Page 42 - 1957-10

j Bibliotec i O -.-n'.j J

: Re‘f'or:: j Jj PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI

I Hu.nc.duaru-!) -vn I

Anul !X. Nr. 880 Duminică 13 octombrie 1957 4 pagini 20 bani

ssssmaggasggCTzgai^^ gmaaggra«nnPMaagpftaamgpa rrjaaoraîmamraBtra^ngBZBaBSSOT

0 .R .A .C A Hunedoara-Deva a primit L U N A M A R I I P R I E T E N I I

drapelul de „Unitate fruntaşi pe ramură" A c ţ9i u n i ale

Lucrătorii din cadrul Oficiului Re­ trului bunurilor de consum, Nicolae c e fe riş tilo r
gional de Achiziţii şi Contractări de Vasilescu, vicepreşedinte al Comitetului
Animale Hunedoara-Deva, în primul Central al Sindicatului Muncitorilor

semestru al anului în curs, şi-au în­ din industria bunurilor de consum, SIMERIA (de la subredacţia tombrie, va fi organizată săptă-
deplinit sarcinile de plan în proporţie Petre Dumitrescu, secretar al Comite­ noastră voluntară). mîna cărţii sovietice. Populari-
de 138 la sută. tului regional P.M.R. Hunedoara-Deva, zîndu-se cartea, se va căuta ca
Ioan Bodea, vicepreşedinte al Comite­ Ca şi în alte localităţi, la Si- ea să pătrundă pînă în cel mai
Pentru acest fapt, unitatea ORACA tului executiv al sfatului popular re­ meria s-a deschis festivalul prie­ îndepărtat loc de muncă. Tot cu
Hunedoara-Deva a fost declarată uni­ gional, delegaţi ai oficiilor regionale teniei romîno-sovietice în cîntec acest prilej, vor fi prezentate şi
tate fruntaşă pe ţară şi i-a fost de­ de achiziţii şi contractări de animale, şi dans. Festivitatea a avut loc numeroase recenzii de cărţi. In
cernat drapelul de „Unitate fruntaşă din toată ţara şi lucrătorii de la în sala clubului C.F.R. Au luat cadrul săptămânii teatrului şi
pe ramură", a Ministerului Industriei ORACA din regiune. parte numeroşi muncitori: cefe­ muzicii sovietice care se desfă­
Bunurilor de Consum şi al Comitetului rişti .lucrători de la diferite în­ şoară între 28 octombrie şi 2
Central al sindicatului Muncitorilor din ORACA-Deva a fost felicitată prin- treprinderi şi instituţii, elevi, noiembrie, numeroase formaţii
industria bunurilor de consum. tr-o scrisoare, de către tovarăşul dr. pionieri, precum şi numeroase artistice din localitate si din a-
Petru Groza, preşedintele Prezidiului gospodine. Adunarea festivă a, fara oraşului, cum sîi. i cele ele
La festivitate au participat tovarăşii: Marii Adunări Naţionale a R.P.R. fost deschisă de către secretarul la Călan şi Timpa, vor prezenta
Pascu Ştefănescu Adjunct al Minis­ comitetului orăşenesc P. M. R. programe artistice. De aseme­
Simeria. A luat apoi cuvîntul
Către ing. Mihai Tantici. membru în nea se vor mai sărbători: ziua Se apropie momentul cină. şarja va lua calea oalei. Să ţie oare o nouă şarjă rapidă? Se prea poate.
Oficiul Regional de Achiziţii comitetul de întreprindere al A- Letoniei Sovietice, ziua Coniso- Aurel Stanciu este un maistru al şarjelor rapide. La împlinirea celor 1.000 şarje rapide date de colectivul oţelă-
telierelor C.F.R., care a vorbit riei Siemens Martin din combinatul hunedorean, Aurel Stanciu a avut o contribuţie importantă.
şi Contractări de Animale despre importanţa deosebită pe molului, etc.
care o prezintă în anul acesta In această lună. colţul roşu IN FOTOGRAFIE: oţelarul Aurel Stanciu în fata cuptorului nr. 4
