Page 40 - 1957-10
P. 40
Nr. 879 Dmmm. SOCIALISMULUI Pag., *
V I A Ţ A DE P A R T I D UN MAGAZIN Electricianul la masa de lucru
Organizaţia de bază se ocupă slab aprovizionat
de problemele secţiei TEHNICE Magazinul O.C.L. Alimentara
nr. 46 din Vulcan, a fost în ul
Cel căutat de mine — Ilie Va- ţie, în vederea înlăturării lipsu Munca politică, desfăşurată tima vreme slab aprovizionat cu
unele mărfuri căutate de mineri.
siu, secretarul organizaţiei de rilor ce mai există. Organizaţia de către organizaţia de bază în Printre mărfurile care lipsesc
din acest magazin, enumerăm
bază nr. 1 de la secţia locomo de bază nu foloseşte însă pe agi rîndul muncitorilor din cadrul Un nou regulafor- conservele de carne, afumăturile,
tive, Atelierele C.F.R. Sime tatori numai în munca cu oame secţiei şi-a arătat roadele şi în brînzeturile, făina de mălai, con
dimentele.
nia, — muncea de zor. Se nii din secţie. In fiecare săptă- altă direcţie. Un număr de peste semnalizator
de temperatură O seamă de mărfurî ca de pil
igră'bea să termine o piesă mînă, duminica, cîte 4—5 agita 35 tineri şi vîrstniîci, înţelegînd dă mezelurile, vin în cantităţi
pentru a pleca la cantină deoa tori din secţie sînt repartizaţi importanţa ce o reprezintă mun cu totul insuficiente. E regreta
bil că ’ I.C.R.A.—Devia, se inte
rece era tocmai ora primului. să muncească în satele Biscaria ca culturală în opera de educare Recent s-a construit un regulator de resează prea puţin de aprovizio M m sm
şi Uroi în munca de transfoi- a maselor de oameni ai muncii,, temperatură, bazat pe dilatarea relati narea acestui important centru
Cînd a auzit oe anume mă inte mare socialistă a agriculturii. participă activ în formaţiile ar vă a unei ţevi, faţă de o bară din in minier, deşi nu e pentru prima Oît de migăloasă poate fi reparaţia unui aparat de radio.
resează şi de unde sînt a în tistice şi culturale ce funcţionea teriorul ei, al cărei coeficient de dila oară cînd se întîmplă acest lu Şi totuşi electricianul Alexandru Hirsch de la cooperativa „16
ceput să-mi explice cum îşi or Un accent de seamă pune or tare este egal cu zero. Regulatorul are Februarie" din Haţeg, nu numai câ-şi realizează normele, dar le şi
ganizează munca împreună cu ganizaţia de bază de aci şi pe ză în cadrul Atelierelor C.F.R. o precizie de funcţionare de ordinul de cru. Minerii din Vulcan aşteaptă depăşeşte cu 80 la sută lunar, clînd tot odată reparaţii de cali
tovarăşii din biroul organizaţiei problema întăririi rîndurilor par Simeria. 0,20C şi poate fi construit pentru in tate.
de bază, pentru a putea rezolva tidului. In ultimul timp au fost tervale de temperatură de la 0 la rezolvarea aprovizionării unită
cu succes sarcinile ce le stau în primiţi în rîndurile candidaţilor Că muncitorii de aci sînt con In clişeul nostru, vi-l preze ntăm pe electricianul Alexandru
ştienţi, că ei luptă pentru a-şi ţii nr. 46. Hirsch, luctînd cu atenţie la masa 'sa de lucru, la un aparat
de radio.
faţă. Apoi, dintr-un scrin, a scos de partid montatorii fruntaşi în îndeplini sarcinile de producţie, o 8000C. El prezintă avantajul că nu
planul de muncă de pe luna producţie, Ioan Vasiu şi Ioan dovedeşte şi faptul că alături este influienţat de poziţia de montaj,
septembrie pe care, analizîndu-1 Ţuligă, şeful de brigadă de la de comunişti, ei obţin rezultate este insensibil la şocuri şi trepidaţii
puţin mi-am dat seama că el cu frumoase în producţie. Antrenaţi şi poate fi reglat simplu şi precis.
