Page 38 - 1957-10
P. 38
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VĂI
Anul IX. Nr. 879 Sîmbătă 12 octombrie 1957 4 pagini 20 bani
P e î n t i n s u l Manifestări închinate Lunii
regiunii noas t r e prieteniei romîno—sovietice
Ştiri din Valea Jiului Intîlniri prieteneşti Ia frontiera
dintre ţara noastră
Sectorul patru al minei Petrila continuă succesele şi Uniunea Sovietică
Nu puţini au fost aceia care au considerat la începutul lunii cu-
., rente ca întîmplăteare succesele sectorului patru de la mina Petrila, ştiut Sărbătorirea Lunii prieteniei romîno- In raionul Huşi, sute de muncitori, ţă Toamna cu bogăţiile ei a sosit Pentru recolta
'¦*' fiind că acesta fusese codaş pe luna precedentă. Colectivul sectorului patru, sovietice prilejuieşte numeroase întîlniri rani muncitori şi intelectuali romîni şi pe meleagurile regiunii noastre.
prieteneşti între oameni ai muncii din au aşteptat îmbrăcaţi în costume săr Rodul bogat al viilor a început să anului viitor
care şi-a reorganizat munca în abataje, a ţinut însă să confirme că succesele R. P. Romînă şi U.R'.S.S. în regiu bătoreşti, cu buchete de flori, la po fie cules luind ¦drumul cramelor.
obţinute nu sînt întîmplătoare şi va persevera mai depa-te în ele. Aşa se nile de frontieră. Delegaţiile de oa dul de peste Prut, sosirea delegaţiei Struguri mulţi şi frumoşi sînt culeşi
face că în primele 9 zile ale lunii octombrie, din adincurile acestui sec meni sovietici venite în vizită sînt în- sovietice din raionul sovietic vecin. De anul acesta din viile Gostat Apoldu
tor, s-a extras cu 14 la sută mai mult cărbune. Ca o consecinţă a acestui tîmpinate cu tradiţionala pîine şi sare, legaţia a fost compusă din 39 persoa de Sus,
fapt, sectorul conduce în întrecere. Brigăzile lui Gh. Beraru şi Iuliu Borca, cu flori şi daruri. ne — învăţători, tehnicieni, muncitori,
din acest sector, au extras fieoare cîte 100 tone cărbune, în afara planului. colhoznici, medici —- în frunte cu pri IN CLIŞEU : două tinere lucră
Membrii delegaţiei sosiţi din Ucraina mul secretar al Comitetului raional de toare, bucuroase că strugurii sînt
Cîştiguri frumoase subcarpatică ia Sighet, regiunea Baia partid, G. T. Ovteniuk. In cele două frumoşi, au ridicat lăzile pentru Tîmpul optîm de La întovărăşirea agricolă din
)a Lupeni... Mare, au participat la deschiderea fes zile petrecute la Huşi şi în împrejurimi, se îndrepta spre cramă.
şi brigăzile lui Alexandru Muşte tivă a Lunii prieteniei rorriîno-sovieti- membrii delegaţiei sovietice au vizi îtisâmînţare este folosit Brănişca întovărăşiţii au recol
Peste puţin timp minerii de şi I. Popa, care au obţinut ce, după care au vizitat muzeul Ma tat gospodăria colectivă din Urzii, ma ennMJUiummuf.ujuji din plin tat pînă acum porumbul de pe
la Lupeni îşi vor ridica noile sa 118,65 lei şi respectiv 110,37 lei ramureşului, cooperativa „Unitatea", gazinele şi depozitele cooperativelor de 23,60 ha, teren pe care-1 pregă
larii. Cine a muncit bine, cine pe post de miner. Cel mai mare gospodăria agricolă colectivă din Re- consum, au discutat cu oamenii mun Creşte sectorul Pe tarlalele întovărăşirii agri tesc pentru a fi însămînţat cu
a extras mai mult cărbune, cine aîştig pe mină a fost obţinut mete, sat cu populaţie ucrainiană, etc. cii romîni despre problemele muncii cole din Mintia un adevărat grîu. Intovărăşiţii din satul Boz
a înaintat mai mulţi metri li însă la sectorul VII investiţii de Pretulindeni oamenii muncii romîni au s o c ia lis t în furnicar de oameni, atelaje ma numai într-o singură zi au în-
niari, va primi fireşte un plic cu către brigada lui Ferenţi Balai, intîmpinat pe solii poporului sovietic cu în specialitatea respectivă. şini. sămînţat 2,71 ha teren.