Hunedo ama-Deva Luna prieteniei romîno-sovietice.
In partea doua a festivităţii, for­ al Atelierelor C.F.R. îşi va îm­ HCINSTEAZILEI DE 7NOIEMBRIE
Salut din inimă sărbătoarea Dvs de astăzi şi trimit sărbăto­ maţiile artistice de amatori, au bogăţi şi el cu mult activitatea.
riţilor, prieteneşti urări pentru marele succes pe care l-aţi dat un program artistic reuşit, Concurs ds tem e Minereu peste plan
obţinut. care s-a bucurat îndelung de u- Aici se vor proiecta diafilme cu de inovai
plauzele celor prezenţi. teme tehnice şi ştiinţifice, antici­ HUNEDOARA (de la subredacţia noastră voluntară). Re­
Guvernul şi Partidul Muncitoresc Romîn, poporul romîn, a- SIMERIA (de la subredacţia noa­ gi înnoirea angajamentelor luate de către colectivul Combinatului
preciază devotamentul ce aţi depus în slujba binelui obştesc, Muncitorii oraşului Simeria pate de conferinţe, legate de im­ stră voluntară). gt siderurgic din Hunedoara, în întîrnpinarea celei de a 40-a Ani-
aşezîndu-vă prin conferirea acestui steag în fruntea pe ţară a îndeosebi ceferiştii, au organi­ portanţa ştiinţei şi tehnicii so­ m versări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie a avut un
celor care muncesc în resortul Dvs. zat pentru această perioadă o vietice. Colectivul de conducere al cabine­ H puternic răsunet în rîndul harnicilor mineri de la Teliuc. In
seamă de acţiuni demne de lau­ tului tehnic de la Atelierele C.F.R. Si­ §§ luna septembrie, în cadrul întrecerii socialiste, ei au reuşit să
Acest steag simbolizează nu numai recunoştinţă şi apre­ dă. Iată doar câteva din ele : Cercul de artă plastică, nou meria, desfăşoară o muncă rodnică. Nu j§ trimită furnaliştilor 700 tone minereu de fier peste plan.
ciere, dar el obligă totodată să continuaţi cu acelaşi zel, perse­ este lună în care să nu se înregis­
verenţă şi dragoste, pe acelaşi drum încadraţi în efortul tutu­ „Ziua ştiinţei şi tehnicii sovie­ organizat în cadrul clubului treze noi inovaţii şi care să nu fie a- In aceste zile minerii continuă lupta pentru a asigura can-
ror, pentru construirea 'unei noi vieţi în Patria noastră scumpă. C.F.R. Simeria, se pregăteşte in­ plicabile în procesul de producţie. Aşa, p tităţi tot mai mari de minereu furnaliştilor, în vederea reali-
tice" care se va desfăşura în de exemplu, în luna trecută au fost în­ H zării angajamentelor luate. In prima decadă a lunii octom-
Vă urez şi ca hunedorean, să ţineţi cu fermitate în mina tens pentru ca la 20 octombrie registrate 7 inovaţii dintre care 5 sînt H brie minerii din Teliuc şi-au depăşit cu mult sarcinile de plan.
Dvs acest steag, cu care se mîndreşte acum regiunea noastră cu ziua de 17 octombrie în sala ti­ aplicabile în cadrul atelierelor. Econo­ p Graficul de producţie al sectorului II, arată că se află pe primul
un trecut glorios în decursul veacurilor de luptă şi muncă la să poată deschide o expoziţie cu miile antecalculatc ce se realizează în j§ l°c în întrecere, reuşind să aibă pînă acum un plus de peste
umbra cetăţilor, Grădişte, Deva, Hunedoara, Alba-Iulia. neretului de la sediul Comitetu­ lucrări originale de creaţie ale urma aplicării acestor inovaţii se ri­ p 200 tone minereu de bună calitate.
dică la peste 7.000 lei.