prinde de fapt, probleme deose tendere Zafiu Cărpinişan, deco în întrecerea socialistă, marea
bit de importante. Printre alte rat cu Medalia Muncii şl alţii. majoritate îşi realizează sarci Regulatorul poate fi utilizat în sche
In rîndul membrilor de partid
nile de plan contribuind astfel la
le, era prevăzut a se analiza în •a ' fost primit muncitorul Ioan îndeplinirea planului de produc mele cu relee, contractoare şi semnali
adunarea generală activitatea ţie pe sector. In acest an de pil zatoare.
comitetului U.T.M. din secţie, a- Ciornei. Penitru ridicarea nive
lului politic şi ideologic ai celor
supra felului cum munceşte a- primiţi în rîndurile candidaţilor dă, cu excepţia unei singure Aliaj fără sfaniu •-f--c -•*-* -a* 9 .0.» . .••I •*e**#• •»¦*o f
'sta în direcţia pregătirii şi e- de partid, organizaţia de bază luni în care planul s-a realizat pentru cuzineţi
a luat măsura de a-i încadra pe abia în proporţie de 97 la sută, ANUNŢ L A RESTAURANTUL
uucării celor mai buni tineri toţi. în diferite forme ale învăţă- în toate celelalte luni el a fost Staniul şi cuprul fiind metale defi
pentru a deveni candidaţi de mîntului de partid. Pe lîngă a- realizat între 103—110 la sută. citare, s-a căutat să se elaboreze a- Uniunea Centrală a Cooperativelor materii din programa cursului me- \ „C R IŞ U L T B ra d
partid. Planul mai cuprindea şi ceasta, organizează cu ei diferi Iiaje pentru cuzineţi pe bază de alumi
te conferinţe pe teme de politică Conducînd cu competenţă ac niu şi zinc. de consum, pregăteşte cadre pentru d iu : $ | se găsesc zilnic 12 sorti-
două şedinţe de birou una care internă şi internaţională, la care tivitatea politică şi de producţie Imente preparate de bucătărie.
avea în obiectiv analiza proble îi invită să participe şi îi în din secţie, organizaţia de bază In ultimul timp se utilizează în sco unităţile cooperaţiei de consum din _ SECŢIA EVIDENTA CONTA- î
melor legate de munca comuniş deamnă să mobilizeze şi pe cei pul arătat, aliajul Alzen 305, care con Mîncare caldă şi bere la
tilor în direcţia îndeplinirii pla lalţi tineri şi vîrstmci din ca de la secţia I-a locomotive se ţine 30 la sută aluminiu, 5 la sută | pahar toată ziu a ; vin de ma-
nului de producţie, iar alta, me drul secţiei. cupru, restul zinc. In prezent, turna jsă cu 8 lei kg.
nită să analizeze cum s-a res numără azi printre cele mai bu rea aliajului nu mai este o problemă,
pectat planul de muncă pe luna deoarece acesta poate fi turnat sub pre In fiecare seară muzică.
septembrie şi să dea fiinţă pla ne organizaţii de bază din ca siune, astfel că toleranţele pot fi re- Restaurantul angajează şi
nului de muncă pentru luna oc strînse şi volumul prelucrării mecani serveşte la dom iciliu: mese
tombrie. Demn de remarcat e drul Atelierelor C.F.R. Simeriia. ce redus. Structura noului aliaj este si comune, reuniuni, întruniri,
faptul că toate cele prevăzute în milară cu cea a bronzului cu staniu \baluri şi chermeze.
planul ele muncă pînă la ora P. VASILESCD (cristale dure de eutectic cupru-alumi-
cînd eu mă uitam peste el, erau niu-zinc, fin distribuite într-o matrice
realizate, lucru ce a făcut ca relativ moale din zinc-aluminiu). Alia regiunea Hunedoara prin Şcoala leh- B1LA: matematică - scris şi o ra l; l
munca de producţie şi cea politi jul antifricţiune are următoarele carac nică de Cooperaţie din oraşul Curtea
că să se întărească. de Argeş, str. Malinovski nr. 5. limba romînă — scris şi oral. ¦
teristici :
In activitatea organizaţiei de Cînd există voinţă Şcoala are o durată de şcolarizare — SECŢIA MERCEOLOGIE: ma- *
bază de la secţia mecanică se — limită de curgere de 2 ani şi funcţionează cu specia
pot găsi şi alte lucruri bune. lităţile evidenţă contabilă şi merceo- tematică — scris şi o ra l; chimie — f
Pentru a rezolva mai uşor sar . . . . . . circa 22,8 kgf/mm2 logie.
