Page 43 - 1957-10

Pag. 2
m — w— — —
V I A Ţ A DE P A R T I D
Deschiderea Invăţâmlntului de partid cooperative meşteşugăreşti
in organizaţiile da bază
i n oraşul Haţeg
Zilele trecute organizaţiile de partid reta Gre'ober, propagandistă la cursul
din cadrul întreprinderilor şi institu­
ţiilor din oraşul Haţeg au trăit un
eveniment deosebit: deschiderea nou­
lui an în învăţămîntul de partid.
Spre deosebire de anii trecuţi, anul
acesta comitetul orăşenesc de partid
(secretar Tiberiu Frankfurt) a mani­
festat o deosebită grijă faţă de asigu­
rarea celor mai optime condiţii în
vederea desfăşurării învăţămîntului de
partid în anul şcolar 1957— 1958. Ca
urmare a acestui fapt, formele de în-
văţămînt ce s-au deschis şi continuă
să se deschidă, întrec cu mult pe
cele de anul trecut, atît ca număr şi
forme, cît şi ca număr de partici­
panţi.
Astfel, faţă de anul trecut, cînd au
funcţionat în total 16 cercuri şi cursuri
cu 236 cursanţi, anul acesta numărul
lor a crescut mult. Iată cîteva aspec­
te ale deschiderii învăţămîntului de
partid în unele organizaţii de bază.
La cooperativa
„Ţara Haţegului“
La 8 octombrie a.c., cursanţii în­
scrişi la cercul de studiere a econo­
miei politice din cadrul cooperativei
„Ţara Haţegului", s-au întîlnit în ve­
derea deschiderii noului an de învă-
ţămînt politic. Gu această ocazie tov.
Sigismund Buru, propagandist, a vor­
bit despre obiectul pe care-1 formea­
ză economia politică şi importanţa' stu­
diului ei.
Din partea comitetului orăşenesc de
partid a participat la deschidere, tov.
Tiberiu Frankfurt.
In cuvîntu! lor o serie de partici­
panţi, printre care comuniştii Tiberiu
Ciurca, Arcadie Rosenberg şi alţii, s-ati du-se cont de numărul mare al cursan­
angajat să frecventeze cu regularitate
cursul, să-şi însuşească temeinic cele
predate şi să contribuie activ prin dis­
cuţii la seminariile ce se vor ţine.
Tot cu ocazia deschiderii s-au consti­
tuit 5 grupe de studiu, în fruntea fie­
căruia aflîndu-se cîte un comunist. La
prima lecţie, frecvenţa celor înscrişi
a fost de sută la sută.
...L a sfatul oopular
al oraşului
La început prezenţa cursanţilor pă­
rea că o intimidează pe tov. Marga­
ZIAR U L AJUTĂ
Pe u rm ele m a te ria le lo r p u b lic a te
„Calitatea pîinîi de Ia
fabrica „Uie Pintilie"
Hunedoara poate fi
îm b u n ă tă ţ*ită "
Conducerea întreprinderii de indus­
trie locală „Ilie Pintilie" din Hune­
doara, căreia ^îi aparţine fabrica de
pîine, ne comunică că cele sezisate
în articolul cu titlul de mai sus şi
publicat în nr. 861 al ziarului nostru,
corespund întrutotul şi că pentru îm­
bunătăţirea calităţii pîinîi au fost lua­ tei acţiuni, fapt pentru care ei au fost
te măsurile necesare.
Astfel, articolul s-a dezbătut cu
toate brigăzile de lucru, prilej cu care
s-a scos la iveală si alţi factori ne­
gativi care au contribuit la scoate­
rea . unei pîini de proastă calitate şi
anunţe: nu toţi maiştri respectă pro­
cesul tehnologic şi nu întotdeauna se
lucrează după reţetele date de labo­
rator. De asemenea cu această ocazie
s-a atras atenţia tov. Aurel Ignătescu,
şeful producţiei fabricii de pîine, să
nu mai folosească recepţionerii în alte
munci şi s-au luat măsuri ca fiecare
maistru să respecte procesul tehno­
logic şi reţetele de fabricaţie date de
laborator.