Prin realizările Dvs, continuaţi pe linia acestor tradiţii lui orăşenesc de partid, cu care pictorilor amatori din Simeria. Echipele minerilor Nicolae Rusu, Soîronie Vîlceleanu, Flo-
lupta şi munca pe drum'ul construcţiei paşnice, nu mai puţin Cea mai importantă inovaţie este §g rincaş Gaşpar şi alţii, au contribuit mult la obţinerea acestor
glorioasă în slujba poporului, pentru un viitor mai fericit şi ocazie se vor ţine referate, tra­ Multe şi variate sînt manifes­ „dispozitivul mecanic pentru ridicarea g succese.
ridicarea cît mai mult a nivelului lui de viaţă. tările simerienilor cu care în- materialului şi fermelor la hala ce se
6 Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., tând progresele ştiinţei şi tehni­ construieşte Ia sectorul de vagoane”. N. NEGRU
tîmpinâ ei Luna marii prietenii Această inovaţie aparţine tovarăşului
\\ Dr. PETRU GROZA cii sovietice. De la 14 la ,20 oc- Alexandru Bîrţan şi în urma aplicării
romîno-sovietice ca şi Marea ei se realizează- o economie de 5.897
Pentru recolta anului viitor lei.
Revoluţie Socialistă din Octom­
In raionul Brad lucrările ţează după porumb. Aceasta presupune arături pe 60 ha, nu s-au însămînţat brie. Pentru întocmirea planului tematic Veşti de Ja mina Vulcan
-. . . - ca recoltarea' lui să se facă fără întîr- decît 9 ha, iar în comuna Vaţa de Jos, de inovaţii pe anul 1958, colectivul ca­
agricole de toamnă ziere şi terenurile să fie eliberate ime­ din 210 ha cîte sînt arate s-au însă­ Muncitorii ceferişti ai oraşu­ binetului tehnic, a iniţiat un concurs Angajamentul a fost In fruntea întrecerii
trebuie grăbite! diat pentru a se putea ara şi însă- mînţat abia 12 ha. de propuneri şi prezentarea celor mai îndeplinit
mînţa. ’ Or, în raionul Brad, pe lîngă lui Simeria se străduiesc cu for­ multe teme de inovaţii. Temele propu­ Colectivul sectorului II de la mina
Dat fiind că relieful raionului Brad faptul că s-au recoltat suprafeţe mici Nici cu condiţionalul şi tratatul se­ se trebuie să fie realizabile şi nece­ Colectivul exploatării miniere Vul­ Vulcan, care s-a angajai ca în luna
este în majoritate muntos, zăpada cade de porumb (în comuna Ribiţa 45 ha minţelor nu se stă prea bine în ra­ ţe înzecite- să ânt'impine aceste sare procesului de producţie. Cei care can, intr-una din consfătuirile de pro­ octombrie să dea peste plan în cinstea
întotdeauna-,,cu cîteva zile (chiar săp- din 415, Rişculiţa 52 ha din 160, iar ionul Brad. In afară de comuna Baia evenimente cu noi şi însemnate ducţie a analizat posibilităţile de a zilei de 7 Noiembrie 1.300 tone de
tămîni) mai devreme decît în restul în comuna Vaţa de Jos numai 350 ha de Criş, în nici o altă comună nu victorii şi în producţie. \ spori producţia de cărbune, a îmbu­ cărbune, se situiază în fruntea între­
raioanelor, se impune ca însămînţările din 855), nici terenurile de pe care s-a s-a terminat această lucrare. In co­ vor prezenta pînă la 20 octombrie a.c. nătăţi calitatea şi a reduce preţul de cerii în lupta pentru sporirea produc­
de toamnă să se facă mai repede, pen­ recoltat porumbul nu s-au arat. Pe muna Ribiţa, (tehnician agronom Eu­ s . M. la cabinetul tehnic cele mai multe cost a! acestuia, angajîndu-se ca în ţiei de cărbune şi pentru îndeplinirea
