Page 34 - 1957-10

} Biblvcuc. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA /
Vă facem cunoştinţă
cu muncitori destoinici de la
Atelierele principale C.F.R. Simeria
Cazangiul
Tineretul de
la cazangerie
ii iubeşte mult
pe iov. Serafim
Denşorean, ca­
zangiu la sec­
ţia N-a. El es­
te in vîrstă de
44 ani şi este
socotit pe drept
.M in t „veteranul“ secţiei. In cei a-
proape 30 de ani de cinci lucrează la
ateliere, a calificat mulţi tineri la lo­
cul de muncă. La aceasta a contri­
buit şi dorinţa tinerilor de a invăţa
meseria de cazangiu dar şi dragostea
cu care Serafim Denşorean ştie să se
apropie de ei. Aşteptăm şi pe mai
departe să auzim lucruri la fel de
frumoase.
Monîatorul
La secţia lo­
comotive, lu­
crează tov. Za-
fiu Cărpinişa-
nu. Un om mic
de statură, dar
cu mari posi­
bilităţi în pro­
cesul de pro­
ducţie. Partida
de reparat tendere pe care o con­
duce, cuprinde 20 de oameni. Candi­
datul de partid Zafiu Cărpiruşanu,
Fire de bumbac
în amestec cu perlon
De cîteva zile la filatura între­
prinderilor pentru Industria Bumba­
cului din Capitală a început să se
producă pe scară semi-industrială fir
de bumbac în amestec cu perlon. Au
fost filate primele mii d e 1kg de a-
semenea fire.
O contribuţie însemnată la obţine­
rea acestui succes au adus-o specia­
liştii de la Institutul de cercetări
textile şi tehnicienii din sectorul 0
al întreprinderilor pentru Industria
Bumbacului.
In lunile următoare vor fi livrate
cantităţi însemnate din fire de bum­
bac în amestec cu perlon din care
se vor realiza ţesături şi diferite ar­
ticole tricotate.
Recepţia semnalelor
emise de satelit
Radio amatorii din oraşul Constan­
ţa au recepţionat in seara zilei de 7
spre 8 octombrie, pentru prima oară,
semnalele satelitului artificial lansat de
Uniunea Sovietică. In jurul orei 23,15,
in difuzoarele staţiei colective de re­
cepţionare Y04-066 din Constanţa, au
început să se audă semnalele emise de
satelitul artifical. Radioamatorii de la
această staţie de recepţionate au mai
recepţionat semnalele transmise de sa­
telitul artificial la ora 2,07 şi ora 2,39
şi in dimineaţa zilei de 8 octombrie
la ora 6,46.
Vizita în Capitală
a oaspeţilor sovietici
Membrii delegaţiei sovietice care se
află în ţara noastră cu prilejul Lu­
nii prieteniei romîno-sovietice şi-au
continuat miercuri vizitele în Capita­
lă. N. V. Turbin, membru al Aca­
demiei de Ştiinţe a R.S.S. Bieloruse,
directorul Institutului de biologie al
acestei Academii, a fost oaspetele cer­
cetătorilor de la .Institutul de cerce­
tări agronomice ăl Academiei R.P.R.
» După ce a vizitat diferite secţii ale
institutului, N. V. Turbin a discutat
cu cercetătorii despre organizarea, des­
făşurarea şi unele rezultate ale mun­
cii ştiinţifice în domeniul agricul­
turii în ţara noastră.
B. N. Petrov, membru corespondent |ţ
al Academiei de Ştiinţe al Uniunii 1
Sovietice, şef de laborator la Insti­
tutul de Automatică şi Telemecanică
al Academiei de Ştiinţe a Uniunii So­
vietice a făcut în cursul dimineţii o
vizită la Institutul politehnic din Bucu­
reşti. Aici el a fost salutat de prof.
C. Dinculescu, rectorul institutului, şi
de numeroase alte cadre didactice.
Oaspetele sovietic s-a întreţinut cu cei
prezenţi şi a vizitat institutul şi la­
boratoarele.
H. Btikeeva, artistă a poporului din
R.S.S. Kazahă, şi O. V. Taktakişvili,
compozitor, secretar al Uniunii Com­
pozitorilor din U.R.S.S., deputat în
Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice,
au făcut o vizită la Ministerul In-
văţămînlului şi Culturii.