scris şi oral. |
Pentru anul şcolar 1957— 1958 se
Trecuseră cîteva luni de cînd put munca. Bătrînul miner He- primesc în anul I absolvenţi ai şcoli Înscrierile se primesc pînă la data $
locatarii din strada Mihail Sa- geduş Alexandru se arată la fel lor de 10 ani în vîrstă de 17—25 de 20 octombrie la secretariatul şco- j:
doveanu din Aninoasa solicita de ager ca şi minerii Mikloş Mo- ani, după trecerea unui examen de Iii.
seră gospodăriei de locuinţe zeş şi Bdyte Albert. Nici bătrî admitere în limita locurilor.
construirea unui podeţ — podeţ Actele ce urmează să fie prezen
ce înainte fusese luat de pîrî- nul fierar Balin Alexandru nu tate la înscriere sînt următoarele:
a rămas mai prejos. Dacă sus,
— diplomă de maturitate (în ori
cinile ce-i revin, organizaţia de iaşul format în urma ploilor a- la atelierul minei se numără — rezistenţă de rupere la tracţiune
Absolvenţii şcolilor primesc diplo- g ‘nal) <
bază şi-a creat un larg activ fă bundente. Dar echipa de dul printre cei mai buni muncitori, 30,4 kgf/mm2 i
me de absolvire şi sînt încadraţi Ia — actul de naştere (copie le g a li-;
ră de partid pe care îl convoa gheri care să ridice podul tot printre cei ce de curînd au fost
— alungire la r u p e r e ..................... unităţile cooperaţiei de consum în zată) ; » %Combinatul siderurgic*
că în adunările generale lărgi n-a venit. răsplătiţi pentru muncă cu ordi min. 2% funcţie de rezultatele obţinute în tim-
pul şcolarizării. — certificat de sănătate; ? \ J h . Ofieorghiu - Dej" <
te, îl consultă şi îi ascultă pă Dacă a văzut aceasta, depu ne şi medalii, cum ar rămîne aici
Elevilor care îndeplinesc condiţiile — declaraţie tip de starea mate- j Hunedoara
rerile. Numeroşi tovarăşi din ac tata din strada Mihail Sadovea- în urmă ? — duritatea . ; ........................... legale, 11 se acordă lunar burse.
Str. Molotov Nr. 8
tivul fără de partid ca Ioan Flo- nu a stat de vorbă cu minerul Lucrul a început cu voie bu 100...1950 HB Examenul de admitere va începe rială; ţ Telefon 2531
nă. Dar norii plumburii ce îm- S-au încercat două lagăre în urmă la data de 21 octombrie, ora 8.
•rea, Anton Oijianiovski şi alţii, Bdyte Albert, membru al comi pînziră cerul au făcut ca entu — dovadă de situaţia militară pen- î
au venit cu o seamă de propu ziasmul grupului de muncitori
neri care au dus la îmbunătăţi tetului de cetăţeni al comunei să scadă. Asta numai pentru o tru băieţii de peste 20 de ani î $
rea procesului de producţie. clipă. Pentru că cel mai bătăn
Aninoasa, hotărînd să constru dintre mineri zise : toarele condiţii identice : cuzineţii tur — cerere de înscriere (cu viza U- «
Pentru întărirea muncii poli
tice în cadrul secţiei, pentru iască cu posibilităţile locale a- — Să-i dăm zor flăcăi. Doâr naţi în cochile; duritatea fusului 350 Se vor da probe la următoarele niunil raionale). ? ţ Angajează de urgenţă m un- J
combaterea lipsurilor existente n-o să ne sperie norii ăştia. Măi * citori cu înaltă calificare în •
— întîrzieri de la muncă, lipsuri cest podeţ. După ce s-au sfătuit mare ruşinea. HB ; diametrul 39,6 mm ; lungimea 31,7 j meseriile după cum urmează: *
¦şi absenţe nemotivate, — pe lin
gă gazeta de perete care tratea între ei, cei doi au vizitat cîte Iar tind de sus a început să mm; viteza periferică 0,4...0,5 m/min.; I % — electricieni,
ză prin articolele sale diferite se cearnă o ploaie măruntă ei * — lăcătuşi
aspecte, legate de activitatea oa va familii din strada lor, ară- n-au luat-o în seamă. Locatarii încărcarea 9,2... 14 kgf/cm2 de suprafa- l — frezori,
menilor din secţie, organizaţia care cu cîteva ore înainte se a- ţ — strungari,
de bază foloseşte cu succes şi tîndu-le hotăărea pe care o lua flau în abatajele minei, sau în r-7.< — 1‘ •'1• + — zidari şi zidari şamo- «
e cei 25 agitatori pe care-i în- atelierele mecanice, acum erau
;umă permanent şi îi înarmea seră. Propunerea de a con dulgheri iscusiţi. Deputata era ţă proiectată; jocul 0,003 mm la un
ză cu cunoaşterea tuturor pro şi ea în mijlocul cetăţenilor.