In încheierea răspunsului se spune:
„Colectivul întreprinderi de industrie
locală „Ilie Pintilie". Hunedoara, apre­
ciază ajutorul dat de ziarul „Dru­
mul socialismului" şi luptă pe toate
căile pentru înlăturarea lipsurilor, a-
sigurînd oamenilor muncii dn raio­
nul Hunedoara o pîine de bună cali­
tate şi sortimente de panificaţie cît
mai variate.
„Permiteţi-trri vă rog,
tov. Petre Drăgan"
In acest articol publicat în nr. 850
a! ziarului nostru, sînt scoase la ivea­
lă nergulile de la Sfatul popular al
comunei Băcăinţi, unde preşedintele
sfatului popular şi-a însuşit fîn şi po­
rumb de pe lotul zootehnic al comunii
şi brînză de la stîna comunală.
Răspunsul primit de redacţie din
partea comitetului executiv al sfatului
popular raional Orăştie, confirmă că
cele relatate în articol sînt înteme­
iate si ca atare au fost luate măsuri
pentru schimbarea tov. Petre Drăgan
din funcţia de preşedinte.
„In atenţia conducerii
combinatului: Ce facem
cu pregătirile de iarnă?'4
In articolul cu titlul de mai sus
publicat' în nr. 856 al ziarului nostru,
DRUMUL S O C I A t m V m Nr. 880
I M l p r i â M H M i W B H J î r T m B S B B B ă i y a i i f |f i m f i n r r ^ H , ^ M M *M,,M,MM*l*^M M * M*",l*, , * * ,1M,MWIBWainM,^a ; , 'aitll , >**,1)<l,l~^ 1*’ ll,ll, , l r ir/>*^x t*l>i* , g l,>tn>*JIJJ>t*<t<*nr*;,'***, '***<ll,'0<l - - n u m — » ™ b m Mf u m « j« m n m i a m « M ia iB n B t i m B a m p i i m w » im ~ T * * * ~ —~ T T r »IfT*** " ' " I W M U i |H> în m i i n [ c i r l l l P i n i i r n m ~ m i i~ă7 f w T | i ) i w a t r - r . ’T 7 a n w ir f B n
Despre activitatea unor DIN SALA Fabrica „Simion Bărnuţiu'
TRIBUNALULUI
trebuie ajutată să-şi realizeze
Huliganismul
din Valea Jiului SARCINILE DE PLAN
Cetăţeanul Romoşan Ioan, fost func­
In urma măsurilor luate de condu­ bătească nr. 20, condusă de Dudu Ior­ ţionar la Sfatul popular raional Sebeş» Ne apropiem de sfîrşitul anului. In
a fost condamnat la 4 ani închisoare toate întreprinderile întrecerea pentru
cerile unor cooperative meşteşugăreşti dan. Acesta, a condus secţia după bu­ corecţională pentru că în ziua de 12 îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de brie însă, ne arată că din nou s-a
de studiere al Istoriei P.M.R. Pe mă­ din Valea Jiului, s-a trecut la o serie nul său plac, fără a ţine seama de august a.c. fiind în stare de ebrietate plan a luat o amploare deosebită. Co­ pornit cu „stîngul". De la I la 9 oc­
sura expunerii însă, curajul îi reve­ de acţiuni menite să ducă la lărgirea ceilalţi membri ai conducerii. In ia­ a făcut scandal în localul unui res­ lectivele de muncitori şi-au intensificat tombrie, pla,nul de prpducţie cumulat la
nea. La prima lecţie predată, cu o- activităţii acestora,-la îmbunătăţirea ca­ nuarie, secţia respectivă a luat o co­ taurant din Sebeş, înjurînd şi adre- eforturile pentru a întîmpina cu cinste zi era îndeplinit în proporţie de 1,72
cazia deschiderii, intitulată „începu­ lităţii lucrărilor, la deservirea cît mai mandă pentru executarea în serie a sînd diferite cuvinte murdare unui aniversarea a 40 de ani de la Marea la sută. Situaţia este destul de gra­
tul răspîrdirii marxismului în Romî- promptă a minerilor. unei mari cantităţi de lenjerie de pat ospătar. Revoluţie Socialistă din Octombrie, pen­ vă, dacă ne gîndim că din lună au
din partea Combinatului carbonifer al tru a mări productivitatea muncii, pen­ mai rămas doar 18 zile. De ce
nîa“, cursanţii au dovedit o preocu­ Cooperativele „Sprijinul minier" din Văii Jiului. Pînă aici toate bune. Atît Speculanţi tru ă reduce continuu preţul de cost al există această fluctuaţie în procesul de
pare în ceea ce priveşte luarea noti­ Lupeni şi „Partizanul1 din Petroşani, doar, că respectiva comandă a fost produselor. producţie, de ce nu se pot obţine rea­
sînt în fruntea acţiunii de ducere la luată' fără ştirea comitetului executiv Cetăţenii Forech Ioachim şi Pelegher lizări constante?