Oaspeţii au fost primiţi de Ion
Pas, adjunct ai ministrului Invăţă-
mîntului şi Culturii şi de funcţio­
nari superiori din minister.
P. L. Kfllbaka, Erou al Uniunii
Sovietice, fost comandant al unităţii
de partizani din Gluhov, director al
uzinelor de prelucrare a cînepei şi
este respectat şi iubit de oamenii din
partida sa, nu numai pentru faptul
că este un bun meseriaş, ci şi pen­
tru aceea că el constituie pentru toţi
exemplu de comportare şi disciplină,
atît în cadrul secţiei cit şi in afară.
De aceeat este considerat ca unul
dintre cei mai buni şefi de partidă.
Se înţelege că lucrînd astfel, re­
zultatele obţinute de partida sa sînt
din cele mai bune. Depăşirile înre­
gistrate sînt în medie de 50—60 la
sută. Şi pe viitor îi dorim mimai suc­
ces.
Turnătorul
Tov. Sigis-
mund Zoslaţl
nu are vechi­
me prea mare
la Atelierele
principale CFR
Simeria. A lu­
crat însă mult
timp la Com­
binatul side­
rurgic Hunedoara. Se poate deci so­
coti un turnător cu multă experienţă
în producţie. Despre aceasta vorbesc
, lucrările de calitate date în cadrul
turnătoriei. Lucrările pe care le exe­
cută? Toarnă piese de schimb pen­
tru lo&omotive, saboţi pentru vagoa­
ne... Lucrul bun pe care-l face nu-l
încurcă să aibă şi depăşiri de normă.
Dacă arn face o medie a depăşirilor,
s-ar ridica la 40—50 la sută.
BILANŢ
SIMERIA (de la subredacţia noastră
voluntară).
Cu planul lunar îndeplinit
Antrenaţi în întrecerea socialistă,
muncitorii de la Atelierele C.F.R. Si­
meria au obţinut însemnate depăşiri
de plan. încheind luna septembrie, au
obţinut o realizare de plan de 105,1
la sută. De asemeni, în acest timp,
productivitatea muncii a crescut cu
8,5 la sută, croseînd totodată şi cîş-
tigul mediu pe cap de muncitor. Sînt
montatorl de locomotive ca Petru Irin­
ca, Nicolae Ispas şi alţii, care au cîş-
tigat un salariu brut de 1.490 Iei.
O locomotivă peste plan
La secţia l-a (unde se repară lo­
comotive), planul a fost realizat în
proporţie de 223 la sută. Unii munci­
tori din această secţie au avut de­
păşiri de normă pînă la 360 la sută.
Muncind cu avînt sporit, ei au dat
peste plan o locomotivă şi au pre­
gătit şi executat lucrări pentru multe
alte locomotive înainte de termen.
Succese mari în sectorul
de vagoane
68 vagoane reparate peste plan-
Aceasta este contribuţia adusă de
inului din Gluhov şi A. V. Bielîşev,
fost comisar pe crucişătorul „Aurora",
mecanic şef la întreprinderea centra­
lă „Lenenergo", au făcut o vizită
la complexul C.F.R. „Griviţa Roşie”.
După amiază, N. V. Turbin, H.
Bukeeva, şi P. L. Kulbaka au vizitat
Muzeul de artă al R.P.R.
« o-a I-*r O-*-*-*-*
\ MOSCOVA 1928
~ ..h¦.
9 9 § V * «-O-O-
9 6 S ^9-4-9-Ş 4* 9 9 - * -* I t 9-9' 6 9 4 * *
Fierarul
Comunistul
loan Crişan,
de la fierărie,
a fost răsplă­
tit pentru de­
păşirile de nor­
ma şi lucrările
de calitate pe
care le-a dat.
In afară de
faptul că a obţinut importante cişti-
guri, a fost decorat cu „Ordinul1
M u n c iiP ie s e le forjate de el cu mul­
tă iscusinţă i-au adus numai bucurii.
La secţia fierărie este printre p rim ii'
care duce cuvîntul partidului în mij­
locul muncitorilor. De asemenea, el a l
calificat mulţi tineri la locul de ţ
muncă. In ultimul timp şi-a depăşit (
planul de producţie cu 60—65 la sută.
