu să pună pe ea re- din Hunedoara:
amaărăaciune ila zilele jfrua-­ ni¦ţa birocraţiei.. . . . zoluţia „în e v i d e n ţ ă•. . . d..i..r—e c-t o r u l adminis- Cu acelaşi prilej va fi inaugu­
rată într-un cadru festiv casa me-
moaşei veri irosite fără J receam mai iert prin iarna bate ta uşă. Vor trativ Borşati de la spi- ţ morială „Ady Endre“ din salul Ady.
rost. sălile Casei raionale de rămîne sălile văduvite talul din Hunedoara, j In faţa casei se va ridica un
bust al poetului.
In înserările timpurii, cultură din Orăştie. de spectatori şi repetiţii încă nu a aprovizionat \
Un bust al poetului va fi ridicat
pe uliţele satelor şi pe Scaunelor din încăperi, din cauza lipsei de lem- cu lemne staţionarul ţ de asemenea în oraşul Oradea.
străzile oraşelor, se în- o răbufnire de vînt u- ne ? T.B.C., stop. E fria » Ministerul Transporturilor şi Te­
lecomunicaţiilor va emite un tim­
dreaptă spre cămine cui- med şi tomnatec, le-a C. s s /op. "¦ bru „80 de ani de Ia naşterea lui
Ady Endre“ cu portretul poetului.
*-o. »o*>0• •‘6 ¦•• .0 • 5• •*0• ^ ^m.
La festivităţile organizate cu o-
Formaţiune de pază contra incendiilor cazia aniversării naşterii tui Ady
Endre vor fi invitaţi oameni de
fruntaşă pe minister cultură din R. P. Ungară.
Formaţiunea de pază contra Ioan Tiuşan şi alţii, iar din rîn- „Maşină de legat îurtune", „Mo­
incendiilor de la combinatul si­ dul pompierilor voluntari, cei dificarea sistemului de aprindere
derurgic Hunedoara, în întrece­ mai activi au fost tov. Nicolae la moto-pompe“ etc. '
rea ce s-a desfăşurat în cinstea Popa, Martin Cîrşoveanu, Ioan
zilei pompierilor, a obţinut cele Rugină şi Adam Nedelcovici. Odată cu decernarea drapelu­
mai frumoase rezultate, atît pe lui de formaţiune fruntaşă, din
regiune cît şi pe Ministerul in­ Colectivul tehnic al formaţiu- partea Ministerului industriei
dustriei grele. La obiectivele în­ nei (Traian Coroiu, Emil Jibo- grele au fost înmînate şi diplo­
trecerii ca : desfăşurarea muncii teanu, Vasile Paşca, Ca-rol Wag- me de onoare tov. Traian Co­
de ag itaţie; ridicarea nivelului ner) a adus de asemenea o în­ roiu, şeful formaţiei şi tov. Du­
profesional al membrilor forma­ semnată contribuţie la cucerirea
ţiune! ; executarea supravegherii drapelului de formaţiune frunta­ mitru Stănescu, directorul teh­
pentru prevenirea incendiilor ; ri­ şă. Acest colectiv, a făcut mai
dicarea capacităţii combative a multe inovaţii printre care „Dis­ nic al combinatului, c-are au dat
pozitiv pentru călcat furtune“,
mult sprijin în organizarea for-
tnaţiei.
la combinat a răspuns mai bine I NFORMAŢI I PRONOSPORT
ca toate celelalte formaţiuni.
Pentru aceasta, şi pentru alte In urma trierii şi omologării va­ 9 rezultate exacte, revenind fiecă- Premiul III = 1479 variante cu
realizări, formaţiunea de pază riantelor depuse la concursul special rei variante cîte 61 lei. 9 rezultate exacte, revenind fiecărei
contra incendiilor de la combi­ din 3 octombrie şi concursul nr. 40 variante cîte 196 lei.
natul siderurgic, a primit pentru din 6 octombrie a.c., au fost stabi­ CONCURSUL nr. 40
a treia oară, consecutiv, drape­ lite următoarele prem ii: Intrucît la ultimele concursuri pro­
lul de formaţiune fruntaşă pe re­ Premiul 1 = 6 variante cu 11 re­ nosport nu au . fost găsite variante
giune şi fruntaşă pe Ministerul CONCURSUL SPECIAL' zultate exacte, revenind fiecărei va­ cu 12 rezultate exacte, se reamin­
industriei grele. riante cîte 26.896 lei. teşte participanţilor că pentru con­
Premiul 1 = 6 variante cu 11 re­ cursul nr. 41 din 13 octombrie a.c.,
Dintre pompierii acestei for­ zultate exacte, revenind fiecărei va­ Premiul II = 124 variante cu 10 fondul iniţial de premii este de
maţiuni s-au evidenţiat tovarăşii riante cîte 12.401 lei. rezultate exacte, revenind fiecărei 281.000 LEI,
Constantin Mihu, Ludovic boss, variante cîte 1561 lei.