o sumă mai mare. Şi, nu puţini oare a obţinut un cîştig de 154 manifestaţii călduroase de simpatie şi agricultură
sînt minerii care vor lua salarii lei pe post de miner. prietenie. Astfel de întîlniri pe frontieră au Unii întovărăşiţi lucrează de La Hărău prea puţin
frumoase. BRAD (de la subredacţia noastră zor la eliberarea terenurilor cul faţă de posibilităţi
...Şi la Lonea Însufleţite întîlniri cu oamenii so mai avut loc pînă acum ia llngheni, voluntară) tivate cu porumb, pentru a pu
Să ne uităm deci, puţin pe sta vietici ati avut loc şi în regiunea laşi. tea fi însămînţate cu grîu. Cele
tele de plată. Ne-am oprit în Depăşind cu 93 la sută plănui, regiunea laşi şi în alte localităţi. întovărăşirea
"dreptul brigăzii condusă de A- membrii brigăzii conduse de Aristotel „7 Noiembrie" de îa două tractoare ară continuu în
lexandru Foslo. Minerii au un Mania, de la sectorul investiţii al mi
cîştig de 134,9 lei pe post, aju nei Lonea, au obţinut un cîştig mediu Intre 26 octombrie — 3 noiembrie Baldovinî perimetrul de lîngă calea ferată, Aproximativ 500 hectare de
torii de mineri i 17,37 lei şi va pe post de 121,41 lei, iar pe cap de
gonetarii 101,7 lei. De ce a cîş- miner de 135,33 lei pe post. De eurînd, 16 familii de ţărani mun iar în perimetrul de lîngă Mu teren trebuie să fie însămînţate
tigat aşa de bine brigada ? Mi citori din comuna Rişculiţia satul
nerii acestei brigăzi au dat în Deci şi aici, plicurile vor ji bine ro „Sâpfâmîna teatrului sovietic" Baldovini; şi-au depus cereri pentru reş, cu două semănători mecani cu grîu în comuna Hărău şi sa
cursul lunii trecute peste 1.100 tunjite şi asta pe merit. De asemenea a-şi uni suprafeţe însemnate de te
tone cărbune peste plan. bine au cîştigal minerii din brigăzile ren pe care să le lucreze în comun. ce, se însămînţează griul. Trac tele aparţinătoare.
conduse de Alexandru Cosma şi M.
Cîştiguri frumoase au obţinut Costinaş, care vor primi cîte 95,35 şi intre 26 octombrie şi 3 noiembrie se N. Ostrovski şi comedia „Directorul, Cererile lor au fost aprobate de că toriştii Ioan Albu şi Dumitru Este adevărat că ţăranii mun
respectiv 91,66 lei pe post de miner. va desfăşura în ţară „Săptămîna tea dragostea şi locuinţa" de D. Salo. tre comitetul raional de partid şi de
trului sovietic". Cu acest prilej pe sce către sfatul popular raional, astfel că Cuc nu dau o clipă de răgaz citori de aci au început culesul
nele bucureşteue vor fi prezentate spec „Săptămîna teatrului sovietic" va fi zilele acestea a fost inaugurată înto
tacole festive. sărbătorită cu noi premiere şi de ce vărăşirea agricolă care poartă nume tractoarelor. Intovărăşiţii Ioan porumbului, strînsul cartofilor,
lelalte teatre din ţară. le măreţei zile de „7 Noiembrie".
Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" Podelean şi Erno Bozan sînt etc. Pînă acum în comună au
pregăteşte piesa „Caleaşca de aur” de Teatrul Naţional din Cluj prezintă Primii care au depus cereri şi care
L. Leonov, Teatrul Municipal — „Ura piesa „Baia” de V. A'laiakovski, Tea apoi au fost fruntaşi în munca de lă numai ochi şi mîini, urmărind fost pregătite — după cum ne-a
ganul" de Bill Beloţerkovski, Teatrul trul de stat din Oradea — secţia ro murire a celorlalţi ţărani muncitori,
Nottara — „Hotel Astoria" de Al. mînă — „invazia” de L. Leonov, Tea în această privinţă, au fost tov. Vic regularitatea căderii seminţelor informat tov. preşedinte al Sfa
Ştein, Teatrul Tineretului — „Să ne a- trul de stat din Petroşani — „O ches- tor Bulz, Sabin Micleanu şi Moise
ducem aminte' de A. Galici, Teatrul liune personală” de Al. Ştein, Teatrul Străuţ. în pămîntul reavăn. Tehnicianul tului popular comunal — 40 ha
C.F.R. Giuleştl — „Baia” de V. Ma- de stat din Timişoara — secţia romî
iakovski, Teatrul Armatei — „Trage nă „Ploşniţa" de V. Maiakovski şi I. P1RVA agricol Ioan Faur îndrumă ac teren. De însămînţat însă, nu s-a
dia optimistă" de V. Vişnevski, Teatrul Teatrul maghiar de stat din Cluj
„Liubov Iarovaia" de K. Treniov. 15 cereri în comuna tivitatea astfel ca paralel cu apucat nimeni. Se motivează că
Evreiesc de stat — „Furtuna" de A. Baia de Criş
Pulverizator pentru galeriile, din mină strîngerea porumbului să poată oamenii sînt prea cuprinşi cu al
fi făcute şi însămînţările de griu.. te treburi, că mai este vreme şi,
Praful de cărbune, după cum mina Lonea, a construit un Iată primele rezultate: 20 ha pe deasupra... încă n-a sosit tim
se ştie, este uşor inflamabil. pulverizator în care se introduce
Cum acesta se depune în mari apă şi aer comprimat. Cu aju teren pregătite pentru însămîn- pul însămînţărîlor, (cum au
cantităţi pe pereţii galeriilor, fa torul acestui pulverizator ames
vorizează focul. Praful inert ca tecul de apă şi aer comprimat ţări, întreaga cantitate de grîu prins învăţătura de la cei bă-
re se întrebuinţa pînă acum şi este pulverizat pe pereţii ga tratată cu Germisan şi 5 hectare trîni) că abia după „Ziua crucii11
se mai întrebuinţează încă pen
tru atenuarea pericolului focului, leriilor înlăturînd praful de căr teren însămînţate în prima zi. se începe sămănatul griului ş.ă.
nu prezenta întotdeauna garan
bune, fapt care duce la o mai C oncurs de recenzii Terenul pe care localnicii îl nu Şi !a Brănişca sînt Fără alte completări, credem
ţie. mesc „Vălişoara", oferă mari posibili lucruri bune că este cazul ca tovarăşii din co
Inovatorul Ioan Vancso de la mare siguranţă deăt în cazul HAŢEG (de la subredacţia vor fi depuse pînă la 20 octom tăţi ţăranilor muncitori din Baia de mitetul executiv al sfatului
noastră voluntară). brie, primelor patru, celor mai Criş de a obţine printr-o muncă bine
întrebuinţării prafului inert. bune li se vor acorda drept pre organizată, orientată după legile a- 668 hectare sînt planificate popular comunal să renunţe ’a
Sub îndrumarea Comitetului mii : o bicicletă „Carpaţi”, un grotehnicii înaintate recolte bogate.
orăşenesc de partid, cu cîteva aparat de radio „Bicaz”, un ser pentru a fi însămînţate cu grîu astfel de păreri şi să îndrume
zile în urmă, Comitetul orăşe viciu de masă complet şi o ser Pentru a avea posibilitatea să mun
nesc U.T.M., Comisia orăşenea vietă „diplomat11.. Următoarelor cească mai bine şi să poată folosi în toamna aceasta în comuna 'temeinic oamenii spre a executa
scă de femei, cooperativa „Ţara recenzii, îi se acordă drept men mijloacele mecanizate, şi pentru ca
Conserve pentru iarnă Haţegului “ şi cinematograful ţiuni, un portofel şi un abona roadele muncii să fie mai bogate decît Brănişca. Prin muncă harnică la timpul optim însămînţările de
„Popular11 din Haţeg, au iniţiat ment pe trei luni la cinemato pînă acum, 15 ţărani muncitori din
în cinstea Lunii prieteniei ro- graf. comuna Baia de Criş au depus cereri intovărăşiţii şi ţăranii muncitori toamnă, să combată cu putere
mîno-sovietice şi a zilei de 7 la sfatul popular pentru înfiinţarea
ORĂŞTIE (de la subredacţia noastră Paralel cu acţiunea de semiindus- unei întovărăşiri agricole, în care să au pregătit pînă acum 120 ha. părerile păstrate de la bătrîni
voluntară). trializare au fost desfăcute pe piaţă, Noiembrie, un concurs de recen intre cu tot pămîntul c.e-I au la trupul
pînă la 30 septembrie, peste 10 va Vălişoara. teren oare au fost eliberate de în privinţa aceasta, să îndrume
La centrul de semiindustrializarea goane cartofi' timpurii şi de vară, 8 zii la filmele sovietice: „Inco-
legumelor şi fructelor din cadrul U- vagoane roşii, mari cantităţi de ardei, TRAI AN MICLUŢIA culturile tîrzii, au fost arate şi ţăranii muncitori pentru aplica
niunii raionale a cooperativelor de varză, gogoşari, etc, în valoare de tro“, „In calea trăznetului11, „Ur coresp. voluntar
consum din Orăştie se pregătesc zilnic peste 1.300 000 lei. Cu obiectele ce se vor atribui îngrăşate cu bălegar de grajd. rea legilor agrotehnice înaintate,
pentru iarnă. me pe zăpadă11 şi la filmul ro- încă 10 familii în
In cinstea zilei de 7 Noiembrie, lu celor mai bune recenzii s-a or rîndurile întovărăşiţiîor Alte 168 ha au fost deja însă care sînt garanţia recoltelor bo
Pînă acuma au fost preparate peste crătorii acestei unităţi s-au angajat mînesc „Ora FI“. Recenziilor ce
24 de sortimente de conserve în bor să organizeze o expoziţie cu vînzare ganizat o vitrină ia magazinul mînţate cu grîu. gate.