Afustorul
Ca să ajungi {
să ai o caii- 1
jicare înaltă la (
virsta de 26
ani, şi să fii I
apreciat pentru ;
lucrările de ca­
litate> nu este
un lucru sim­
plu. Pentru a-
justorul Emil Irinca, candidat de (
partid, a devenit o obişnuinţă ca lu­
crările date de el să fie dintre cele
mai bune, Lucrînd la repararea şi
întreţinerea maşinilor pneumatice pen­
tru secţia cazangerie, a obţinut îm­
preună . cu întreaga partidă depăşiri
de normă între 50—60 la sută. Tov.
Emil Irinca este socotit pe bună
dreptate sufletul partidei în care lu­
crează.
BOGAT
muncitorii din sectorul de vagoane în
luna trecutî. Nu este partidă de lăcă­
tuşi, tîmplari, fierari, care să nu-şi fi
depăşit cu mult planul de producţie.
Partida de lăcătuşi condusă de Emil
Ivănici a avut o realizare de normă
de 265 la sută, iar partida de tîmplari
condusă de Petru Crăciun şi-a realizat
norma în proporţie de 222 la sută.
Din celelalte secţii
La secţia cazangerie, planul a fost
realizat în proporţie de 188 la sută.
S-au evidenţiat în această lună mai
multe partide de câzangii, printre care
cea condusă de Traian Irimle cu o
realizare a planului de 213 la sută
şi cea condusă de Petru Bozan cu o
realizare de plan în procent de 197.
La secţia II!-a (mecanică) partida
de turnători condusă de Petru Dan-
ciu a avut o depăşire de plan de 214
la sută. Pe întreaga secţie, planul a
fost realizat în proporţie de 222 la
sută.
Cuvinte de laudă se pot aduce şi
secţiei rotărie şi mecanic şef, care
.-au depăşit planul cu mult. De aici
se evidenţiază partidele de fierari, e-
lectricieni şi fierari de scule, care au
avut depăşiri de normă între 150 şi
160 la sută.
Timpul de imobilizare
a fost redus
Reparînd mai multe locomotive în-
tr-un timp mai scurt, muncitorii Ate­
lierelor C.F.R. Simeria au reuşit să
redea transportului feroviar fiecare lo­
comotivă cu 9,2 zile mai devreme.
R'ealizarea e cu atît mai importan­
tă cu cît ţinem seama că în actualul
anotimp se fac cele mai multe tran­
sporturi.
* S. MUNTEANU
MOS COVA IERI SI AZ
$o's$uia Tversltaic-lomskaia (clişeu clin albumul „Moscova" 1928)
I
Anul IX. Nr. 878 Vineri 11 octombrie 1957 4 pagini 20 bani
FAPTE NOI IN VALEA JIUL UI
,VsAA/WyVWWVift/^ |V v(W W
In contul anului 1960 leotivul sectoru­ mele 7 zile ale lunii octombrie,
lui II a obţinut colectivul acestui sector a dat
Dimineaţa zilei de 9 octom­ toreanu, Gheor- rezultate foarte peste plan 400 tone cărbune.
brie va rămîne pentru multă bune dînd peste S-au remarcat în întrecere bri­
vreme în amintirea brigăzii tî- ©he Michiev, N. plan 1729 tone
năruilui miner Moise Peter, de Păsărică şi loan cărbune. Pe pri­ găzile conduse de Vasile Ne-
la sectorul II ai minei Petrila. Căpitanu, e în­ grescu, Gheorghe Danciu şi
In această dimineaţă, din aba­ chinat zilei de 7 Gheorghe Drop.
tajul cu figuri al brigăzii, au Noiembrie. De
ieşit primele tone de cărbune relevat că pînă Noile cîştiguri
în contul anului 1960. în prezent, la
la mina Uricani
Desigur, succesul realizat de mina Petrila, 31
brigada din care fac parte prin­ de brigăzi lu­ Gu toate că tin Demeter şi loan Steţ, c-are
mina Uricani ia au obţinut 72,5 lei pe post şi
tre alţii minerii Gheorghe Nis- crează în oontul rămas sub plan luna trecută, respectiv 70 lei.