ţelor, urmînd să se pregătească în ve­ îndeplinire a sarcinilor de plan. Exem­ al cooperativei. Mai mult chiar, din Rozina au fost condamnaţi, primul la Un bilanţ bogat la sfîrşitul
derea discuţiilor viitoare, atît în baza plu pentru toate celelalte cooperative comanda respectivă, conducerea coope­ 4 ani închisoare corecţională, iar a Cauzele principale nu
notiţelor care le-au luat, a materia­ meşteşugăreşti din Valea Jiului, coope­ rativei (Dudu Iordan) nu a repartizat doua la doi ani, pentru speculă. Res­ unei luni
lului prevăzut în broşură, cît şl în rativa „Sprijinul minier" din Lupeni, celorlalte secţii de croitorie o cantitate pectivii au cumpărat carton asfaltat privesc colectivul fabrici
baza materialului bibliografic indi­ dovedeşte o vie preocupare pentru ex­ oarecare spre a fi executată deşi se de la un magazin de stat din Turda, Fabrica „Simion Bărnuţiu" din Sebeş,
tinderea reţelei de deservire a oame­ aflau în lipsă de lucru. In schimb, pen­ la preţul oficial de 2,70 lei metrul, produce multe sortimente din piele Gă de această fluctuaţie de produc­
cat. nilor muncii. Aşa spre exemplu, de la tru a putea executa comanda la ter­ pe care l-au vîndut în Sebeş cu 9 (haine, poşete, serviete, cordoane), di­ ţie nu este vinovat colectivul fabri­
Printre vorbitorii ce au luat cuvîn- 1 ianuarie şi pînă în septembrie a.c., menul fixat, a „repartizat" spre exe­ lei metrul. ferite articole de marochinărie, mici, cii, ne putem da seama cercetînd felul
conducerea acestei cooperative a des­ cutare o parte din lenjerie unor croi­ c a : portvizite, cureluşe de ceasuri etc. cum îşi îndeplinesc contractele de li­
tu-1 la discuţii, tov. Dumitru Spana- chis o secţie croitorie pentru confecţii tori particulari. Desigur că nu fără Furt din avutul obştesc Bogatul sortiment de produse în fa­ vrări numeroşii furnizori ai fabricii. In
che a sp u s: „Succesul anului de în- de damă, o frizerie la mina Lupeni, oarecari tantieme pentru el. bricaţie, face ca procesul de produc­ această privinţă există o adevărată de­
un atelier de coafură modern, o fri­ Individul Peppel Ferdinand din Sebeş ţie să numere multe faze, să fie mai zordine. Nici un furnizor nu-şi respec­
Vi zerie la Iscroni, o frizerie la Uricani. Alt aspect de la aceeaşi cooperativă. pentru furt din avutul obştesc a fost greu de îndeplinit ca în alte între­ tă planul de livrări, cantitativ şi rit­
In curînd se va deschide o spălătorie Acelaşi şef de secţie, Dudu Iordan şi condamnat de către tribunalul popular prinderi. Cu toate acestea, colectivul mic. Fabrica „Brateşul" din Galaţi li­
văţămînt trebvie să-l asigurăm încă mecanică la Petroşani şi un atelier adjunctul său Geza Boncina, au rea­ la 4 ani închisoare corecţională. A- fabricii a încheiat luna septembrie cu vrează colţare pentru serviete, fabrica
de la începui, adică de azi, cînd a de croitorie la Aninoasa. lizat un cîştig pe luna ianuarie în cest cetăţean a furat din magazia realizări frumoase. Planul producţiei „Poporul" din Ploeşti, piele pentru
fost predată prima lecţie. De felul sumă de 2.800 lei, pe cînd la celelalte şcolii profesionale zootehnice din Se­ globale a fost îndeplinit în proporţie de haine, uzinele din Gîmpia Turzii, cuie