tru ca plantele să aibă timp să se toată valea, Crişului Alb — de la Brad gen Simon) nu s-au condiţionat decît teme de inovaţii, vor fi premiaţi cu cinstea aniversării Marii Revoluţii So­ angajamentelor luate
dezvolte bine pînă la venirea zăpezii. la Vaţa de Jos, se pot vedea culturi 24 tone din 106 tone. Despre tratarea S ...V trei premii în valoare de cîte 600 lei cialiste din Octombrie să dea peste
Deşi acest lucru este cunoscut de in­ de porumb recoltate, însă, tuleii ne­ ei nu se poate vorbi deoarece la coo­ fiecare şi vor fi date cu ocazia zilei plan in luna septembrie 3.000 tone de Numai in primele patru zile ale lu­
ginerii şi tehnicienii agronomi din ra­ tăiaţi. perativa din Ribiţa nu s-a pus încă în S a ri lite ră de 7 Noiembrie. cărbune. nii octombrie, minerii din acest sec­
ion, ei nu au făcut totul pentru a-1 vînzare materialul necesar tratării. tor au dat peste plan 358 tone căr­
pune în practică. Drept urmare, rezul­ Motivele invocate de unii tehnicieni Intr-una din serile trecute, în SABIN MUNTEANU In urma măsurilor luaie, colectivul bune.
tatul este că însămînţările de toamnă agronomi că timpul a fost nefavorabil Cu totul nesatisfăcător se desfăşoară sala de lectură a bibliotecii clu­ exploatării carbonifere Vulcan, a reu­
sînt mult rămase în urmă. Pînă la şi porumbul nu s-a copt, nu sînt în- lucrările agricole de toamnă şi în ca­ bului miner Petrila, a fost orga­ şit să dea peste plan 3.797 tone căr­
data de 11 octombrie, a. c., în comuna trutotul plauzibile. Acolo unde organele drul întovărăşirilor agricole din raio­ nizată o seară literară — ghici­ bune, depăşind astfel angajamentul
Baia de Criş, s-au însămînţat numai de partid şi de stat, precum şi orga­ nul Brad. Pînă în prezent, întovără­ toare — la care au participat în
7 ha din 592, în Băiţa 134 ha din 710, nele agricole s-au ocupat îndeaproape şiri n-au însămînţat nimic şi au făcut mare număr tinerii mineri, me­
Luncoiul 10 ha din 260, Rişculiţa abia de problema recoltărilor, s-au obţinut arături pentru însămînţări pe numai seriaşi şi intelectuali din Pe­
9 ha din 140. In comuna Ribiţa, unde rezultate bune. In comunele Băiţa şi 6 ha. trila.
trebuie să se însămînţeze 600 hectare Criş s-au recoltat cartofii de pe în­
cu cereale de toamnă, nu s-a însămîn­ treaga suprafaţă, iar din culturile de Faţă de situaţia existentă în raionul S-au citit fragmente din volu­
ţat nimic, iar în comuna Vata de porumb au rămas puţine nerecoltate. Brad, în ceea ce priveşte desfăşurarea me scrise de autorii sovietici,
Slaba îndrumare a ţăranilor muncitori lucrărilor agricole de toamnă, este ne­ ca : „Tînăra gardă" de Fadeev,
Jos, din 1.030 ha s-au însămînţat abia din partea tehnicienilor şi inginerilor cesar ca comitetul raional de partid şi „Emilian Pugaciov" de Şişkov,
agronomi, reiese şi din faptul că nici comitetul executiv al sfatului popular etc. Răspunsurile tinerilor, au
12 ha. Care sînt cauzele care au dus suprafeţele arate nu s-au însămînţat. raional, să ia măsuri urgente pentru dovedit un interes apreciabil
In comuna Rişculiţa, deşi sînt făcute grăbirea însămînţărilor, în aşa fel ca pentru literatura sovietică. S-au
la această situaţie ? ele să se termine pînă la data de 20
octombrie. evidenţiat în cadrul răspunsuri­
Suprafeţe mari de teren se însămîn-
lor date, Ioan Pelbal, Avram
Ţuna şi alţii.