blemelor ce frămîntă organiza strui prin muncă voluntară po milimetru diametru; ungerea prin picu
Munca şi voia bună au con
ţiia ide bază în sensul că iacestia, deţul, a fost primită cu satisfac tinuat pînă cînd înserarea s-a rare. Unul din lagăre avea cuzineţi din
la rîndul lor, fiind permanent lăsat de-a binelea. Abia atunci
în mijlocul muncitorilor, să-i a- ţie de cetăţeni. grupul de locatari au pornit bronz fosforos, iar celălalt din aliaj Al %%* to—ri>fochişti,
jLite să pună în practică măsu spre casele lor, mulţumiţi că % — manevranţi.
Şi, în dimineaţa următoare, zen 305. Temperatura maximă consta
rile ce trebuie luate în vederea munca a avut succes.
îndeplinirii planului de produc deputata Codilă Sofia împreună
LUCIA LICIU
cu minerul Bdyte Albert se a- tată a fost de 1040C, uzura după 250
flau la ' gospodăria de locuinţe, ore de funcţionare la aliajul Alzen 305 % De asemenea, angajează şi «
solicitînd materialul necesar con fiind un sfert din uzura cuzineţilor de %muncitori necalificaţi, pentru *
struirii podului. Cei doi vrednici t diferite lucrări. i%)
gospodari au obţinut materialul bronz fosforos. Griparea nu s-a produs 0 Doritorii se vor adresa Ser- *
necesar. $ nici la temperaturi de 4000C; în caz «• viciului Cadre şi Invăţăm int»
Cîteva ore mai tîrziu, pe tind de gripare, aliajul Alzen 305 nu se su 1 al întreprinderii. %
dează de fus şi cuzinetul nu se distru
ultimii mineri ce lucraseră în t Se asigură de către între- X
X nrindere cazarea şi masa. X
schimbul I se îndreptau spre ge- **
Aliajul poate fi turnat continuu.
case, în strada Mihail Sadovea-
nu un grup de cetăţeni au înce
SVERDLOVSK — partidul i-a chemat la refacerea in ale fostei regiuni Ural, la Celiabinsk, rată. prietenul mi-a spus că aici a mentale felinare, se mîndresc cu .sta
—r* dustriei şi din nou au pornit să fu la Magniiogorsk, la Perm. Perioada de
vA /W W W iA V 1' mege furnalele Toghilului, Cuşvei, industrializare este şi perioada de a- fost început înainte de război un bloc. dioane splendide cu zeci de campioni
Alopaevsk-ului. Din nou au pornit vînt cultural al oraşului. Din iniţia
capitala Uralului sovietic şarjele pe rinele cuptoarelor, din nou tiva lui Maxim Gorki încă după revo A venit apoi războiul, uzinele în con de hokei, patinaj, atletism, ciclism.
a plecat metalul spre minele Donba- luţie se înfiinţase Universitatea Comu
sului, spre uzinele Leningradului, spre nistă a Răsăritului, care pregătea ca strucţie cereau cărămidă — şi ea a Mai mult decît orice îşi iubesc ei ora
şantierele Vladivoslok-ului. Apoi a în dre pentru nevoile regiunilor din est.