O altă direcţie în care conducerea secţii, tot de croitorie şi tot în aceeaşi beş pături, cămăşi şi alte obiecte pe 114,76 la sută, cu un fond de salarii albastre pentru nituit închizătoarele de
cum ne vom pregăti şi vom lua cuvîn- cooperativei şi-a îndreptat eforturile, a care le-a vîndut pe piaţă. de 113,4% la sută şi cu ore efective lu­ serviete, fabrica „Tudor Vladimirescu"
tul în cadrul discuţiilor viitoare, de­ crate de 105,80 la sută. Pe sortimente, din Bucureşti, căptuşeală, întreprinde­
pinde în mare măsură succesul nostru Pentru motiv asemănător a fost con­ depăşirile de plan sînt de asemenea rea poligrafică din Sibiu hîrtie pentru
damnat Ia 3 ani închisoare cetăţea­ destul de mari. De pilda, la sortimen­ marochinărie. Nici una dintre aceste
la seminarul de sfîrşit de an“. nul Ciurar Mircea din Sebeş, care a tul articole mici, s-au dat peste plan fabrici, şi altele pe care nu le-am mai
furat de pe vagoanele din g a ră , seîn- 6.200 bucăţi, la serviete din înlocuitor amintit, nu dau atenţie cuvenită livră­
în întregul oraş fost aceea a atragerii de noi mum- lună, cîştigul mediu a fost doar de duri ce erau destinate unei între­ de piele 600 bucăţi, la poşete, din a- rii la timp către „Simion Bărnuţiu" a
bri. Din cei 222 cooperatori, 14 au 4-500 lei. încă un exemplu: croitorul prinderi. celaşi înlocuitor, 1.500 bucăţi peste acelor mici accesorii fără de care fa­
Anul acesta în Haţeg au fost sta­ fost atraşi în acest an. Mihai Andraş, a primit în ianuarie 880 plan, iar la cordoane 100 de bucăţi. brica nu poate termina produsul res­
bilite şi se vor deschide 24 cercuri şi lei salariu. Din aceştia a cedat mais­ Degradarea avutului S-au mai dat peste plan şi 9 bucăţi pectiv. Exemplul este edificator în lu­
cursuri ale învăţămîntului de partid, Rezultate bune a obţinut şi coope­ trului Geza Boncina 260 lei, pe mo­ obştesc haine de piele. na octombrie. Fabrica „Simion Băr­
la Istoria P.M.R., economie politică rativa „Partizanul" din Petroşani. A- tivul că l-a învăţat meseria. Mais­ nuţiu" a lansat în producţie pînă lă
şi cercuri în care se studiază pro­ xîndu-şi activitatea pe linia hotărîrilor trul Boncina neagă primirea sumei, Matei Avram din comuna Doştat, Cifrele sînt destul de convingătoare 9 octombrie aproximativ 118 la sută
bleme economice. Cercurile de econo­ biroului Comitetului regional P. M. R., deşi Mihai Andraş dovedeşte în scris raionul Sebeş, a bătut cu o furcă de şi arată că muncitorii acestei fabrici din planul cumulat la zi. Dar pentru
cooperatorii de la „Partizanul" au reu­ „transferul" de sumă. Dudu Iordan a fier- un reproducător al comunei în depun eforturi pentru a-şi îndeplini că lipseşte căptuşeala, pentru că lip­
şit să îmbunătăţească calitatea produ­ aşa fel îneît acesta n-a mai putut fi sarcinile de plan cu cinste. seşte hîrtia, pentru că lipsesc alte şi
întrebuinţat, urmînd a fi sacrificat. alte mici accesorii, nu pot fi - termi­
mie concretă şi cele de politică curentă selor, să deschidă noi unităţi, să-şi reţinut din salariul lui Emilian Ne­ Pentru această degradare a avutului Ce s-a întîmplat acum trei nate nici poşetele, nici hainele de pie­
îşi continuă activitatea. In cadrul a- realizeze planul. grea în ianuarie, 256 lei pe baza de­ obşteso, cetăţeanul Matei Avram a luni şi ce se întimplă acum le; nici servietele. Din această cauză