anilor 1958-1963.' unele brigăzi care şi-au organi­
Mai slab s-au comportat u-
Pentru prima oară învins în întrecere zat bine munca în abataje au nele brigăzi ca de pildă cele
încă din primele zile ale a- Dar, iată că în ziua de 7 oc­ reuşit să obţină cîştiguri fru­ conduse de minerii Ilie Popes*
nului, conducerea în întrecere tombrie, în cadrul consfătuirii cu şi Nicolae Popa, care au a«
de la mina Vulcan a preluat-o de producţie, colectivul sectoru­ moase. De pildă, minerii din vut minusuri de peste 400 tone
lui IV s-a văzut nevoit să pre­ brigada lui loan Bria au obţi­
sectorul IV, al tineretului, con­ dea steagul de fruntaş colecti­ nut 102 lei pe post. Frumoase de cărbune. Gîştigu! realizat de
dus de inginerul Dumitru Plă-
vicheanu. Se părea că aşa va vului sectorului II. cîştiguri au obţinut şi minerii acestea au fost doar 51,4 şi
rămîne pînă la sfîrşitul anului. In cursul lunii septembrie, co- din brigăzile conduse de Augus-
respectiv 50,9 lei pe post.
¦XX>QQîXXXXXXX?GSCOCOQQQ!3QOOGOCQOOt3CGGOQGQQOGGGOQC'' 'SOOCXXXXXXXXJOOOCOOOCSCOOCOOOOiKÎOOOCOOCXXÎOOCXXXXXXKSCCOOd
Toată atenţia contractărilor şi achiziţiilor
Nu există motive obiective pentru nelradeplinirea D e ce nu se realizează planul
planului de contractări şi a d ia ţ ii în raionul Haţeg de c o n tra c fă ri şi aebizifii
Cu două săptămîni în urmă, tre motivele invocate este, chi­ la co o p e ra tiva „Ş ib o îe a n a “ ?
ziarul nostru a scris despre purile, „că din cauza treiefişu-
mersul contractărilor de ce­ lui (nu s-a treierat toată can­ In comuna Şibot, raionul O- re, starea în oare se găseşte coo­
reale în raionul Haţeg, unde titatea de păioase) nu s-a putut răştie, există o cooperativă des­ perativa „Şiboteama“ în proble­
la unele produse s-au obţinut face mai mult". tul de puternică, oa număr de ma contractărilor — şi în spe­
rezultate oarecum mulţumitoa­ membri, fond social, etc. Acti­ cial a achiziţiilor libere, — este
re. De atunci, desigur, cifrele Dacă, să presupunem, aşa vitatea cooperativei „Şiboteana“ sub orice aşteptare.
au crescut, dar nu în măsura stau lucrurile, întrebăm pe to­ se desfăşoară şi prin filialele din
posibilităţilor acestui raion. varăşii de la U.R.C.C.; ţăranii satele Aurel VLaicu şi Balomiru Contractări, nu-s prea
muncitori de unde au produsele de Cîrnp. multe, iar achiziţii prea
Motive se găsesc cu care ies pe piaţa neorgani­
zată ? Răspunsul e c la r: re­ Pentru activitatea cooperati­ puţine
La produsele grîu-secară, de vei, deservirea clienţilor, aprovi­
pildă, pe U.R.C.C. cifra de coltarea cerealelor aşa slabă zionarea cu unele mărfuri, preo­ Aşa ar putea fi conoretizată
preluare a crescut pînă la 234 cum a fost, a dat posibilitate cuparea conducerii cooperativei în scurte cuvinte situaţia de la
tone, realizare care, faţă de ţăranilor să-şi vîndă surplusul pentru realizarea ritmică a pla­ „Şiboteana“. Afirmaţia este sus­
planul global al trimestrului de cereale, şi, deci, afirmaţia ţinută de argumentele din...
III (contractări şi achiziţii pe lor, cum că din cauza treierişu- nului de desfacere, unitatea a- scripte şi mai mult de cele de pe
Uniune, 300 tone), este sub lui n-au putut îndeplini planul, ceasta a fost cotată aproape în­ teren.