ceput marea bătălie a industrializării. Acum însă, nevoile sînt mult mai mari. fost luată de peste tot. Cred că acest şul. îl vor cît mai frumos, cit mai bo
In politica partidului de asimilare e- Întregul popor sovietic este chemat să
conomică, Uralul ocupa un loc de frun stăpînească tehnica. Aşa devine oraşul răspuns nu mai necesiiă nici un co gat. îm i amintesc cîte discuţii vii a
te şi era o primă etapă. Atunci au care pînă la Revoluţie nu avea decît
fost puse bazele industriei Sverd- cîteva şcoli medii, unul din marile mentariu. provocat în presa locală în anul 1953,
lovsk-ului. Atunci a fost creat Ural- centre ştiinţifice ale Uniunii Sovie
maş — uzina de construcţii de ma tice. Pe baza facultăţilor Universităţii Astăzi, efortul oraşului este altul. expoziţia organizată de Sovietul oră
şini grele din Ural ce poartă numele se creează institutele de medicină şi
30 septembrie 1950. Călduroase locuri plăcuţele vorbesc despre activi lui Sergo Ordjonikidze. Este greu de de tehnologie, iar mai tirziu se creea Uralmaş-ul produce utilaj pentru uzina şenesc, privind planul general de re
ringeri de mină, ultimele poveţe ale tatea marelui revoluţionar rus, prieten conceput astăzi industria sovietică fără ză institutele politehnic, pedagogic,
mamelor grijulii, nelipsitele sărutări Ing. ION DOBRIN şi discipol al marelui Lenin — lacob acest gigant al tehnicii moderne ale Institutul de mine, Institutul de silvi metalurgică din India, laminoare pen construcţie a oraşului, cu cit sim ţ de
şi trenul nostru se pune in mişcare, Mihailovici Sverdloo — tovarăşul An cărui maşini pot fi văzute în aproape cultură, Institutul juridic, fără să vor
ducind către Moscova un prim grup de pentru a descrie ce a reprezentat Sver- drei. Nu fără emoţii treci pe lîngă întreaga lume. Penlru a-ţi da seama besc de zecile de şcoli medii tehnice tru Anşan, „Uraleleciroaparai“ pro stăpîni şi buni gospodari au intervenit
200 de studenţi romini. Inevitabilele dlovsk-ul pînă la Marca Revoluţie din ce a creat aici puterea sovietică este de specialitate, în care sînt pregătite
peripeţii ale călătoriei, atenţia cu care Octom brie: o etapă pentru deportaţii clădirea din colţul străzii Libnecht în semnificativ să răsfoeşti albumul foto zeci de mii de cadre tehnice de cali duce articole pentru hidrocentralele de locuitorii Sverdlovsk-ului împotriva lo
ne înconjoară ceilalţi pasageri sovie politici în drum spre Siberia, un cen care, aşa cum glăsuieşte inscripţia, în grafic al construcţiei Uralmaşului, care ficare medie.
tici după trecerea Prutului, emoţia a- tru administrativ pentru industria mi faţa primejdiei ocupării oraşului de că este unul din cele mai emoţionante la Kuibîşev şi Bratsk, Uralhuftmaş, cuinţelor cu coloane de biserică sau a
propiatei intîlniri cu Moscova, ţoale nieră—metalurgică ce se dezvolta din tre bandele albe ale contrarevoluţiei au documente ale uzinei. Prima fotografie Sverdlovsk-ul nu a rămas dator faţă
acestea dau călătoriei un farmec deo iniţiativa lui Petru cel Mare pe văile fost executaţi membrii fostei familii reprezintă taigaua — o nesfîrşită pă de Patria Sovietică. După cum se ştie, produce pentru nevoile uriaşelor uzine celor transformate de capriciile con
sebit. Şi iată-ne, după cîteva zile, in bogate ale Uraţilor, un oraş al circiu- imperiale a Romanovilor, scăpînd ome dure de brazi şi mesteceni. Şi, apoi — atacul Germaniei fasciste a lipsit un
impunătoarea clădire a căminului stu milor şi bisericilor, cum l-a denumit nirea de încă o caracatiţă încoronată. uriaşa epopee a luptei omului cu na timp Uniunea Sovietică de resursele chimice din Kazahstan. La politehnică, structorilor în inestetice culii de chi
denţesc „Dom Kommum". Comisia marele cîntăreţ al Uralului — Mamin Bineînţeles, toate acestea le-am aflat tura, cu gerul, cu greutăţile. Metru sale industriale din sud şi din cen
mixtă a Ministerului Invăţămintului Sibiriac. Plăcile de marmoră prinse in anii petrecuţi in Sverdlovsk, răs cu metru, zi cu zi, în faţa ochilor a- tru. Industria din răsărit a trebuit să an de an zeci de specialişti pleacă cu brituri.