nului de învăţămînt de partid, vor claraţiei scrise a acestuia din urmă, fost condamnat de către tribunalul fabrica n-are decît 1,72 la sută produc­
studia în acest a’.r 361 comunişti, can­ Nu acelaşi lucru se poate spune cum că pe ianuarie a primit în loc popular Sebeş la doi ani închisoare. Dacă răsfoim registrele de eviden­ ţie finită din' planul cumulat la zi. Si­
didaţi de partid şi nemembrii de par­ despre cooperativa meşteşugărească de 970 lei, 1226 lei. ţă a realizărilor ajungem la o con­ tuaţia este gravă şi este necesar ca
tid. in unele întreprinderi, cum sînt „Sprijinul minier” din Petroşani. Con­ r.A.P.L. „C o rv in 44 cluzie tristă. Luna septembrie este sin­ Ministerul Industriei Bunurilor de Con­
de pildă cooperativa „16 Februarie" şi ducerea acestei cooperative a dat dova­ Decalajele mari între salariile con­ Hunedoara gura din trimestrul al treilea în care sum să ia măsurile cuvenite, să oblige
întreprinderea „Vasile Roaită", ţinîn- dă de o slabă activitate, în special în ducătorilor secţiei şi ale restului de fabrica „Simion Bărnuţiu" şi-a reali­ pe furnizorii amintiţi mai sus să-şi res­
problema măsurilor tehnico organizato­ cooperatori, precum şi matrapazlîcurile aduce lia cunoştinţa publicului zat planul. In lunile iulie şi august pecte contractele de livrări în mod rit­
ţilor, de pregătirea şi nivelul lor, pre­ rice, fapt care a influenţat negativ rea­ de felul celor amintite, au creat ne­ consumator că*” a deschis în situaţia nu-i prea strălucită. In iulie, mic.
cum şi de forma de învăţămînt pe lizarea planului în unităţile din Petro­ mulţumiri în rîndul cooperatorilor. Oraşul Muncitoresc Hunedoa­ fabrica a rămas datoare cu 130 haine
care au absolvit-o în anul 1956— 1957, şani, Petrila şi Lonea, deşi posibilităţi ra un mare Complex de ali­ de piele şi cu 500 poşete, iar în au­ k
s-au deschis cîte două forme ale învă­ au existat. Trebuie menţionat felul de întocmi­ mentaţie publică: gust n-a fost îndeplinit planul la
ţămîntului, conduse de cîte doi pro­ re a statelor de plată. Nu se trec RESTAURANT poşete din înlocuitor de piele. Desigur, sînt şi lipsuri care privesc
pagandişti. In acest an, abia s-a reuşit înfiin­ lunar orele efectiv lucrate şi realizate, conducerea fabricii. Faptul că aceasta
ţarea unei secţii de frizerie, deşi ce­ fapt în urma căruia, nu se poate ur­ BERĂRIE Se părea că începutul promiţător din nu insistă destul pentru a primi la
Condiţiile create pentru desfăşurarea rinţele populaţiei sînt foarte mari în a- mări realizarea normelor de timp. Nu luna septembrie va fi continuat. Situa­ timp accesoriile necesare procesului ce
învăţămîntului de partid din acest an, ceastă direcţie, datorită muncii nesalis se calculează salariul tarifar pentru COFETĂRIE ţia din primele zile ale lunii octom­ producţie, faptul că în organizarea
permite ca el să se desfăşoare la un făcătoare a cooperativelor care acti­ orele lucrate efectiv. muncii mai sînt deficienţe, trebuie să
nivel mai înalt decît în trecut. vează. Se servesc cele.mai alese facă pe tovarăşii din conducerea fa­
Dc aceste stări de lucruri se face mîncăruri culinare, preparate bricii să privească mai atent şi să în­
p7 FARCAŞ1U S-au făcut observate mari deficienţe vinovat comitetul executiv al coope­ de maiştri bucătari veniţi spe­ drume mai bine procesul de fabricaţie.