Seara literară a fost urmată
de dans.

ST1RC TRAIAN

luat Contribuţia sectoarelor la obţi­ Datorită bunei organizări şi aprovi­

UN FRUNTAŞ „NEPREVĂZUTa nerea acestei realizări, este următoa­ zionări a locurilor de muncă cu ma­
rea: sectorul 1 — 800 tone de cărbune teriale, minerii din brigada lui Gheor­
Acum o lună, in Valea Jiului co- Inir-adevăr, cei de Ia Vulcan au ingineri şi tehnicieni de la alte ex­ folosite la capacitatea lor, s-a avut Şi întrecerea ? Da, întrecerea s-a peste plan, sectorul II — 1.379 tone, ghe Danciu au reuşii să dea peste
leciivul minei Vulcan a luat pe eoni fost obiectul unei aspre şi necruţă­ indirjit şi mai mult. Colectivul sec­ sectorul III — 936 tone şi sectorul plan în aceste zile 122 ione de căr­
propriu conducerea întrecerii pentru toare critici din partea conducerii ploatări, secretele succesului. în vedere ca ele să fie încărcate la torului 11, condus de iinărul inginer IV — 682 tone. bune, iar minerii din brigada lui
mai muli cărbune extras din adincu- combinatului. Un proverb spune insă Ovanez Arabagian, care a dat de la Gheorghe Drob au dat peste plan 67
rile nesfirşiie ale pâmîniului. Poale că duşul rece e neplăcut dar sănăios. Nu ne vom lăsa nici noi rugaţi maximum, iar pentru curăţarea lor 1 septembrie pînă ia 7 octombrie pes­ S-au evidenţiat in mod deosebit bri­ tone de cărbune.
că aceasiă relevaţie e de nalură să Aşa şi cu conducerea minei Vulcan, te 2.000 tone de cărbune şi a mărit găzile conduse de minerii Vasile Ne­
surprindă pe mulţi. Mai degrabă s-ar „duşul rece" ai criticii, avea să se şi cu permisiunea conducerii minei le s-a pus in funcţiune o maşină de randamentele cu 78 la sulă, a ciş- grescu, Ioan Visa, Emeric Csiki, L. DUMITRU
ji aşteptai oricine ca în fruntea între­ dovedească mai tirziu ca binefăcător. iigat mult rivniiul steag de sector Gheorghe Ivăşcanu şi alţii. corespondent
cerii să jie colectivul minei Petrila, Dar să fim drepţi. Cei de la Vulcan vom relata cîteva pe această cale. curăţat, care, pe Ungă că înlocuieşte fruntaş. Nu le-a convenit ce-i drept
mereu fruntaş pe bazin, sau colecti­ mai avuseseră şi unele greutăţi pe celor de la sectorul IV, care îl păs­ D. LUCA
vul minei Uricani, distins cu drapelul luna august care, fără îndoială, „fa­ Erau cam multe nemotivate înir-o munca a 8 oameni, curăţă vagone- traseră pînă atunci, dar ce să-i faci ? corespondent
de fruntaş pe ramură. Şi totuşi, cele vorizaseră" rămînerea în urmă a mi­ vreme. Ce şi-a zis conducerea mi­ iele lună. In galeria de la orizontul
mai optimiste pronosticuri în favoarea nei. — II vom aduce din nou la noi —
colectivelor amintite, au fost răstur­ nei ? Să. terminăm odată pentru tot­ 480 pînă la puful 7 vesl, s-a dublat a spus inginerul D. Plăvicheanu. Să înaintea vremii
nate. Cum de s-an putut întîmpla ...Şi de septembrie deauna cu ele. S-a format o comisie linia. Cu alte cuvinte, s-ar putea ne poticnim acum la sfîrşit de an?
toate acestea intr-un timp relativ care se ocupa zilnic cu anchetarea spune că transportul a funcţionat ca Nici vorbă de aşa ceva. întrecerea
scurt ? De data aceasta roata se întorsese de fapt continuă şi dacă nu mai a-
în chip cu toiul neaşteptat. In ace­ tovărăşească a vinovaţilor. N-avea ceasul. Am mai putea vorbi de aju­ vem „monopolul" steagului de frun­ Apropierea zilei de 7 Noiem­ lucrările cu 19 zile înainte de
Sfîrşit de august... eaşi sală, cineva din conducerea com­ taş, înseamnă că va fi şi mai dîrză, brie este întîmpinată de colecti­ termen, realizîndu-se totodată o
binatului a puiul să declare nu fără voie să mai inire în şut vinovatul, torul tehnic mai calificat acordat de mai ales că 7 Noiembrie se apropie. vul sectorului tabliere metalice economie de materiale în valoare
In sala „Gheorghe Apostol“ din uimire, cam a ş a : pînă nu era bine dădăcit, aşa ca să tehnicienii şi. inginerii minei, de a- Deci, ţine-te bine tovarăşe Ovanez. de la complexul C.F.R. Teiuş cu de peste 6.000 lei.
Petroşani, erau dezbateri furtunoase. simtă. Şi rezullaicle ? Din cele mai proviz.ion.area ritmică cu material Că va ţi aşa sau nu, nu se poate însemnate realizări în producţie.