Superior şi a ambasadei R.P.R. la pe diferite clădiri ale oraşului vor foind monografiile lui, vizitind mu pare această grandioasă bătălie. De compenseze aceste lipsuri. Din tot
Moscova jace repartizarea noastră pe besc grăitor despre acest trecut. Ast zeele, fabricile, locurile istorice ale o- altfel este interesantă istoria creării ceea ce am văzut, m-am convins de diploma de inginer jizico-tehnic sau Temperamente foarte aprinse, ei pot
institute, in funcţie de specialitate. Ca fel, pe o clădire simplă de pe strada raşului. Esenţial este însă prezentul acestei foiocronici. S. Ordjonikidze care uriaşul efort pe care l-a depus oraşul
de obicei, în jurul fiecărui nou repar Tolmaciova se poate citi că „aici au oraşului. Iar prezentul lut începe chiar atunci era preşedintele Consiliului Su în anii grei ai războiului. La Uratmaş radio-tehnic, la universitate zeci de ti Ia fel de bine să aştepte 12 ore In
tizat se năpusteau cei ce-şi aşteptau făcut popas în drum spre Siberia de din prima zi a noii istorii a proleta prem al Economiei Naţionale, revoltat s-au produs mii de tancuri grele şi
cembriştii", pe un patai elegant se riatului rus. de stilul birocratic prin care se fă mijlocii. Dar ceea ce era deosebit, mi neri din diferite ţări devin specialişti şir deschiderea ghişeului pentru un
rin du l: „Unde" ?, „La ce institut" ? poate vedea inscripţia despre primele ceau rapoartele zilnice care cuprindeau nunat în această acţiune era faptul că
Deja începusem să ne obişnuim: — cercuri marxiste ale Uralului. Aproape ORAŞUL ACTUALITĂŢII o nebuloasă de cifre despre metri cubi glorioasa divizie de tancuri din Ural în analiza spectrală şi pleacă să prac abonament la un ciclu de concerte
siderurgia la Sverdlovsk, mecanica — intacte se păstrează palatele magnaţi de pămînt săpaţi, tone de materiale era construită la Uratmaş din econo
la Kiev, silvicultura — Leningrad, lor industriei Uralului — care acum Marile oraşe ale globului îşi au etc., dar din care nu reieşea dacă o- miile muncitorilor Uralmaş-ului, iar în tice în patria lor — fie Polonia, fie simfonice sau ta o ediţie 'completă a
medicina la Gorki şi aşa, alături de sînt folosite în scopul educării maselor toate specificul lor, tradiţiile lor crea bieciivele principale vor ţi gaia sau tregul corp de luptă era format din
ceilalţi siderurgişti, colegi de serie ca — Palatul pionierilor, diverse muzee, te de-a lungul deceniilor. De cele mai nu în termen, a cerut desfiinţarea a- muncitorii capabili de luptă diri Sverd China, fie Bulgaria sau Cehoslovacia. operelor lui Romain Rolla'id, după cum
Morarii Liviu şi Puntea Vaier, am şcoala medie muzicală etc. multe ori slava lor se datoreşte tre cestor rapoarte în cifre şi a introdus lovsk. In condiţiile grele ale războiului
urcat a doua zi in acceleratul Mos cutului, creaţiilor unor perioade de această evidenţă zilnică fotografică. a crescut şi mai mult puterea econo In publicaţiile de specialilaie din oc pot protesta cu vehemenţă împotriva
cova—Sverdlovsk pentru ca după 48 Dar dezvoltarea furtunoasă a istoriei glorie de mult apuse. Aşa este Roma In acelaşi timp cu Uratmaş încep zeci mică a Sverdlovsk-ului, an apărut a-
ore să facem cunoştinţă cu acest oraş, oraşului este indisolubil legată de pe în zilele noastre, aşa sini oraşele Spa de construcţii n o i: uzina de aparaiaj tunci uzina de aparaiaj electric — cident întîlneşti tot mai des numele neglijenţei lucrătorilor comerţului care
creaţie strălucită a poporului sovie rioada istorică a celor două revoluţii niei şi altele. Ceea ce atrage, ceea chimic, uzina de rulmenţi, uzina de „Uratetectroaparai“ ,uzina de cotnpre-
tic. ruse, la care proletariatul Uralului şi ce uimeşte pe orice nou venit în Sver excavatoare, uzina de uiilaj de trans soare, uzina de turbine, uzina de pro a zeci de savanţi ai Uralului — Sa- n-au adus Ia timp îngheţată „eschi
în primul rînd al Ekaterinburg-ului a dlovsk este însă iocmai ritmul trepi port, uzina de utilaje de construcţii. duse de cauciuc şi multe alte uzine.