în ce priveşte respectarea instrucţiuni­ rativei care a dus o muncă sporadi­ cial din Bucureşti şi vinuri Repetăm însă că aceste deficienţe sînt
lor şi regulamentului de ordine inte­ că, lipsită de simţul răspunderii. Nici din cele mai renumite pod­ mici. Planul de producţie, pe sortimen­
rioară la uncie din secţiile cooperati­ conducerea U.R.C.M.-Deva, nu e ab­ gorii. te, la fabrica „Simion Bărnuţiu" va
vei. De pilda, la secţia croitorie băr­ solvită de răspundere, deoarece nu a fi îndeplinit numai dacă întreprinde­
| MUZICA ALEASĂ rile furnizoare îşi vor respecta con­
luat din timp măsurile necesare. Servi­ tractele de livrări. Ministerul de re­
DA_NS,_ANTREN . sort are un cuvînt greu în remedierea
ciul organizarea muncii de la U.R.C.M. acestei situaţii.
Restaurantul este deschis
Deva, nu a exercitat un control efi­ | de la orele 10 dimineaţa şi
cient asupra modului de aplicare a pînă la orele 2 noaptea.
normelor în vigoare, fapt care a dus
la abaterile amintite.
s-a analizat felul cum se desfăşoară pentru ca aceste lucrări să fie termi­ Unele măsuri s-au luat. Este nece­ Muncitorii fabricii lucrează bine şi
lucrările pentru pregătirea de iarnă nate, asigurînd din acest punct de sar însă (pentru ca munca în viitor depun eforturi pentru a-şi realiza pla­
la Combinatul siderurgic Hunedoara. vedere o exploatare lipsită de riscuri
In articol s-a scos în evidenţă faptul în timpul iernii". să se desfăşoare cît mai bine) ca nul de producţie. Este necesar ca ei sâ
că unele sectoare ale combinatului sînt
rămase în urmă cu pregătirile de iar­ „Să simtă" U.R.C.M. Deva şi comitetul executiv al fie ajutaţi. GH. PAVEL
nă şi că. multe lucrări prevăzute în
grafice, nu au fost executate în ter­ Această notă a fost publicată în cooperativei respective, să acorde toa­ ¦TiA •»-. •
menele stabilite. nr. 862 al ziarului şi în ea s-a scos
la iveală „învîrtelile" responsabilului tă atenţia muncii în secţiile coopera­ Orchestra de Muzică Populară şi Uşoară
Conducerea combinatului ne comu­ bazei de recepţie din comuna Geoa- a Sfatului popular regional Hunedoara—Deva
nică că într-adevăr, nu toţi şefii de giu, Ioan Căta, care, înşelînd ţăranii tivei „Sprijinul minier" din Petroşani.
sectoare au dat atenţia cuvenită aces­ muncitori la cîntar, şi-a însuşit anu­ IOAN LUPU anunţă un
mite cantităţi de cereale.
traşi la răspundere. La controlul e- ANUNŢ L A RESTAURANTUL CONCURS
fectuat pe teren între 20—24 septem­ Sfatul popular al raionului Orăştie,
brie, s-a constatat că din totalul de ne comunică că cele relatate în notă, Rectoratul Institutului de „C R 9SU L " B ra d * pentru complectarea posturi lor vacante :
228 lucrări necesare, din care scaden­ fiind găsite întemeiate, a luat măsuri Mine „Gh. Gheorghiu-Dej“ Pe­ — un post de vioară — (vi solist) ;
te Ia 25 a IX-a a.c., erau 122, s-au pentru înlocuirea lui Ioan Căta din troşani anunţă că este vacanti se găsesc'Zilnic 12 sorti­ — un post de vioară — (vioara I) ;
funcţia de responsabil al bazei de re­ jpostul de şef de laborator, la\ mente preparate de bucătărie. I — solişti vocali de muzică populară şi uşoară (bărbaţi şi
executat în întregime 101 lucrări şi cepţie şi deferirea lui justiţiei. laboratorul de Fizică, retribuit femei).
cu 800 lei lunar, pentru cărei M'încare caldă şi bere la '
sînt în curs de execuţie 85 lucrări. Acum sîntem siguri că Ioan Căta se cere licenţă s-au examenul pahar toată ziu a ; vin de ma- \ Concursul se va ţine în ziua de 24 octombrie 1957, orele
va simţi pe propria lui piele greuta­ de stat. Cererile se vor depunel să cu 8 lei kg. 9 dimineaţa în sala de repetiţii a orchestrei din Deva, str. Karl
An rămas neîncepute 69 lucrări. tea cerealelor furate de la cetăţeni. la Secretariatul Institutului cel\ Marx nr. 3 (fosta sală a cantinei 1 Mai).
mai t'irziu pînă la data de 20t In fiecare seară muzică.