Premiul II = 154 variante cu 10 PROGRAMUL CONCURSULUI Nr. ¦
Etapa din 13 octombrie 1957
rezultate exacte, revenind fiecărei va-
f. Locomotiva' Timişoara — Energia Hunedoara
riănVe"'cîte '579"~foL h
II. Energia 1 Mai Ploeşti — Dinamo Bacău
Premiul Iii ?s= 1526 variante cu
III. Recolta Reghin — Progresul Sibiu
L A RESTAURANTUL IV. Energia Arad — Energia Cîmpia Turzii
V. Dinamo Bîrlad — Locomotiva Gara de Nord
VI. Energia Cîmpina — Ştiinţa Iaşi
VII. Energia Baia Mare — Energia Reşiţa
să muncească cu mai mult simţ de se găsesc zilnic 12 sorti­ VIII. Energia Mediaş — Locomotiva Cluj
răspundere în ceea ce priveşte cadrele mente preparate de bucătărie. IX. Anger — Marseille
calificate pentru lucrările de finisare, X. Lyon — Lilles
în ceea ce priveşte folosirea din plin Mâncare caldă şi bere la XI. Rancing Paris — St. Ettienne
a mijloacelor mecanizate, în problema pahar toată ziua; vin de ma­ XII. Lens — Reims
să cu 8 lei kg. MECIURI DE REZERVA
dar iarna bate în prag, anul e pe
sfîrşite şi planul fizic a rămas cu mult In fiecare seară muzică. A. Ştiinţa Cluj — Locomotiva Arad
în urmă. Tovarăşii din conducerea trus­ Restaurantul angajează şi B. Energia Moreni — Progresul Focşani
tului trebuie să ştie bine că nu e su- | serveşte la domiciliu: mese
ficient să îndeplineşti planul valoric. comune, reuniuni, întruniri,
Minerii apreciază realizările construc­ baluri şi chermeze.
torilor, nu după planul valoric, ci
după numărul dc apartamente date în Cooperativa de invalizi
folosinţă. „Progresul" din Deva,
Paiaţa Unirii nr. 15
execută
cretar al colegiului regional de p l a p u m e şi saltele
arbitri tov. Miha{ Nemeş, în lo­
cul lui fiind numit tov. arbitru pentru populaţie cu materia­
Iosif Suciu din Cugir. Tov. Mi­ lul clientului sau al coope­
hai Nemeş se numeşte în func­ rativei.
ţia de preşedinte al subcomisiei
de propagandă din cadrul comi­ Exeouţiia se face în condi-
siei regionale de fotbal. ţiuni bune şi la preţuri con­
venabile.
In ziua de 16 octombrie 1957,
comisia regională de fotbal va a- Comenzile se vor adresa
naliza munca desfăşurată de co­ la sediul cooperativei sau la
legiul regional de arbitri şi in­ atelierul de plapume din str.
vită în acest scop pe toţi preşe­ Lenin nr. 3.
dinţii colegiilor raionale, pe ar­
bitrul Creţu din Brad, jucătorii De asemenea, execută pla­
Stanciu Nicolae de la Ghelar, pume şi saltele pentru între­
Oarga şi Moldoveanu de la E- prinderi şi instituţii, în ace­
nergia 30 Decembrie şi tovară­ leaşi oondiţiuni.
şul Polevici din Aninoasa.
Plata se poate face prin
Nota redacţiei virament sau în numerar.
S-a constatat că aproape la ¦
fiecare etapă a campionatului re­
gional de fotbal, se săvîrşesc %Combinatul siderurgic*
grave abateri de la regulamentul
de joc, atît din partea jucătorilor *
cît şi din partea arbitrilor. Con­
siderăm că este necesar a se lua ¦¦ Oh, Oheorghiu ¦Dej
asemenea măsuri care să asigure
o cît mal bună desfăşurare a ¦
jocurilor. Pentru orice abatere
să se dea pedeapsa maximă. In : Hunedoara
felul acesta vom asigura o bună I Str. Molotov Nr. 8
desfăşurare ă jocurilor, \x Telefon 2531
iiţ** Angajează•de urgenţă mun- %
j citori cu înaltă calificare în ¦
j meseriile după cum ufinează: ¦
| — electricieni, ¦
«• — lăcătuşi ¦
o — frezori, *
o — strungari, ¦
% — zidari şizidcţri şamo- ¦
¦ lori,
¦ — fochişti,
¦ — manevranţi. şi
De asemenea, angajează
¦<>
%muncitori necalificaţi, pentru %
* diferite lucrări.
I Doritorii se vor adresa Ser
* viciului Cadre şi Invâţămint *
* al întreprinderii. ¦
?
$
¦ Se asigură de către între- ¦
X prindere cazarea şi masa. ¦
¦«
UttMMiHtmiiiHmtmt