SCURTA INCURSIUNE IN ISTORIE participai din plin. Despre aceasta îţi dant al actualităţii, respiraţia contem Toată ţara sovietică ajuta acum Ura Odată, plimbîndu-mă cu un cunoscut, dovschi. Steinberg, Gorşkov, Siunov, mos" şi îi lipseşte de cel mai plăcut
lul pentru că acelaşi ritm de cons la un colţ al străzii Kusbaschaia, a-
Una din paginile cele mai glorioase vorbesc mai mult ca orice plăcuţele poraneităţii, care constituie atmosfera trucţie ii intîlnim şi în celelalte oraşe cesia îmi arătă nişte fundaţii începute Tananaev şi alţii. stimulent la patinaj. Da, da. Nu aţi
ale sbuciunialei istorii a poporului rus comemorative. Pe clădirea Operei poţi proprie a oraşului. Nu există eveni de multă vreme. La privirea mea m i
o constituie cucerirea Orientului înde vedea inscripţia: „Aici a avut ioc ment mai de seamă în viaţa poporului Viaţa marelui oraş nu este însă citit greşit. La minus 36 grade lucrul
părtat şi în primul rînd a Uratului prima şedinţă a Sovietului muncitorilor, sovietic la care acest oraş să nu fi
şi Siberiei. In această perioadă, cu ţăranilor şi soldaţilor", pe o clădire participai din plin şi, cum locuitorii unilaterală. Dacă pentru transportul o- cel mai plăcut este o porţie de în
mai bine de 2 secole în urmă, pe oraşului „Po uralskii“ adică muncito-
versantul de est al Uraţilor pe ma de pe strada Malişeva — „Aici a fost reşie, din plin, cu tot patosul, cu ener răşenesc orele 8,16 sau 24 sînt ore gheţată.
lul rîului Iset au fost puse bazele format primul detaşament al gărzilor gie şi entuziasm. Şt cîte nu au făcut
Ekalerinburg-ului, actualul oraş Sver roşii", pe strada Veiner se află in ei în acest scurt răstimp al istoriei de vîrf, întrucît la aceste ore se intră Turiştii exigenţi pot obiecta că ga
dlovsk, Nu trebuie, ’prjea multe cuvinte scripţia despre tipografia ilegală in 40 de ani. După victoria revoluţiei,
care s-a tipărit ziarul bolşevicilor din şi iese din schimburi, nu mai puţin a- leria din Sverdlovsk nu este Ermitaj,
Ural —r- -„Uralskii rabocii". In zeci de
devărat este faptul că şi orele 19—20 că nici Muzeul regional nu este mu
sînt orele cele mai aglomerate. Sînt zeul politehnic. Şi lotuşi există in.
orele cînd se ridică cortinele în sălile Sverdlovsk ceva ce nu există în nici
de spectacole, în palatele de cultură, un oraş din Europa: cea mai com
în sălile de concert şi locuitorii pletă colecţie de minerale, creată ih
Sverdlovsk-ului nu numai că sînt mari decursul a mai bine de 100 de ani.
iubitori de spectacole dar pretind şi Bineînţeles nu este o comoară a bogă
un loc de frunte pe scena unională. ţiei geniului uman, dar este o co
Ei se mîndresc cu opera lor, unde moară a bogăţiei pămîniului, care a
prima dată a văzut lumina rampei ba- fost smulsă de om, cum se exprima
letul „Macul roşu" al lui Gtier şi la vizitarea muzeului marele om de
de unde a pornit să cunoască scena stat indian lavaharlal Nehru. Şl acum
Teatrului Mare Koztovski şi Lemeşev, 1 aş dori o remarcă. De 2 ani nu am
se mîndresc cu Teatrul lor de dramă mai fost la Sverdlovsk. Se poate ca
pe care în fiecare an moscoviţii îl multe din aspectele prezentate de mine
aşteaptă în turneu cu nerăbdare, se să ţie depăşite. Dacă numai din Oc
mîndresc cu opereta tor ta care Le tombrie 1954. pînă în iunie 1955 pe
ningradul se uită cu destulă, invidie. strada Sverdlov apăruseră numeroase
In acelaşi timp oraşul se mîndreşte cu clădiri noi şi monumentale, atunci cd
străzile sale, largi, străbătute .de s-a putuf întîmplă din 1955 încoace?,
scuqruri verzi, .înfrumuseţate de monu vă puteţi lesne închipui.