In încheierea răspunsului se spu­ octombrie 1957". Restaurantul angajează şi I Cererile de înscriere vor fi depuse pînă la 23 octombrie la
serveşte la domiciliu: mese \ Direcţiunea Orchestrei din Deva str. Avram lancu nr. 10 (tea­
ne : „Noi vom depune toate eforturile comune, reuniuni, întruniri, trul de vară).
baluri şi chermeze.
>oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oooo o jooo oo oo oo oo oo>oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oc oc :o oo oo oo oo oo oo oo o&oo-oo-oo oo-oo oo oo or Informaţii se primesc zilnic la direcţiune şi telefon 171
Deva.
O AM EN I S I FAPTELE LOR
Mecanicul Roman Bota
Roman Bota este un om scurt la venit la Hunedoara, în anul 1949, buni şefi de echipă de la şar'jarea
vorbă. Atunci cină ii găseşti lucrind lucrează ciiva timp la I.C.S.H. la cărbunelui cocsijicabil. Rezultatele pe
nu scoate decit rareori cite o vorbă. construcţia primei baterii de cocs. care le-a obţinut echipa lui sînt din
Toată atenţia ii este concentrată la Cu cît construcţia bateriei se a- cele mai bune. Zilnic, realizează cite
maşina de şarjare. De aceea am fost propia de sfîrşit, se punea problema 36—38 de piloţi. In tuna septembrie, ..L.••••«< ’«• '1. Ş-t ••••#»«#¦••§•
nevoit să asist la întreg procesul teh­ oamenilor care să deservească aces­ echipa lui a realizat cel mai mare «Combinatul siderurgic*« i ANUNŢ
nologic de batere a unui pilot' de te agregate. Cineva i-a adus vorba număr de piloţi faţă de celelalte echi­ \ „8h. Qheorghiu - Dej" ¦
cărbune pentru cocsificare. Şi, deşi de aceasta şi lui Roman Bota. Ho- pe. Cît despre calitatea piloţilor, a- Hunedoara Uniunea Centrală a Cooperativelor materii din programa cursului me­
de consum, pregăteşte cadre pentru diu j
toată operaţiunea se face mecanizat, tărirea nu a luat-o imediat. Ii era ceasta s-a îmbunătăţit simţitor. Faţă Str. Molotov Nr. 8
Telefon 2531
totuşi mi-am dat seama că aici se greu să-şi părăsească meseria pe Care de 120—140 tone piloţi sparţi, cîţi unităţile cooperaţiei de consum din _ SECŢIA EVIDENŢA CONTA-
concretizează aproape întreaga mun­ o învăţase in condiţii destul de grele. aveau la început, acum media spar­ regiunea Hunedoara prin Şcoala leh - B1LA. ^ te m a tică - scris si oral;
nică de Cooperaţie din oraşul Curtea |imba romînă _ scris şi oraK
că a uzinei coosochimice. De acest Şi totuşi pînă la urmă s-a hotărît. gerilor atinge cîte 20 tone. Dar me­
de Argeş, str. Malinovski nr. 5.
lucru n-a uitat să-mi spună nici chiar A fost repartizai să lucreze ta secţia canicul Boia se mîndreşte azi şi cu ¦ Angajează de urgenţă mun- Şc coal,a are o d,urata de şcolari.zare
mecanicul Roman Bota, bineînţeles de pregătire. Aici, Bota s-a dovedit alte realizări. Deşi a învăţat noua ¦ citori cu înaltă calificare în $ de 2 am şi lunctioneaza c’u speci.a- . — ..SE„ CŢIA MERCEOLOGIE: ma-
cu O oarecare modestie. un bun muncitor, sîrguincios. In scurt meserie nu de mult timp, a şi ca­ 2Omeseriile după cum urmează: 4* lităţile evidenţă contabilă şi merceo- tsecmri.asticşai — scris Tşi oral; chimie —
l0gje oral.