cane şi sticle, dintre care : 1.270 universal al cooperativei „Ţara <2^ -
borcane castraveţi, 3.071 sticle bulion, H a ţe g u lu i11.
||!illlllll!ll lie ră rife Congresului sindicatul
974 borcane ardei, 710 borcane dul a produselor preparate. In sprijinul înfovărăşijilor Ione.1 Iovănescu, Ioan Boabă, Ioan muncitorilor mineri
ceaţă şi altele, în valoare de peste E. MARCU Andrei, Monic Oprea şi alţi ţărani
200.000 lei. In cursul trimestrului III al acestui sibilitatea de a-şi procura bunuri pro muncitori din satul Cîrneşti comuna
CAPRA HR1STACHE an. colectivul de muncă al Băncii a- prietate comună. Toteşti au fost confirmaţi de eurînd
gricole, sucursala Orăştie, a iniţiat o ca membri ai întovărăşirii agricole
'>'C< »-f»»¦»»|r»f» ••> • l campanie de lămurire a întovărăşiţilor In urma acestei munci, 20 întovă „Retezatul" din Cîrneşti. Cu aceşti La Clubul „Finanţe-Bănci" din Capi plu : exploatarea în abataje frontale,
pentru a-şi depune disponibilul bănesc răşiri zootehnice din cele 41 existente noi membri numărul întovărăşiţilor a tală au început vineri lucrările celui armarea cu cadre metalice şi prefa
f Strungarul Gheorghe Crişan, de la Atelierele principale C.F.R. Sime- * la bancă. Cu acest prilej întovărăşiţi în raionul Orăştie şi-au depus dispo crescut cu încă 10 familii. de al V-lea Congres al sindicatului bricate din beton, prevenirea erupţiilor
lor li s-a arătat că prin depunerea nibilul bănesc la bancă. Printre aceste muncitorilor mineri. de borchis. Pentru îndrumarea şi spri
: ria, secţia cazangerie, a pus în aplicare inovaţia realizată în luna augusl. ? disponibilului bănesc la bancă au po- întovărăşiri se numără cele din Almaş, Alte cereri sînt depuse la sfatul
Baîşa, Romoşel şi altele. Această ac popular, urmînd ca ele să fie discutate
l El a făcut un dispozitiv pentru strunjit cotul supapei de siguranţă. Se fi- ; La lucrările congresului participă jinirea activităţii minerilor din subte
ţiune continuă şi în aceste zile. în adunarea generală a întovărăşiţilor. Mihai Mujic, secretar al C.C.S., Ion ran au fost trimise brigăzi comune ale
\ xează dispozitivul pe platoul strungului, iar pe acesta se fixează cotul ? VICTOR TOBESCU SiMION MALAIEŞTEAN Mineu, ministrul Minelor şi alţi dele- C.C. al sindicatului şi Ministerului Mi
coresp. voluntar coresp. voluntar gaţş şi activişti sindicali ai minerilor nelor care au sprijinit organele sin
j supapei. »
* Gheorghe Crişan nu este egoist. Priviţi în fotografia noastră cum h şi geologilor din întreaga ţară. dicale şi administrative din întreprin
După alegerea comisiei de validare deri în luarea unor măsuri practice pri
« arată colegilor săi Ioan Spineanu şi Toma Clanţa modul de funcţionare a,i * vind extinderea experienţei înaintate ţi-
şi a secretariatului congresului, tov. nîndu-se seama de specificul întreprin
| dispozitivului. T Gh. Caramelea, vicepreşedinte al C.C. derilor. Au fost organizate valoroase
al sindicatului muncitorilor mineri, a schimburi de experienţă, consfătuiri de
O0OOLXXXX>C^XX>OOCObOLXÎO0^kXXî0O^X?COOOCX300OOOOOO0OOC expus raportul de activitate al comi producţie pe diferite teme etc. In creş
tetului, de la ultimul congres şi pînă terea productivităţii muncii şi reduce
Activitate tehnico-ştiinfifică
HUNEDOARA (de la subre nere ce va fi susţinută de ing în prezent, iar tov. Vasile Ciurea, pre rea preţului de cost o contribuţie im
dacţia noastră voluntară). Gheorghe Neagoie de la secţia
il-a furnale, care nu de mult şedintele comisiei de cenzori, a prezen portantă a adus şi mişcarea inovato
In întîmpinarea zilei de 7 s-a reîntors din Uniunea Sovie tat raportul comisiei de revizie. rilor care a luat un deosebit avînt in
Noiembrie, Comitetul regional tică de la specializare. ultimii ani.