Se adunaseră toate conducerile mi­ — Mina Vulcan a devenit frunta­ Cele mai frumoase succese au Printre harnicii muncitori ca­
nelor din bazin. Dacă cei de la Pe­ şă pe bazin. Bravii mineri de aici, bune. Absenţele nemotivate fuseseră lemnos, de reducerea regiei, despre şti. Inginerul Ovanez a ţinut însă să fost obţinute pe şantierul Vadul re au contribuit la aceste rezul­
trila şi Aninoasa puteau sta cu frun­ au dat 3.800 tone cărbune peste plan adauge: Crişului. tate, se numără tovarăşii Iuliu
tea sus, pentru că minerii, din colec­ pe luna septembrie şi iu 25 ale a- reduse cu peste 50 la sută faţă de folosirea raţională a aerului compri­ Chi-orean, Traian Florea şi Tra-
tivele lor dăduseră peste plan mul­ celeiaşi luni şi-au realizat angaja­ perioada anterioară. mat şi despre cile altele. Tot ce-a — Nu tovarăşe Plăvicheanu, pînă La acest şantier s-.au terminat ian Cobliş.
te tone de cărbune patriei, cei de Ia mentul anua! de a da 10.000 tone făcui însă colectivul minei, consti­
Vulcan erau mîhniţi din cale afară. cărbune in plus. Unele brigăzi se mai lăsau y e lin- tuie o sinteză demnă de toată lauda, la 7 Noiembrie cel puţin, dacă nu şi
jală din cînd în cînd, şi, cum e şi care credem că nu va răinlne fără
— Stăm prost — zise iov. direc­ înşiruirea aceasta lapidară de cifre firesc, rămâneau sub grafic. A joşi mai tirziu, steagul îşi va legăna fal­
tor Cotoţ către, inginerul şef, care reci, ilustrează pe deplin semnifica­ suficient ca aceste brigăzi să treacă impresie în rîndurile minerilor din
ţia saţiului calitativ făcut de un co­ durile purpurii în biroul sectorului
stătea alături de el îngîndurai. lectiv pînă mai ieri codaş Cine s-ar împreună cu şlaigării lor pe la con­ marele bazin al Văii Jiului.
fi aşteptat la mda ca asia? Poale nostru. Avem şi noi socotelile noa­
— Da, aşa-i tovarăşe director, am că nimeni. Tovarăşul Coioţ primea ducere, să fie frecate cu „peria cea
acum cu ascunsă mindrie felicilări stre. Gh. Daticiu, V. Negrescu şi cei­
realizat numai 94 la sută din pian. din siînga şi din dreapta. Se putea mai aspră" ca apoi să se dea pe Succesele continuă —
să fie altfel? Inginerul şef, V. Cîr- lalţi mineri fruntaşi din sector mi-au
Sîntem coada Văii Jiului şi-i mai brazdă. Intrebaţi-i pe cei din brigă­ întrecerea e mai dîrză P e n tru sezonul de iarnă
promis solemn că steagul nu va mai
mare ruşinea —- răspunse aşesta cu zile lui Drăgânescu, Vasile Bozai, ;
pleca cu una cu două de la no:.
Mihai Socacs şi nu vor spune nu. Unii se înfumurează, se culcă pe
Am multă încredere în ei, în cuvîn­
S-a format un atelier de reparat. lauri, cînd obţin succese mari. Cei Apiovizionarea cu încălţămin­ In primele 10 zile ale lunii oc­
tul lor. te şi îmbrăcăminte pentru sezo­ tombrie s-a făcut o vînzare care
vagonele. Maistrul Straja şi oamenii de la mina Vulcan n-au fosi de a- nul de iarnă i-a preocupat în­ a totalizat suma de 22.593 lei.
deaproape pe vînzătorii de la Este de remarcat strădania pe
săi au adunai toaie vagoneiele răvă­ cord CU această maximă, din păcate magazinul, mixt al cooperativei oare -a depus-o tov. Terezia Li­
„Pleşa Constantin" din comuna tra, responsabila magazinului
şite prin curtea minei, le-aii reparai mai des întUniiă pe ici, pe colo. Crişcior, raionul Brad. Numai în atît In buna aprovizionare a ma­
şt le-au redat producţiei. Şi nu pu­ Dimpotrivă, ei au perseverat şi în ultimul timp s-au vîndu-t aici 13 gazinului cît şi grija pentru de­
ţine au fost vagoneiele readuse la prima săplămînă a lunii octombrie,
viaţă. Cele defecte pe parcurs, au s-au situat tot în frunte. Cele peste
fost şi ele depistate la timp şi tri­

mise din nou în adincuri. Deci „goa­ 300 tone date in plus au darul să ne

jumătate de glas- joabă, explica şi el unui grup de lele" n-au lipsit de loc. Ca să fie convingă. GH. TĂIJTAN treninguri, 54 perechi' bocanci, servirea în cele mai bune condi-

-vvv--vvv~ jvw vv-/i 'V- A o e y v 'v -v i- 69 perechi clsme şi galoşi. ţiuni a consumatorilor.