nivelul posibilităţilor raionului nu este bine justificată. totdeauna printre cooperativele
Haţeg. Conducerea U.R.C.C. cu activitate fructoasă. Şi nu este La contractări grîu-secară,
(preşedinte Gh. Paşca şi vice­ Care sînt de fapt cauzele ne- cooperativa avea de realizat 50
preşedinte Constantin Bonea) îndeplinirii planului ? greşită aprecierea, vorbind des­ de tone. Din acestea a realizat
era satisfăcută de faptul că pre planul de desfacere în spe­ 47. La porumb, din cele 30 tone
planul de contractări al tri­ In primul rînd, ţăranilor cial. Im trimestrul al treilea al planifioate, 3 realizat 17 bone,
mestrului (180 tone) a fost de­ muncitori nu li s-a explicat im­ anului în curs, la „Şiboteama“ iar la cartofi din 130 de tone
păşit. Plini de sine au trîmbi- portanţa achiziţiilor. Şi, aici, planul pentru realizat se cifra a realizat „cifra record“ — 19
ţat această realizare în toate o parte din răspundere revenea la 620.000 lei şi s-a ajuns la tone. In afara planului a fost
părţile. In dosul ei se ascundea organizaţiilor de partid şi co­ realizarea sumei de 713.667 lei. realizată contractarea legumelor
însă o deficienţă a muncii, ne- mitetelor executive, ale sfaturi­ In ultima lună a trimestrului — şi zarzavaturilor de pe suprafa­
în deplinirea planului global la lor populare, şi, bineînţeles, în septembrie — s-a obţinut o de­ ţa de 3 hectare, teren aparţinînd
achiziţii-contractări, care este, primul rînd comisiilor coopera­ păşire a planului lunar de colectiviştilor din Şibot. Situa­
cum am spus, de 300 tone, mai tivelor de consum. In al doilea 38.552 lei. La obţinerea acestei ţia la achiziţii se prezintă cît se
precis neîndeplinirea planului de rînd, unele cooperative şi .filiale cifre o parte din venituri au fost poate de slab. Pentru grîu, de
achiziţii care trebuia să aco­ nu sînt bine aprovizionate cu asigurate de către „Chioşcul la- exemplu, a fost prevăzută can­
pere diferenţa ce rămînea de la mărfuri cerute de ţăranii mun­ limentar“ deschis în gara Şibot, titatea de 26.000 kg. Din aceas­
contractări. Aşa s-a ajuns la citori. De exemplu, în raza coo­ precum şi de filiala din Balomir ta, nu ştim prin' ce împrejurări,'
situaţia de a încheia trimestrul perativei „Sălăşana" au fost au fost realizate 50 kg grîu. Pen­
III cu planul la grîu-secară foarte multe cereri de sandale şi, filiala din Aurel Vlaicu. tru cartofi şi porumb, pînă a-
neîndeplinit. şi cizmuliţe de cauciuc, articole cum nu a fost prevăzut nici un
care din filialele Băeşti şi Rîu La această cooperativă, se plan de achiziţii, fiindcă... n-a
Acum, cînd tovarăşii de la U- Alb au lipsit cu desăvîrşire. La constată ceva deosebit şi anu­ început recoltarea acestor plan­
niune sînt întrebaţi despre a- me : faptul că volumul mărfu­ te, însă- a fost făcut un plan de
cest lucru, găsesc motive des­ Baru Mare şi în alte părţi a rilor industriale intrate pentru acţiune la sfatul popular. In cî­
lipsit timp îndelungat zahărul, desfacere la consumatori, s-a teva cifre aşa se prezintă situa­
tule, care, după părerea lor, au pastele făinoase şi altele. realizai pe trimestrul III în pro­ ţia la cooperativa „Şiboteama“
centaj de sută la sută. Schimbul, în problema contractărilor şi a-
făcut — mai ales în latura a- Neaprovizionarea cooperative­ însă, care trebuia realizat prin chiziţiilor.
lor cu mărfurile solicitate, a fă­ contractări de produse cerealie­
— sa nu se ajunga la re, şi achiziţii, s-a făout în pro­ C. NICOD1M
cut ca ţăranii muncitori să ia porţie infimă: 1—2 la sută.
îndeplinirea planului. Unul din­ (Conlinuare în pag. 2-a)
R. BUDIN Cu toate realizările obţinute
îm privinţa plan ului de desface­
(Continuare în pag. 2-a)
-a-fr 5 5 9-0 0 9 9 a i i t l -3 +
MOSCOVA 1957. — Fosia şosea Tverskaia lamskaia, în prezent şoseaua Leningrad.
» «9 f *v i-v* 9 *f v «rvţyvvrw^rvvT^»^ *i*-4M» 0900 I t-» H 9 S H î ! r i n ! 3 6 I : a Qf < 9 r - V>W9 9 3 * 4 « # ( | H ) ntîV » * W» 3 0 U H » - ; 6 9 3C O ¦? a * 4 C