Şi, in răgazul dintre baterea a doi timp a învăţat taineie noului loc de lificat la locul de muncă doi tova­ % — electricieni, 4
4
' piloţi de cărbune cocsijicabil, am a- muncă. răşi, pe Ioan Căplescu şi Nicolae Gi­ înscrierile se primesc pînă la data
* — lăcătuşi 4
flat mai multe lucruri despre viaţa Cînd cea de a doua baterie a fost nerii. Cîţi vor mai urma, timpul o 4
4
şi munca lui. dată în exploatare, Roman Bota a să ne arate. % — frezori, 4 Pentru anul şcolar 1957-1958 se de 20 octombrie la secretariatul şco-
i z fost repartizat să lucreze aici, la ^¦ — sOtWrufrnWgfrgaUrIi, ^ primesc în anul I absolvenţi ai şcoli-
8 Roman Bota este fiu de ţărani maşina de şarjare, la baterea pilo­ k ¦ — zidari şi zidari şamo- $ lor de 10 ani în vîrstă de 1 7 -2 5 ActeIe ce urmează să fie Pr«sen-
8 săraci de prin părţile Orăşlici. Satul ţilor. S-a cam supărat atunci. Două
După terminarea lucrului l-am în- ¦ tori, ani, după trecerea unui examen de *a*e *a înscr‘ere sînt următoarele:
8 Mada, unde s-a născut, nu i-a ofe­ zile nu a venit la lucru. I se părea tilnit din nou pe mecanicul Roman Bo­ X — fochişti, admitere în limita locurilor. — diplomă de maturitate (în ori-
8 rit in copilărie decît ani. dc tristeţe, că este un om de prisos pe care îl ia. Mergea spre casă. Am mers cît- % — manevranţi. Absolvenţii şcolilor primesc diplo- ginal) !
tot mută de ici colo. Organizaţia dc va timp împreună. Deodată s-a o- 4 De asemenea, angajează şi ¦
8 încă de copilandru a trebuii să lu­ bază a secţiei însă l-a mustrat rău. prit în faţa unei case noi ce arăta me de absolvire şi sînt încadraţi Ia — actul de naştere (copie legali-
I-a atras atenţia că un comunist ca spaţioasă şi igienică.
8 creze pe la diferiţi chiaburi. A fost el, trebuie să fie mîndru de acest ruinători necalificaţi, pentru ¦ unităţile cooperaţiei de consum în zată) ;
slugă la un oarecare Lupii, apoi mo­ lucră. — Acesta este rodul muncii mele
8 — mi-a spus el cu mîndrie în glas. tiferite lucrări. * funcţie de rezultatele obţinute în tim- — certificat de sănătate j
8 De alunei a trecut un timp desfid
8 rar la chiaburul Mihălţan din Geoa- Doritorii se vor adresa Ser- * pul şcolarizării. — declaraţie tip de starea mate-
viciului Cadre şi învăţăm înt«
8 gtu. Cu multă greutate, in anul 1942 Eievilor care îndeplinesc condiţiile rială;
8 intră ca ucenic la Cugir, unde învăţă al întreprinderii. $ legale, li se acordă lunar burse. — dovadă de situaţia militară pen-
8 meseria de lăcătuş mecanic. Credea de lung. Astăzi comunistul Roman D a! tovarăşul Roman Bota are cu Se asigură de către între¦l Examenul de admitere va începe tru băieţii de peste 20 de ani î
8 pentru un moment că aceasta va fi Bota nu numai că a îndrăgii noua ce se minări.
o8 meseria lui pentru ţoală viaţa. Dar, meserie, dar este şi unul din cei mai prindere cazarea şi masa. * la data de 21 octombrie, ora 8. — cerere de înscriere (cu viza U-
V. FURIR
Se vor da probe la următoarele niunii raionale).
6ooo oo oo oo oo oo oo oo ooo •) oc .oooo oo o. . __ oo o; ooooooooocccccoooocccccooocooccooccoocooooooooooooocoooooooooooooooooooo n MHODIlUMIIIItMIIIlT» a -i• •>8<4'*i* ' ••*•*••#-* •»