A.S.I.T. Hunedoara, duce o in Pornind de la aprecierea critică fă
tensă activitate în rin doi ingi- La data de 10 octombrie, orele cută de cel de al H-lea Congres al Toate aceste laturi pozitive ale ac
\ nerilor şi tehnioienilor. 18, a avut loc, în sala Maxim P.M.R. care sublinia nivelul scăzut al tivităţii organelor sindicale au contri
Goriri din Flunedoara, un simpo productivităţii muncii şi preţul de cost buit mult la îmbunătăţirea activităţii
A fost organizat un ciclu de zion cu tema „40 de ani de dez ridicat în ramura minieră faţă de vo productive în minele ţării noastre. Pe
ţ conferinţe din experienţa ingine- voltare a ştiinţei şi tehnicii so semestrul I 1957 valoarea producţiei
ţ ri'lor şi tehnicienilor sovietici, în vietice11. Cu această ocazie w
i domeniul siderurgiei. Aceste îf. susţinute trei relerate: „Dez lumul mare al investiţiilor făcute, al globale a fost depăşită cu 7,9 la sută,
t conferinţe au fost ţinute în ca- voltarea ştiinţei şi tehnicii sovie dotării minelor cu utilaje de mare iar producţia marfă cu 7 la sută. In
| drul „Joii tehnicianului11. Spre acelaşi semestru productivitatea muncii
I exemplu, în ziua de 3 octombrie, tice în siderurgie11, sus>ţiinut de randament, raportul a relevat realiză a crescut faţă de cea planificată cu 5,1
î orele 18, inginerul Nicolae Gă- ing. Francisc Folticso, ,,Dr-zv,)l rile obţinute în ullimul timp în lichida la sută, iar planul lucrărilor geologice
| vănescu a expus conferinţa „E- tarea ştiinţei şi tehnicii în con rea acestei stări de fapt. O atenţie mai efectuate de Comitetul geologic a fost
j labotarea oţelurilor aliate în strucţii11 de ing. Florin Constan- mare s-a dat râspmdirii experienţei îna depăşit cu 6,1 la sută. In fruntea unor
» cuptoarele Siemens Martin ba-
$ zice11. tinescu şi „Folosirea energiei intate şl a iniţiativelor venite de jos asemenea preţioase succese au stat cei
atomice în terapeutica sovieti
| In planul de muncă este pre.- că11, referat susţinut de dr. Riş- ca de pildă „fîşia şi schimbul" de la peste 6.500 fruntaşi în producţie dintre
j ' ăzut ca în zilele ce urmează cuţă. Lupeni, „puşcarea separată a minereu care peste f.000 lucrează de, pe acum
| să se ţină o expunere intituiată: lui şi a. sterilului" la mina „Petre în contul anilor viitori. Experimentarea
} „Din experienţa furnaliştilor so- Astfel de acţiuni vor fi orga Gheorghe" — Sasar, „Omul şi tona sistemului de salarizare îmbunătăţit în
nizate şi în celelalte raioane din de cărbune” în Valea Jiului etc. Au exploatările miniere a avut un efect
j vietici în utilizarea presiuniior regiune, în cadrul Lunii priete fost extinse şi o serie de procedee noi,
niei romîno sovietice. pozitiv asupra creşterii producţiei şi
î ÎŢŞijg la gUu.1 furrţâllljui11, expu
N, NEQKV peiferiionafe de muncă, c | cje exem (Continuare, in pag. 4-a)
